Jan 14 2019
De ce sa nu cumparati vin din hyper(super)market…
Una din rezolutiile personale pentru 2019 (ca tot e la moda) este sa scriu mai des pe blog. Sa vedem cat o sa ma tina..:)
Prin 2012 scriam un articol care a facut istorie pe blogul de fata. Si care inca mai are comentarii in mod regulat. Si anume: “Cum sa nu ne luam teapa la raft: alegerea vinului din hyper(super)market!”.
Recitindu-l si dorind sa il aduc la zi am constat ca recomandarile respective sunt total de actualitate si practic nu am ce adauga in plus.
Decat sa punctez concluzia care pare evidenta, dar nu este mentionata in postarea respectiva: nu cumparati vin din hyper(super)market!
Bineinteles ca acum facand parte din tagma detinatorilor de magazine de vin (fizic si online) pot fi banuit de interese ascunse de a fura consumatorii de la usa magazinelor mari si a ma imbogati peste noapte. Dar nu este asa. Cel putin nu in totalitate. Pentru ca da, recunosc unul din obiectivele mele este sa scot (unii) consumatori din rutina cumparatului de vinuri de la raftul marilor lanturi comeciale.
Bineinteles ca nu pe toti, ci doar pe cei care merita, care sunt atenti la ce beau. Pentru ca cineva care e catusi de putin constient de ce pune in farfurie si in pahar cred ca si-a dat deja seama ca adevarata calitate nu o gaseste la rafturile marilor lanturi comerciale. Dimpotriva, mai degraba o gasesti in piata sau in micile magazine specializate. Business-ul marilor lanturi comerciale este simplu si de volum. Mult, ieftin si majoritar de slaba calitate. Ieftin, bun si mult mai greu…
Sa fim bine intelesi, nu este vina lor, nu o fac intentionat, nu este o cospiratie sorosista sa otraveasca poporul daco-roman. Este pur si simplu un model de business care se adreseaza maselor. Multi consumatori, mai putin educati, cu venituri medii-modeste dar cu idei si convingeri ferme si sigure, sunt publicul ideal care cere si primeste exact genul acesta de model de business: marfa multa, de proasta calitate, ambalata frumos si la pretul cel mai mic posibil.
Si cum vinul nu face exceptie (ba din contra) ideal ar fi, ca sa scapati din capcana aceasta, sa localizati un magazin specializat in apropierea d-voastra sau sa apelati la un site online.
Si ca sa nu ma intind foarte mult va prezint mai jos principalele diferente dintre cele doua sisteme diametral opuse de distributie a vinului si beneficiile retailului specializat de vin. Care diferente/beneficii cred ca pot fi extrapolate si in alte domenii/segmente.
| MARELE RETAIL | MAGAZIN DE SPECIALITATE | |
|---|---|---|
| STILURI DE VIN | Vinuri de volum, facute generic, “la norma” in mare parte dupa retete stas si in cantitati industriale. Vinul este doar o marfa si este tratat ca atare. Etichete si denumiri care penduleaza intre manele si patriotism, cu prezentari (sticla, dop, furnituri) de calitate indoielnica. In plus 95% sunt vinuri din Romania, selectia de vinuri intenationale din marele retail este putin spus deplorabila | Vinuri de pe tot mapamondul, de la crame orientate spre calitate si nu spre volum. Vinuri care dincolo de calitate ofera si tipicitatea de soi si a zonei din care provin. Fiecare vin are sau incearca sa isi formeze o poveste. Mai mult sau mai putin credibila. Dar macar incearca. Eu unul ma feresc sa listez vinuri care apar marele retail. Si cand apare vreo eticheta o delistez imediat. Sunt atatia producatori mici si de calitate care merita incurajati. |
| SELECTIA VINURILOR | se face primordial pe criterii de business gen volum, notorietate marca/eticheta, capacitatea de productie, etc. Calitatea e cam la coada clasamentului; daca vinul e baubil e perfect. Si daca nu e baubil tot gasim niste fraieri sa il cumpere daca e marja buna. Si daca nu gasim il dam la pretul de achizitie si o sa fie mai ieftin ca apa plata. Oferta de nerefuzat... | Selectia se face primodial pe criterii de calitate si apoi pe volum si disponibilitate. O sa intalniti vinuri in editii limitate sau cel putin vinuri deosebite destinate exact publicului care prefera genul acesta de locatii, in general mult mai atent la calitatea vinului pe care il consuma. In cazul meu toate etichetele pe care le-am listat mi-au trecut prin pahar la un moment dat (chiar de mai multe ori). Si daca nu sunt ce trebuie pur si simplu nu le listez. Indiferent de discount, bonuri cadou si etc. Si mi se intampla destul de des sa listez doar o parte din vinurile unei crame daca restul nu mi s-au parut ok in anul respectiv. |
| CONDITII DE PASTRARE | In depozitul comun cu celelalte produse. Vara la 40 de grade, iarna la minus 20. Apoi la raft in "lumina reflectoarelor". Pe cale de consecinta si vinurile care ajung la rafturile magazinelor sunt stabilizate/ sulfitate /filtrate cu “mana forte” fata de cele produse in serie limitata. | Nu o sa intalniti conditii de crama, dar macar temperaturile sunt cat de cat constante, fara extreme, lumina controlata si fiecare magazin se preocupa sa isi depoziteze vinurile cat mai bine cu putinta |
| CONSILIEREA CLIENTILOR | Cvasi-inexistenta, sefii de raion sunt priviti de catre angajatori ca niste oameni care pun marfa la raft din pacate si nu se investeste in formarea lor. Foarte rar gasesti cate unul mai curios care iti poate oferi informatii anecdotice despre un vin sau altul de genul: a luat un client si a zis ca e bun, nu l-a durut capul. Sic! | Asa cum spuneam mai sus fiecare vin are o poveste, iar in genul acesta de locatii intalniti si oamenii care pot sa v-o spuna. De aceea exista o mare probabilitae ca nu numai sa gasiti un vin pe gustul d-voastra dar sa plecati acasa si cu o poveste pe care sa o duceti mai departe celor cu care o sa il beti. Pentru dincolo de lichidul din pahar vinul este poveste. |
| PRETUL | In general preturi mici care se adreseaza unui anume segment de consumatori. Raportul pret calitate este indeobste invers proportional cu pretul. Adica poti gasi vinuri ieftine si corecte, dar paradoxal cu cat dai mai mult calitatea nu creste pe masura pretului cerut. Vinurile scumpe din marele retail sunt adesea cele mai mari tepe. Si nu numai in Romania. | Preturi corecte fata de calitate daca selectia a fost bine facuta. Este usor in ziua de azi sa verifici un pret la un vin chiar si din fata raftului magazinului. Iar mitul ca in genul acesta de locatii exista doar vinuri scumpe este fals. Nu, exista si vinuri foarte ieftine fata de ce ofera, in general provenind de la crame mici care nu au puterea de a intra in marele retail. Eu am in magazin vinuri de 20-25 de lei excelente pentru pretul lor. Deja la 40-50 lei puteti lua un vin care sa va impresioneze. Mai ales daca pana acum ati baut doar vin “de raft” |
| EVENIMENTE CONEXE SI PROMOVAREA VINULUI | Cvasi-inexistente, in afara de efortul unor producatori de a mai organiza sampling-uri sau de a trimite cate un somelier pierdut printre rafturi. In rest totul este rece, trist, tranzactional: ia sticla, da banu’, du-te acasa si bea-l. Nu ti-a placut, bad luck, incearca altceva. Ti-a placut si vrei sa mai iei? Bad luck s-a schimbat lotul de imbuteliere sau am adus un palet de la 40 grade din depozit si pe aceeasi eticheta gasesti cam alt vin. O loterie! | Magazinele specializate organizeaza degustari, vizite la crame si in general incearca sa educe clientul si sa promoveze vinul de calitate. Aceasta deoarece sunt perfect constienti ca fara dezvoltarea gusturilor consumatorilor business-ul lor nu are niciun viitor. In plus foarte des au alaturi de ei cramele pe care le listeaza, interesate si ele sa aduca vinurile deosebite cat mai aproape de clientul final. |
Ca si concluzie: pe cat posibil nu cumparati vin din hyper(super)market!”. A nu se intelege din pledoaria de mai sus ca toate vinurile de acolo sunt slabe, plictisitoare si de nebaut. Uneori chiar puteti gasi chestii interesante la rafturi. Dar acest uneori este destul de rar…
Pe cat posibil localizati un magazin de specialitate care sa va fie la indemana sau gasiti un site online de incredere.
Dar despre cum gasiti un site/magazin de incredere si despre cum recunoasteti o teapa intr-un alt episod….:)
Uite ca tocmai ma intrebam cind apare urmatorul articol pe blog… si ne-ai “lovit” azi dupa ceva “seceta”… 🙂
Oarecum legat de cele de mai sus, ai baut vreodata Prince Vlad de la Vanju Mare? Eu rezist cu incapatinare sa cumpar (ma scot din sarite numele si eticheta, le vad in aeroport). Pe de alta parte, Feteasca Neagra de la Vanju Mare (Black Peak) m-a cucerit definitiv… cred ca acum vreo 20 de ani. Asa ca… la Vanju Mare potentialul este mai mult decit bun pentru vinuri de calitate, dar sint curios ce se mai intimpla acum.
Multumesc
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
January 14th, 2019 at 3:29 PM
@Cosmin, Am baut Prince Vlad, este buna dar extractiva, cam gemoasa si surpacoapta pentru gustul meu, pierde tipicitate de soi.
Black Peak (Vinterra) erau foarte bune mai ales pentru vremea lor; aveau niste parcele superbe, un amfiteatru cu vie veche la Orevita. Au dat faliment…
Cea mai buna Feteasca Neagra pe care am baut-o vreodata a fost Stirbey 2006 facuta de Oliver Bauer din struguri cumparati de acolo ed la Vinterra. Apoi via nu a mai fost ingrijita si am inteles ca s-a ales praful. Dar da, zona respectiva are un potential foarte bun.
Pacat ca nu este exploatat la adevarata capaciatate…
[Raspunde]
De acord cu e ai scris, insa am cateva observatii, dar si cateva consideratii.
In multe magazine de specialitate conditiile de depozitate nu sunt chiar grozave. Si acolo sticlele stau pe rafturi cu lunile, in lumina si la caldura.
Selectia de vinuri straine este chiar decenta in multe supermarketuri, in Carrefour de exemplu, sunt multe vinuri frantuzesti interesante.
In mod firesc, unii reprezentanti ai supermarketurilor ar trebui sa scrie un articol(e) replica la materialul tau. Eu, daca as fi responsabil cu vinurile intr-un hipermarket as replica, insa nu cred ca se va intampla, deoarece pur si simplu nu le pasa.
[Raspunde]
Exagerezi putin la caracterizarea conditiilor de la supermarket. Nu se tine marfa la 40 grade, cum nu se tine nici la minus 20 de grade. Poate mai tai cate 10-15 grade din fiecare.
Apoi, pe fiecare raft de supermarket se gasesc vinuri de calitate medie spre buna (cum sunt cele baricate), cu dop ceruit, in cutii de carton sau lemn. In general, ce trece de 30-35 de lei la raft, are oaresice gust bun, simti ca bei un vin corect.
In plus, am intrat in multe magazine de specialitate care, din pacate, duc lipsa de specialisti. Tot felul de domnisoare pe post de vanzatoare.
Preturile, iarasi o problema: Pentru aceeasi sticla de vin, la magazinul de specialitate se plateste si cu pana la 50-60% mai mult decat la supermarket.
Daca e sa vorbim de restaurante, mai bine o scurtam: O sticla de vin la market e 30 de lei, la restaurant este 75-80 de lei, asa ca….
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
June 11th, 2019 at 5:23 PM
@Cristiano85, Nu contest ca multe magazine de specialitate au probleme. E filozofia fiecarui proprietar cum isi organizeaza afacerea.
Pana la urma clientul poate alege si dintre acestea…:)
La restaurante no comment, eu prefer sa platesc taxa de dop si sa vin cu vinul de acasa.
[Raspunde]
Buna ziua,
Va urm?resc site-ul de aproape un an. Imi place modul de expunere…il consider echilibrat si echidistant. Sunt total in afara subiectului dar sunt curios din fire si dornic de perfectionare.
B?iatul meu a fost operat ?i din recuno?tin?? pentru profesionalismul si omenia chirurgului as vrea sa-i fac cadou un vin deosebit.
Nu stiu daca este cunosc?tor in materie de vinuri dar as vrea sa-l impresionez asa cum si dansul m-a impresionat.
Va multumesc anticipat pentru sfat!
Un weekend pl?cut in continuare!
[Raspunde]