Jun 24 2015

Doua italiene moderne din soiuri indigene

Published by under Alb,Italia,Rosu,Sec

 

Despre cei de la Tenuta Ulisse am mai discutat aici sau aici. Ca sa va fac un rezumat scurt: vinuri bune si foarte bune, moderne, realizate pe un DOC(P) mai putin cunoscut pe plan international (Abruzzo si IGT Terre di Chieti) dar care are varfurile lui dintre care cei de la Tenuta Ulisse fac parte.

Avantajul cu DOC(P)-urile si IGT-urilor mai putin celebre din Italia (cand zic mai putin celebre ma gandesc in comparatie cu clasicii din Piedmont, Toscana sau Veneto) este ca destul de des gasesti acolo producatori mici si ambitiosi, care se straduiesc sa ridice nivelul zonei si sa o promoveze, vinurile fiind uneori adevarate surprize. In schimb in partea “celebritatilor” la fel de des, pe langa flagship-urile zonei, risti sa te intalnesti cu producatori care beneficiind de renumele zonei, isi “ascund” calitatea deficitara sub umbrela comoda a apelatiunii respective.

 

Dar sa revenim la Tenuta Ulisse. Coordonatele generale le banuiti: crama cu dotari pe ultima ora, tot arsenalul de masuri pentru obtinerea de calitate, trecute atent si pe spatele etichetelor.

In ultimii ani vad ca s-au axat din ce in ce mai mult pe explorarea soiurilor traditionale, indigene (Coccociola, Pecorino, Paserina, Montepulciano d’Abruzzo) in detrimentul clasicelor Chardonnay sau Merlot (pastrat pentru Rose-uri). Si asta e de bine. Pentru winegeeks au si o gama de vinuri facute in stil traditional (Nativae) cu drojdii indigene, fermentare spontana, nefiltrate si neclarifiate.

Despre cele doua vinuri din oferta actuala de care o sa va vorbesc si astazi, cred ca am mai discutat si cu alte ocazii (recolte) dar cum vinul se schimba de la an la an si aici situatia sta asemanator, acestea parandu-mi-se in evidenta crestere de calitate fata de variantele anterioare. Ele sunt importate in Romania de catre Rifco Trading si le gasiti usor prin online.

 

Tenuta di Ulisse Unico Pecorino 2014

 

Aspect (Culoare): Galben pai, deschis, in nuante usoare de lamaie si cu tente verzi

 

Nas: Modern, complex, proaspat, cu aluzii citrice de mandarine si gref plus tuse exotice suculente de fructul pasiunii, papaia si ananas toate foarte bine integrate si nimic strident, artificial, fortat sau iesit in evidenta.

 

Gust: Corp mediu, prezent dar cu o aciditate vioaie care ii imprima lejeritatea si abordabilitate. Fruct proaspat, zemos, din categoria citricelor amintite mai sus si a caiselor si piersicilor parguite. Alcool excelent ascuns, aciditatea insoteste evolutia, vinul curge usor, este foarte bine integrata, imprimand structura si lasand loc unor nuante minerale elegante pe final. Postgust proaspat, citric-mineral si cu remanente fructate.

 

Un vin Bun spre Foarte Bun, modern, foarte bine executat care imbina atat proaspetimea unui vin lejer cat si tusele de complexitate ale unuia serios. De altfel Pecorino este un strugure cu potential imens si cu o mineralitate nativa, vinul de fata fiind o expresie reusita a acestuia.

Inchis cu Vinolok pentru a nu avea surprize, mi-a adus aminte ca stil cu cel de aici. Costa in jur de 40 de lei prin online, RPC Bun.

 Tenuta Ulisse Pecorino 2014

 

Tenuta di Ulisse Unico Montepulciano d’Abruzzo 2013

 

Vin obtinut din soiul rosu fanion al zonei Abruzzo: Montepulciano.

 

Aspect (Culoare): Rosu inchis, cernelos, opac cu evidente tente violacee, tinere.

 

Nas: Intens, asociind fructul negru concentrat cu tusele florale. Impresii proaspete, de fruct pur alaturi de nuante de piper si ierburi uscate care ii confera complexitate si o latura “savory”, gurmanda.

 

Gust: Corp mediu, prezent, dar cu o evolutie destul lejera, placuta, luminoasa si usor suprinzatoare tinand cont de coordonatele vizuale ale vinului. Mult fruct copt, pur, bine evidentiat, atat din categoria celor rosii (visine, cirese) cat si a celor negre (coacaze) insotit de aceleasi nuante piperate-savory. Finalul aduce note spicy, gurmande, picante insotite de tanini prezenti, bine construiti, care imbraca palatinul si confera o impresie de seriozitate si structura. Postgust mediu spre lung cu fruct copt, dulceag si nuante de coaja de paine proaspat coapta care se pierd in tuse savory.

 

Un vin Bun spre Foarte Bun, intr-o crestere evidenta de forma fata de cum il stiam, mult mai serios si structurat fara sa isi piarda insa latura ludica, fructata, abordabila, combinatie care il face extrem de versatil in asocieri culinare. RPC Bun, costa in jur de 40 de lei in online.

 Tenuta Ulisse Montepulciano

 

In concluzie cei de la Tenuta Ulisse se pare ca isi gasesc incet incet un stil si o maniera proprie de abordare a vinurilor si soiurilor, pe gama Unico orientandu-se cu tot arsenalul modern al vinificarii spre soiurile indigene. Iar rezultatele se vad, vinurile sunt in crestere de la an la an, fapt confirmat dealtfel si de performantele obtinute in cadrul diferitelor concursuri internationale.

 

Sunt doua stiluri de vin mai rar intalnite pe la noi si obtinute din soiuri total straine noua, pe care vi le recomand doar si pentru diversitate de a incerca si altceva daca nu pentru calitatea evidenta.

 

One response so far

 

Jun 22 2015

Crama Basilescu: vinurile din 2014 plus noul Golem rosu 2011

 

Acum vreo doua saptamani, intr-o vineri, am participat la o degustare Crama Basilescu organizata in Pitesti la restaurantul Casa Sattler si sustinuta de proaspatul cooptat in echipa: Ovidiu Frîncu. Recunosc ca eram curios cu privire la vinurile lor din 2014 si mai ales cu privire la Golem-ul 2011 care a inceput deja sa inlocuiasca varianta precedenta, 2008, unul dintre cele mai bune vinuri de pe la noi in opinia mea si nu numai.

 

Am trecut prin albele de pe Eclipse, cu oprire pe la Ingeri si apoi am terminat cu Golem-ul. Ca nota generala nivelul alcoolului de pe albele din 2014 este mai jos (traiasca anul) si vinurile sunt mai baubile si abordabile decat cele din anii anteriori la care ne luptam cu niveluri alcoolice de 14%, pe alocuri chiar 14,5%. Dupa cum stiti la Basilescu este o rotatie destul de mare a personalului in crama, iar acest fapt cred ca este un impediment in gasirea unui stil propriu, constant si omogen. Eu unul cred ca este nevoie de mai multa stabilitate acolo, pentru ca altfel au potential clar de a fi o crama de top in Dealu Mare, mai ales prin prisma plantatiilor pe care le detin.

Din pacate insa la momentul actual conjunctura vinului romanesc nu este una tocmai fericita si nici nu sunt premise foarte mari de imbunatatire. Dar sa revenim la vinuri. Din cate am inteles ele sunt vinificate la momentul actual de sotii Armand si Adrian Kontek, cercetatori viti-vinicoli.

La nivel de imagine si etichete a ramas o neconcordanta intre gama entry level (Eclipse) care a retinut design-ul de pe vremea Ancestral-ului si cele de sus, Ingeri si Golem, care au beneficiat de branding-ul lui George Moisescu si care va trebui rezolvata in timp. Asadar despre vinuri:

 

Riesling Italian Eclipse 2014 Nas fructat, usor exotic (probabil de la drojdii) cu aluzii de citrice si usor volatil. Gust rotund, citric si vag dulceag, fara multe inflexiuni, liniar si corect. Un vin Acceptabil spre Bun, la acest nivel de pret (in jur de 20 de lei din cate am inteles) este un vin corect, mai ales in comparatie cu varianta 2012 care avea 14.5% alcool…si care se vedea. Cel de fata are 13% si este mult mai baubil.

 Basilescu Eclipse Riesling Italian 2014

 

Feteasca Alba Eclipse 2014 Nas retinut, tipic, floral, usor vegetal cu carcei de vita. Gust subtire, vioi, usor diluat si cu o nuanta tonica pe final. Postgust scurt, usor cald si in tente verzi. Acceptabil, subtire, de cursa lunga.

 Feteasca Alba Eclipse Basilescu

 

Feteasca Alba Ingeri din Micul Paris 2014 Fata de sora de mai sus din gama entry-level o parte din vinul de fata a vazut ceva baric. Si asta se vede in mod pozitiv: Nasul se prezinta in aceleasi note generale retinute plus ceva tuse afumate si de alune prajite. Gustativ este insa mai plina, mai prezenta pe palatin, cu o evolutie mai integrata si desi inspira aceleasi senzatii de subtirime nuantele nutty in aduc o tusa in plus de complexitate. Postgust scurt spre mediu, citric, proaspat si (iar) usor nutty. Un vin Bun, mai echilibrat si serios decat cel anterior, dar cu siguranta departe de varianta 2011 care m-a impresionat acum ceva timp. Probabil are nevoie si de ceva timp in sticla.

 Basilescu Ingeri Feteasca Alba 2014

 

Roze Eclipse 2014 obtinut din Burgund Mare, demisec. Nas retinut, cand se incalzeste vireaza spre fructe coapte si dulceturi. Gust plin, dulceag, cu zahar evident, sentiment datorat si aciditatii reduse plus ceva tuse reductive. Nu este genul meu de rose, dar probabil isi va gasi destui adepti printer consumatorii de la noi. Acceptabil

 Basilescu Eclipse Roze 2014

 

Roze Ingeri din Micul Paris 2014 sec (are 4.4 g zahar residual combinat cu 6.5 g aciditate), obtinut din Feteasca Neagra Culoare in nuante de cupru si somon. Nas retinut, cu ceva impresii de fructe rosii coapte, usor reductiv. Gust plin, cu nuante dulcege in debut, corp prezent, evolutie dulceaga cu o aciditate care o insoteste permanent, usor dura, tonica si iesita in evidenta in partea a doua. Tuse amarui pe final care imprima prospetime. Acceptabil spre Bun, corect, mai degraba gastronomic.

 Basilescu Roze Ingeri 2014

 

Golem Rosu 2011 Bazat pe Feteasca Neagra de pe vii vechi plus Merlot si Cabernet Sauvignon. Cred ca este vinificat de Gabi Lacureanu inainte sa se desparta de Basilescu. Nas complex cu fruct copt in nuante stafidite de curmale si smochine. Tuse de cafea, ciocolata neagra, piper si aluzii liquorice. Tone de fructe din categoria clasicei prune uscate, visinei coapte si magiunurilor. Evolutiv, serios.

Gust plin, opulent, concentrat, extractiv, musculos. Structura tanica bine construita, care sustine vinul inca de la inceput, terminand in senzatii grippy, usor verzi. Gustativ prezinta coordonate similare impresiilor olfactive, cu mult fruct copt, catifelat, concentrat. Vin Foarte Bun cu potential de evolutie spre Excelent. Desi este 2011 este inca tanar si prins in zbuciumul tineretii. Cu siguranta va evolua in ceva deosebit.

La ora actuala nu este la nivelul lui 2008 (construit pe celebra Feteasca Neagra Ancestral), dar “never say never”, nu se stie cum va arata peste 2-3 ani petrecuti in sticla. Cert este ca si variant 2011 ramane unul dintre vinurile de top de pe la noi.

 Golem Basilescu 2011

 

Cam acestea au fost vinurile degustate din portofoliul celor de la Crama Basilescu. Per ansamblu albele ajutate de an s-au prezentat mai bine ca in anii trecuti, Rose-urile nu sunt tocmai pe gustul meu (din ce am degustat pana acum rose din 2014 de pe Dealu Mare nu prea am fost convins), iar Golem-ul Rosu 2011 isi (re)confirma statutul.

 

4 responses so far

 

Jun 17 2015

Eroarea de logica ca obicei la romani…

Published by under Diverse,Opinii

 

In urma articolului de luni au urmat asa cum ma asteptam reactii. Iar aceste reactii, iar asa cum ma asteptam, nu priveau argumentul de baza, ci mai degraba atacul la persoana (plus alte erori de logica). Cu atacul la persoana sunt obisnuit si am renuntat demult sa mai raspund unor persoane cu care e greu sa porti o discutie logica si cu argumente, discursul lor alunecand in “ba pe-a…” mult prea devreme pentru a inchega o conversatie rationala.

Ca vin de sub Podul Grant, din seriale TV (pe care apropo nu le urmaresc deci nu am cum sa identific personajele si logica complicata a expunerii menite de fapt sa ascunda o injuratura. Se pare ca nu impartim aceleasi preferinte si gusturi in materie de (sub)cultura) sau de peste mari si tari toate au un numitor comun. Se bazeaza pe erori de logica. Sau “fallacies”, cum le spun englezii.

 

Doua sunt cel mai des folosite (desi ieri s-a desfasurat cam toata paleta). Si e pacat, pentru ca arsenalul de erori logice este mult mai larg (Slava Domnului cred ca fac si eu destule, uite tocmai am facut una), dar acestea doua sunt dintre cele mai rudimentare. Utilizate cu obstineta pe parcursul timpul pe la noi, mai ales in vremurile pre-revolutionare pe la sedintele de partid, sunt principala arma de atac atunci cand argumentele dispar sau pur si simplu nu sunt la indemana interlocutorului.

 

  1. Atacul la persoana. Cea mai intalnita forma de argumentatie in societatea romaneasca actuala. Cand nu iti place ce spune cineva nu te mai obosesti sa gasesti contraargumente, il ataci frontal. Cu cat acest atac este mai suburban si presarat de invective, cu atat este mai evidenta lipsa proprie de argumente. Tehnica larg folosita pe timpul comunistilor, mai ales in anii de debut, aceasta a ramas adanc inradacinata in mentalitatea poporului roman.
    In sine, poate fi o arma redutabila, dar numai atunci cand este facuta cu eleganta si nu din topor. Altfel risti sa se intoarca impotriva ta si sa legitimezi involuntar afirmatiile pe care vrei sa le desfiintezi.
ad_hominem_by_chaser1992-d60an4r

credit @http://www.rationalityunleashed.net/

 

  1. Apelul la realizari (experienta). Nu este atat de teoretizat la noi ca cel de mai sus, dar este practicat pe scara cel putin la fel de larga. Este o forma a celebrului apel la autoritate. Pe scurt acesta spune ca “daca nu ai facut, participat, etc nu ai dreptul sa comentezi”. Adica cine nu a organizat un concurs de vinuri vreodata nu are dreptul sa comenteze despre unul. Bine, toata eroarea de logica incondeiata cu autovictimizarile de rigoare.
    Pe acest sistem cine nu a fost in parlament macar o data nu are voie sa critice parlamentarii, cine nu a jucat fotbal profesionist macar o data nu are voie sa critice jucatorii si Parker sau altii ar trebui sa se lase de criticat vinuri pentru ca, nu-i asa, nu au facut vin niciodata. Superb.

 

erori logicaPe scurt, asa cum estimam inca de la inceptut, de doua zile inventariez injurii si erori de logica. Inca mai astept argumente rationale, logice si credibile. Pana acum nimic. In schimb prin comentarii cred ca s-au desfasurat cam toate erorile de relevanta inventariate la ora actuala de la heringul rosu la apelul la ranchiuna sau cel la forta. Plus clasicul la  noi: Stil in loc de substanta.

Cam asa se poarta discutiile pe la noi de decenii si nu numai la vin. Pe doua planuri extreme: cand nu e vorba de osanale si apologii, e vorba de atacuri la persoana. Care uneori coboara sub nivelul de scoala primara, alteori dau in patologii medicale, dar asta tine si de interlocutor.

 

In rest ramane cum am stabilit luni. Probabil daca la anul IWCB nu se va mai tine (si sa fim bine intelesi eu imi doresc sa se tina, am considerat ca este bine sa se schimbe cate ceva, nu sa se desfiinteze) probabil unii vor considera ca va fi din vina mea.

Alta eroare de logica. Va las pe voi sa o descoperiti…

 

P.S. Si ca sa fim pe partea “safe” si “sa nu avem discutii”…cacofonia din titlul e voita…:)

 

2 responses so far

 

Next »