Jul 27 2011
O pledoarie pentru traditie: Cramposie Selectionata, Agricola Stirbey
Mai exact, pentru soiurile traditionale romanesti si pentru cei care le promoveaza. Sa fim seriosi nu cred ca o sa se nasca prea curand din Romania vreun Cabernet Sauvignon care sa rivalizeze cu Bordeaux sau vreun Pinot Noir care sa aspire spre eleganta unui vin de Burgundia. Obstinenta si principiile de business ale industriei viticole autohtone care, in mare majoritate, defriseaza suprafetele cultivate cu soiurile autohtone pe considerente ca vinurile din aceste soiuri nu dau satisfactie, sunt demne de o cauza mai buna. Pot insa accepta ideea ca soiurile romanesti nu au avut norocul unor wine-maker-i cu viziune si experienta internationala, asa cum se bucura varietatile cunoscute.
Insa conceptul de a cultiva doar soiurile clasice pe principiul ca asta cere piata, sunt cunoscute de consumatori si sunt usor si previzbil de vinficat, este cel putin unul pagubos pentru industria vinului de la noi. Oricum vor exista intotdeauna producatori (mai ales cei din Lumea Noua, ca sa nu vorbim de cei „clasici”) care vor face un Chardonnay, un Cabernet Sauvignon, un Sauvignon Blanc mai bun si mai ieftin decat ceea ce se incearca cu majoritatea vinurilor de la noi. Ca avem si noi exceptii fericite, sunt de acord, dar imi este teama ca acestea vor ramane la stadiul de exceptii si nu cred ca Romania va fi recunoscuta vreodata pentru Pinot Noir-urile sau Sauvignon Blanc-urile deosebite pe care le produce. Si de aici ar trebuie sa devina o normalitate efortul din partea producatorilor autohtoni de a miza pe soiurile traditonale care aduc o componenta specifica vinurilor romanesti si le pot disocia pe o piata internationala domninata de soiurile clasice. Sunt convins ca soiuri precum Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie, Feteasca Alba, Babeasca, Zghihara, Sarba, Francusa si altele ar avea un potential de succes enorm pe pietele internationale, daca producatorii romani ar experimenta si s-ar preocupa mai mult de cultura si tehnicile de vinificare ale acestora, decat sa mearga pe drumul batatorit al “clasicilor” globalizarii vinului. Insa realitatea este ca putini producatori de la noi au inteles acest aspect si chiar daca l-au inteles, putini au marsat in aceasta directie.
Mi se pare uneori ca producatorii de vin autohtoni care vizeaza piata internationala se impart in 2 categorii mari, triviale: cei care mizeaza pe cost (si fac vinuri de calitate superioara, destinate pietelor internationale la costuri mai reduse fata de cele din Europa, de exemplu, dar fara a putea concura Lumea Noua in acest domeniu) si cei care mizeaza pe soiurile autohtone, pe poveste, pe traditie, pe istorie si care incearca sa creeze in acelasi timp un brand pentru industria vinului din Romania.
Unul dintre acestia din urma este si Agricola Stirbey, care pe langa faptul ca are o traditie si o poveste frumoasa in spate, asociate Familiei Stirbei (parca asa se scrie pe romaneste?), detine si un portofoliu important de soiuri traditionale, vinificate cu atentie si grija pentru pastrarea tipicitatii acestora (Tamaioasa, Cramposie Selectionata, Feteasca Regala, Novac, Negru de Dragasani). Elocventa si lamuritoare pentru viziunea cramei este afirmatia wine-maker-ului (desi stiu ca se considera mai degraba wine-guider, dar asta este o alta discutie), Oliver Bauer: “(…) un Sauvignon Blanc bine facut si de o calitate inalta poate fi intrarea catre o piata noua, dar nu va crea sau fonda niciodata mitul unei regiuni viticole sau al unei tari, lucru esential pentru viitor. Trebuie, in sfarsit, sa apreciem, sa redescoperim si sa avem grija de comoara romaneasca de soiuri autohtone.”.
In speranta ca nu am plictisit prin aceasta pledoarie poate prea prea lunga si prea pretentioasa pentru un vinul “spintar” si “usurel” la care voi face referinta, sa trecem la fapte:
Cramposie Selectionata (nu acelasi lucru cu Cramposia Clasica, cea Selectionata fiind dezvoltata si omologata chiar de Statiuntea de Cercetari Viti-Vinicole de la Dragasani), 2010, sec, 12.5% alcool. Vinul a fost baut intr-un restaurant (45 lei, a mers excelent cu o rulada de curcan si legume la gratar, dar tind sa cred ca ar merge chiar mai bine cu peste sau fructe de mare). Se gaseste si in magazinele de specialitate sau pe site-ul producatorului la 33 lei (unde vad ca e si cel mai vandut vin).
Culoare: galben deschis, cu accente petiante,
Nas: Foarte aromat, mere , pere, note minerale si ceva citrice si fructe exotice (paradoxal aduce la unele arome a un Sauvignon Blanc de Chile)
Gust: Racoritor, aciditate medie spre ridicata cu alcool foarte bine integrat care nici nu se simte. Crocant, cu arome de mere, pere si note minerale “ascutite”. Un corp elegant care inveleste bine aciditatea si “imbraca” bine palatul. Postgust mediu, surprinzator, cu aceleasi note minerale si fructate.
Una peste alta un vin deosebit, care dovedeste ca se poate face calitate si cu soiurile traditonale romanesti. M-a suprins foarte placut si nu exclud ca o parte din placere sa fie si un efect de placebo datorat atat povestii “tesute” in jurul vinul cat si grijei producatorului pentru “terroir”, pentru traditia viticola autentica a locului.
P.S. 1: Sunt curios cum se prezinta spumantul care am inteles ca are la baza tot Cramposia. Oricum si vinul de fata, prin usorul caracter petiant sugereaza ca se preteaza la o vinificare de acest gen.
P.S. 2: Zilele trecute, fara nici o legatura cu postul de mai sus, un mail ma anunta de o colaborare intre Agricola Stirbey si Ordinul Cavalerilor de Malta in scopul promovarii proiectelor umanitare si caritabile ale acestuia. Din aceasta colaborare a luat nastere se pare un vin creat special: Merlor Rezerva 2008, Editia ordinul Severan de Malta, fermentat cu drojdii naturale, baricat 18 luni in butoaie de stejar romanesc, imbuteliat fara o filtare fina si cu un bun potential de invechire. Pretul este de 69 de lei in magazinul producatorului, din care 10 lei se constituie ca donatie pentru proiectele Ordinului. Eu l-am trecut pe lista scurta si voi reveni cu un post dupa ce ma voi intalni cu el.
saracii cavaleri ! toti is saritori si caritabili pana la iad si ‘napoi. prefer sa mai pun 20 de lei pe langa astia 10, pentru un mini bax de beri trapiste. tot mai catolici decat papa is si calugarii din Belgia.
…………………………………………
Cramposia asta e faina acum in sezon (f)estival, cam asta e si potentialul soiului, de un sezon, fructat, racoritor, usor de baut. Doar ca pretul la producator e cam maricel, exceptand situatia in care 13-14 lei or fi tot pentru necajitii aia. 😉
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 28th, 2011 at 1:42 AM
@florin, Recunoaste ca ideea de mk si comunicare e ok..:))
Iar daca aceasta Cramposie ar fi prea ieftina, ar deveni triviala…oricum e un vin bine lucrat, chiar si pentru categoria usoare, de vara.
Pe la la 13-14 lei gasim Francusa care este sub ceea ce am descris mai sus, dar este ok pentru sezon. Si nu cred ca Cotnari (scuzati cacofonia, dar contextul o tolereaza) doneaza cuiva ceva..poate ca 1 ron se duce la Guta pentru videoclipurile de prezentare. Sau alea erau cu Grasa?
[Raspunde]
Gandeste-te ca in plus fata de ce ai spus despre Cramposie, cu care sunt total de acord, mai adaugi un perlaj fin. Si in plus, pe langa frumoasa poveste a Cramposiei, mai adaugi si tenta aniversara a celor 10 ani de cand exista crama. Si asa o sa ajungi sa intelegi cum se prezinta spumantul 🙂
Apropo, cum in weekend merg cu un grup de pasionati intr-o excursie la Dragasani, iar drumul de intoarcere trece prin Pitesti, as putea sa iti aduc o sticla, doua, trei :). Oricum o sa am portbagajul plin pentru prieteni doritori.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 29th, 2011 at 12:06 AM
@Nicusor Cazan, Am vazut postul tau cu vizita la Dragasani…chiar te-am urat vreo 3 secunde..:)
Multumesc pentru oferta, dar nu stiu cum stau cu programul saptamana viitoare si cum o sa fiu prin Pitesti, deci nu te incurc de data aceasta. Oricum, daca stiam ceva sigur ma “lipeam” si eu cumva de voi..:)
Asteptam review-urile cu interes, mai ales pentru noii producatori ,asa cum ai scris si pe blog!
[Raspunde]
Superba pledoaria, bine punctat aspectul!
Cat despre vinurile de Stirbey – jos palaria!
Sunt de acord cu Florin ca parca le-ar sta mai bine la minus 20-25% la pret. Pana la urma insa fiecare isi regleaza pretul in functie de cat si cum vrea sa vanda, deci presupun ca se vand si asa, mai ales daca ne gandim ca sunt doar 30ha si o plenitudine de soiuri.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 29th, 2011 at 12:09 AM
@berbecutio, Cred ca daca ar fi mai multi jucatori pe “segmentul” asta de piata (sa ii zicem premium) poate ar mai cobori putin preturile. Oricum din ce stiu o parte din vinurile lor merg la export; cam acelasi lucru stiu ca se intampla si la Segarcea.
Sper sa nu ajungem ca la Bordeaux sa ne uitam peste gard cum pleaca vinul la chinezi sau prin alte locuri la preturi prohibitive pentru noi..:)).
[Raspunde]
Vinisorul de aur de la Cotnari investeste in moroseni, capcauni si alti batausi de prin k1 local. Nu sunt asa nobili precum templierii aia, dar avem parte de “spectacol”, barbarii, ceva zahar in vin si eventual ramane si de o paine (raportat la cei 33 de lei, cat face cramposia). 🙂
Imi mentin parerea : 20 de lei la producator ar fi un pret “cinstit”, mai ales ca soiul da “cantitate” (cam de 4 ori mai mult la hectar decat o grasa … grasa adevarata de la Pietroasa, nu storsita de la S.A.).
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 29th, 2011 at 12:18 AM
@florin, Fiecare cu target-ul lui de consumatori. Ceea ce spuneam intr-un post anterior: e pacat ca in acelasi timp Cotnari nu se ocupa serios si de partea “premium”. Bun, eu inteleg ca trebuie sa faca vanzari, cifra de afaceri si “asta se cere pep piata”, dar lucrul asta nu exclude si dezvoltarea pe partea de vinuri de calitate. Cel putin pentru diversificare…daca nu pentru prestigiu, imagine si brand.
Da, Cramposia are productie mare la hectar si paradoxal fata de alte soiuri de prin afara cu productii similare, poate da vinuri excelente, parfumate. Pacat ca nu este promovata in exterior…As prefera-o la orice ora in loc de valurile de Soave, Garganega, Trebbiano sau Airen ieftine…
Deocamdata, atata vreme cat soiul nu este plantat pe suprafete mari (si Stirbey este o crama mica totusi), profitul se face din marja si nu din volum. Daca s-ar ocupa mai multi de plantarea si vinificarea lui corespunzatoare, atunci probabil ca pretul va scadea pe masura cresterii volumului.
[Raspunde]
@Dan: Ba eu visez la un vin care sa se cheme de ex. Caracalla (ca un fel de Chablis), care sa poata da productii corecte doar in zona Corabia – Slatina si sa fie exceptional. Nu m-as supara daca s-ar vinde doar la export cu sute de euro sticla; chiar daca nu ni l-am permite, am fi mandri de el.
Ma mai gandeam la preturile cam maricele ale producatorilor de vin bun: poate ca si planul de afaceri include amortizarea (romaneasca) relativ rapida a investitiei initiale, de la care inca n-a trecut prea mult timp. Poate pe viitor vor mai scadea; si da, e de dorit aparitia cator mai multi din categoria noi si bun.
Va rog sa nu mai vorbiti de Grasa de la Pietroasa, ca imi lasa gura apa si iar ma oftic ca n-am luat ultima oara, dar si ca voi trece poimaine pe la poarta lor, dar probabil va fi inchis :))
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 29th, 2011 at 7:24 PM
@berbecutio, Concurenta s-ar putea accentua mult mai repede daca producatorii aia cu suprafete gigant din statistica ta s-ar gandi sa evolueze si calitativ, nu numai cantitativ . Macar 2-3 si atunci putem vorbi de concurenta si preturi ok. Am vazut pe bloguri la George si la Razvan ca Murfatlar chiar se misca in directia asta si chiar am inteles ca vor avea niste preturi ok, ceea ce nu poate decat sa ne bucure.
[Raspunde]
N-ar fi rau ca astia mari sa faca pasul, dar deocamdata pentru 5% din piata nu cred ca le ies calcule bune. Cat despre review-urile amintite, se vede asa..printre randuri ca deocamdata doar ideea, organizarea si invitatia au fost apreciate; in afara de cel rosu nu s-a incumetat nimeni sa evalueze ceva ;). Pe cel alb l-am incercat si eu acum vreo 2 sapt si nu ma feresc sa spun ca e la fel ca cele de pana acum: “ieftin” si popular. Sa nu uitam ca incercari au mai fost: 3ha, Ferma Noua, dar din pacate doar palaria era diferita. Pe Fatum, Arezan sau Rai Reserve (1 mil sticla) nu cred ca risca cineva banii. Doar daca ar fi vreo sticla cadou….:D
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 29th, 2011 at 8:04 PM
@berbecutio, Am observat o chestie interesanta: cand unul dintre “giganti” se apuca sa faca un vin mai deosebit il “gratuleaza” cu niste preturi foarte mari pentru ceea ce stie…
Stiam ca cei de la Murfatlar au luat cateva medalii cu un Shiraz nou ceva cu M nu stiu cat. Oricum nu cred ca este vorba de vinurile de mai sus. Oricum demersul celor de la Murfatlar merita macar incurajat iar auspiciile sunt favorabile tinand cont si de vinificator…ceea ce va iesi vom vedea. Daca proiectul va avea succes s-ar putea sa fie un punct de cotitura pentru piata autohtona de vin..eu cel putin asa sper.
[Raspunde]
[…] intr-unul din posturile vechi, in care laudam Cramposia (sa nu uitam Selectionata, pentru ca varianta clasica am inteles ca nu […]