Oct 22 2015
Se strange latul in jurul vinului romanesc…
Fara absolut nici o dorinta de a suna fatidic sau apocaliptic, am de la o vreme un sentiment ca se apropie ora decontului pentru piata de vin autohtona.
Decontul cu privire la politica de preturi si vanzare aleasa de majoritatea actorilor de la noi precum si a inabilitatii de a patrunde pe pietele externe.
Sa ma explic. In ultimele saptamani, eu care nu sunt un mare fan al can-can-urilor si nici nu (caut sa) ma aflu in mijlocul fenomenului, aud in mod constant din surse diferite si fara nici o legatura intre ele, ca situatia este groasa. Stocurile de vin sunt din ce in ce mai mari, vanzarile merg din ce in ce mai prost, piata autohtona e cumva suprasaturata si sta sa implodeze. Iar anul 2014, o mini-catastrofa pentru unii tinand cont de vreme, nu a ajutat deloc la dezamorsarea situatiei financiare precare. Ba din contra.
De asemenea, aud din ce in ce mai des de crame care cauta investitori/cumparatori. Cateva au aparut chiar pe site-urile de imobiliare si chiar au inceput sa se faca pariuri care producator isi va declara primul insolventa.
In plus, crame cu pretentii care in anii trecuti se rugau distribuitorii de ei sa le dea vin acum suna ei oamenii prin tara pentru listari si vanzari suplimentare. Altii, prevazatori, taie preturile de prin marele retail.
De fapt asistam la un fenomen normal, un fel de inceput de criza de supraproductie alimentata in esenta de lacomie, coroborata cu lipsa de perspectiva si inabilitatea de a patrunde pe pietele externe. E un fel de “party is over, the winter is coming”…
Ecuatia este simpla: au inceput sa intre pe rod replantarile masive facute cu fonduri de prin 2009 incoace. Calculand 4 ani de la fiecare an toate acele hectare incep sa arunce vin catre crame si catre piata. Care crame sunt majoritatea umplute deja la maxim cu vin nevandut din anii anteriori. Iar suvoiul de vin “nou” creste de la an la an.
Aruncandu-ne o privire pe cifre pentru a surprinde situatia viitorul suna destul de sumbru.
http://ec.europa.eu/agriculture/wine/statistics/index_en.htm
Din graficul de mai sus se observa o evolutie constant crescatoare a plantatiilor cu DOC si IG, plantatii care urmeaza sa intre pe rod in urmatorii ani. Astfel in 2011 au aparut 1748 Ha noi care au adus in piata in 2015 un plus de aprox. 7-8 mil de litri de vin. Asta calculat la un randament mediu la ha de 40 hl, cumva conservator tinand cont ca maximele sunt mult mai mari (aveti aici exemplele pe DOC Dealu Mare si IG Dealurile Munteniei). Daca ne uitam la suprafetele totale supuse masurii de restructurare/reconversie (Tabelul 3, ultima linie, de aici) situatia este si mai clara. Mii de hectare replantate asteapta sa arunce vin in piata.
Tot vinul acesta nu prea isi gaseste corespondent in puterea de cumparare a pietei locale la ora actuala, iar vanzarile in mod clar nu au crescut in mod similar.
Un debuseu ar putea fi exportul. Dar acesta este cvasi-inexistent (cam 10 mii tone an, importurile fiind triple in comparatie) si nu ma mir. Si acum imi suna in urechi vorba celebra a unui corifeu autohton: “Ce nevoie are Romania de export, noi consumam tot aici dom’le”. Superb. Consumati acum…ca o sa fie din ce in ce mai mult de consumat. Sa consuma sa crapam si tot nu putem inghiti valul de vin care se indreapta spre noi.
Consumul de vin in mod cert nu va creste la preturile actuale. Nu vad nici un roman cu salariu mediu facand credit la banca ca sa puna ceva sticle de vin premium in cosul lunar. Deja am trecut de etapa “sa scadem preturile si se va vinde”. Nu se va vinde, e prea mult si prea repede. Ne trebuia export. Bine, export putem face si acum, dar la preturi infime, corespunzatoare cu imaginea de tara pe care (nu) o avem si care vor duce la acelasi deznodamant pentru ca nu vor putea acoperi costurile de productie deloc de neglijat in cazul unui climat ca al Romaniei.
Dar sa fim optimisti sa privim in viitor. In anul 2012, conform tabelului de mai sus, suprafetele plantate cu vin in Romania au crescut cu aproximativ 3400ha. Replantari au tot fost vreo 4500 ha (in 2013 chiar 7400ha). Asta inseamna ca in 2016 cand vor intra pe rod vom avea un plus de aprox. 13 milioane de litri de vin in piata. Practic ne va lovi un tsunami de vin. Care va continua cu siguranta si in 2017.Unde il vindem, unde se va duce? Nu prea mai are unde. Asa cum spuneam ora decontului se apropie. Unii nu cred ca vor prinde 2016 in picioare.
Si apoi, cunoscand mentalitatea autohtona de a face business, cand prima crama “la care nu se astepta nimeni” va cadea tare imi e frica ca va fi inceputul potopului. Pentru ca piata aceasta imatura de vin de la noi e tare sperioasa. Cand primul jucator mai vizibil va declara oficial insolventa in secunda doi furnizorii, distribuitorii si tot mediul de afaceri va strange surbul pentru toti ceilalti incercand sa se puna la adapost de furtuna ce va urma. Ca asa e la noi. Scapa cine poate.
Si nu ii condamn. Frica pazeste pepenii. Pe cale de consecinta mediul de afaceri se va deteriora rapid (nu ca ar prea sanatos acum) grabind default-uri in lant ale altora din domeniu aflati in echilibru precar.
Una peste alta cam toate semnele converg. Ca o sa avem “a perfect storm”. Cand nu o sa mai avem efectiv unde vinde vinul. Si va trebui sa facem ceva. Ce? Nu stiu…chiar habar nu am. Mi se pare prea tarziu, cred ca ceasul al doisprezecelea a trecut demult si acum deja suntem pe modul “tineti-va bine, scapa cine poate”.
Replantari care astepta sa intre pe rod…
In sensul acesta cred ca 2016 va fi fatidic pentru multi. Daca in anii trecuti corabia paraia pe la incheieturi acum cred ca inceput sa ia apa serios si e problema de timp pana cand o sa asistam la o implozie a pietei autohtone de vin. Bineinteles ca unii se comporta ca si cand nimic nu s-ar intampla, injura Lidl, dau vina pe importuri, mai fac cate un concurs, mai scriu cate o carte. De fapt, incearca doar sa profite de disperarea producatorilor din piata. Toate astea sunt cam ca orchestra de pe Titanic, care canta in timp ce vasul se duce incet spre adanc.
Dar nu trebuie sa disperam, intr-un fel e bine si e cumva firesc si normal sa se intample asa. Dupa ce vom imploda, vor veni frumos investitori de afara, fonduri sau producatori, care vor cumpara cu discount-uri maricele ce am plantat tot cu ei pe fonduri europene. Acum nu cumpara nimeni, ca nu are rost. Stiu ca e mai bine sa astepte. Oamenii oricum estimau de la inceput ca o sa ne rupem gatul si o sa ne inecam in valul asta de vin.
De altfel la nivelul documentelor UE situatia din Romania se cunoaste. Si la un moment dat se pune problema ca supraproductia aceasta rezultata din aparitia de noi plantatii de vita de vie va accentua dezechilibrele pe piata vinului la nivel european. Si oamenii vad in perspectiva, atunci cand vinul romanesc va ajunge pe piata europeana. Ca acum stiu si ei ca la ce export in UE avem nu destabilizam nimic. Citez de aici, pagina 15:
“(…)The Court noted that in Romania the restructuring measure is effectively financing the expansion of vineyard area, instead of renewing the existing holdings, many of which are not adapted to current market demand. The Court estimates that the impact on production could reach up to additional 250 000 hl or 5 % of Romania’s average production during the period 2000–08. Again, this can contribute to the persistence of market imbalances at European level, if increased overall demand does not accompany such increased production.”
Dupa ce ne vor prelua, probabil vinul romanesc va avea imagine in afara, Feteasca Neagra va fi laudata prin toate revistele de specialitate si Romania va fi noua descoperire in materie de vin pe piata mondiala. Pentru ca ei stiu sa faca ceea ce noi nu am stiut niciodata: business de vin. Restul: crame, inoxuri, plantatii, jucarii, stiluri de vin sunt detalii. Tot ce conteaza este business-ul, ce esti in stare sa vinzi, unde si la ce pret.
Si asa se va inchide cumva cercul experimentului de laborator numit renasterea vinului romanesc (sub atenta supraveghere de afara). Noi ne bucuram ca am replantat, dar stau uneori sa ma intreb daca nu cumva am fost noi cei replantati. Si acum vin pescarii sa ridice navodul.
De altfel inca astept un exemplu de sector romanesc unde nu s-a intamplat la fel. De ce ar fi vinul altfel?
Chiar vi se pare ca exista niste oameni geniali in domeniu care ar fi putut sa schimbe situatia de mai sus? Cei cativa initiati pe care ii avem au fost demult marginalizati de trendul “nu ne vindem tara, inchideti usile ca trage curentul” reprezentat de vechea garda, marii jucatori plus autoritatile incompetente (pleonasm, scuze).
Mai sus este un scenariu pesimist si nu imi doresc sub nici o forma sa se ajunga la “v-am spus eu”. Dar daca se va intampla (si semnele cam asa sunt), producatorii romani de vin, in marea lor majoritate, isi cam merita soarta. Cei mari si cei care stiu cu ce se mananca business-ul de vin vor scapa. Sifonati, dar vor scapa. Dar nu sunt multi.
In schimb vinul romanesc, per ansamblu, va avea de castigat. Nu putem astepta la infinit sa ne organizam, sa facem, sa dregem, sa vina statul, etc. Toate acestea sunt iluzii in Romania, povesti de adormit copii.
Ah si bucurati-va, o voi consumatori oropsiti de preturi mari si RPC slabe. Mai ales voi veti avea de castigat… Sau poate nu, vom vedea!
Cert este ca traim vremuri interesante. Care vor deveni in curand si mai interesante…
Eu unul ma rog sa fie cum zici tu, Dane.
De 25 de tot stam cu nasul pe sus (Capra cit ii de riioasa, tine coada birligata), in toate domeniile. Am facut figuri si cind au aparut cei “de afara” care au cumparat pamint pentru agricultura, de parca puteau sa plece cu el in spate. Mai bine sa-l tinem noi pirloaga, nu? Si sa nu cream nici locuri de munca…
Asa ca abia astept sa gasesc si un vin romanesc cu un raport pret/calitate cum trebuie, poate strainii, care spun tot timpul ca ar trebui sa ne axam pe soiurile romanesti, or sa mai stearga praful de pe citeva soiuri uitate…
Pina la urma, la Stirbey revolutie a facut Oliver Bauer, la Murfatlar in anii ’90 a venit Stephen Bennett (si acum Razvan Macici – tot un fel de strain), etc. Nu inseamna ca nu sint si oenologi romani buni, dar se pare ca nu este suficient…
Poate ca gresesti cind spui ca “mai sus este un scenariu pesimist”… poate pentru proprietarii care nu s-au adaptat la piata, sau pentru cel care nu vedea de ce ar trebui sa exporte. Pentru mine, nu este rau deloc…
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:24 PM
@Cosmin, Corect..asa cum spuneam in inchidere pentru consumatori va fi (probabil) de bine …;)
[Raspunde]
Se pare ca mai sint si altii de acord cu tine: http://vinul.ro/winter-is-coming.html
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:24 PM
@Cosmin, Da, nu il vazusem pana acum.
De fapt unii suntem de acord de ceva timp. Asta insa nu ajuta cu nimic situatia…
[Raspunde]
http://vinul.ro/winter-is-coming.html
😉
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:23 PM
@Cezar, Pe bune daca am citit articolul respectiv. Auzisem de el dar nu il citisem.
Deci, gand la gand…cu bucurie!?!?!
[Raspunde]
Foarte buna analiza, se vede specializarea de marketing 🙂
Sunt lucruri pe care le vedem ?i noi, simplii consumatori. Avem ni?te preturi la vinuri de te sperii ?i fugi la bere, ca e ieftina ?i multa (slaba de tot, cea româneasc?, dar ieftina).
Eu personal m-am zb?tut în ultimii ani astfel încât sa convertesc prieteni ?i al?i oameni spre consumul de vin ?i per total sunt mul?umit de ce am realizat. Dar, … minunea nu tine mult ?i observ ca oamenii se întorc la vechiturile obiceiuri!
Cauzele sunt multiple, dar clar se disting preturile f mari ?i lipsa de promovare a vinului pentru oamenii cu adev?rat necunosc?tori!
Sunt persoane care sunt speriate de complexitatea fenomenului , de somelieri, de diverse practici ?i ritualuri, de atitudinea celor cunosc?tori, de legendele cu “vin din pastile” sau “vin cu sulfiti”. În concluzie, vinul este perceput de majoritatea romanilor, ca ceva inaccesibil, preten?ios ?i mult prea complicat! (Acum dac? st?m sa ne gândim cum se comporta somelierii, te sperii si fugi la bere!).
Am v?zut cu ochii mei cum o simpla vizita la o crama, unde propietarul a fost un ghid extraordinar, care vorbea cu atâta pasiune despre vin, a schimbat efectiv mentalitatea unor persoane vis-a-vis de consumul de vin. Unii colegi au început sa se documenteze ?i sa m? întrebe de unde cump?ra vin de calitate la preturi decente.
Astfel, daca produc?torii reu?esc sa rezolve problemele de mai sus, personal cred ca în România consumul va creste destul de mult!
În ceea ce prive?te exportul de vin romanesc, lucrurile se complica mult de tot ?i e nevoie de multe discu?ii în aceasta discu?ie.
P.S. “Winter is coming!” … ?i nu doar în industria vinului!
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:27 PM
@I George, Da, pe termen lung piata si consumatorii se vor educa si vor accepta mai usor vinul.
La asta va trebui sa contribuie si alinierea preturilor cu puterea de cumparare. Nu la toate, la cele de volum. Ceva initiative in acest sens sunt…
Dar pe termen scurt-mediu situatia e foarte complicata…
[Raspunde]
Dupa cum spuneam, in urma cu mai bine de un an si jumatate in urma:
“a vinde”, e cel putin la fel de important cu “a produce”.
http://printrevinuri.ro/2014/01/2014-previziuni-pentru-industria-vinului-ro.html
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:33 PM
@Bogdan, Daca nu mai important atunci cand concurenta e prea mare.
[Raspunde]
Da, banuiam, evident. Dar e limpede ca sentimentul asta pluteste în aer.
Ca sa-i raspund si eu dlui @I George, de mai sus, chiar exista eforturi pentru a promova vinul în rândul necunoscatorilor. Cu scuze ca fac reclama proiectului nostru de întâlniri în cadrul Cercului de Feteasca, tocmai asta e ideea: sa-i atragem pe consumatorii tineri, care nu-s neaparat cunoscatori (unii chiar deloc) catre vin. Facem asta oferind zeci de sortimente diferite, de la producatori diferiti, mixând vinul cu muzica live, mergând în acele locuri în care tinerii se simt confortabil si lasându-i pe ei sa-si descopere favoritii dintre mostrele prezentate. Nu le împuiem capul cu explicatii savante, dar exista acolo reprezentanti ai producatorilor si somelieri gata sa le si explice orice ar vrea sa afle.
Din nefericire, cu cât creste numarul participantilor la aceste întâlniri (ultima data au fost peste 400) cu atât scade numarul producatorilor interesati. Paradoxal sau nu.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 22nd, 2015 at 2:47 PM
@Cezar, Scuze, nu am diacritice in tema de WordPress.
Nu e chiar paradoxal..la noi producatorii sunt cumva invatati sa se intample totul repede, sa apara rezultatele imediat. Iar la vin, e foarte greu pe “repede inainte”…
[Raspunde]
I George Reply:
October 22nd, 2015 at 4:19 PM
@Cezar, Am participat anul acesta la doua evenimente organizate de Cercul de Feteasca ?i chiar mi-a pl?cut, mai ales cel organizat la Palatul Bragadiru în Iulie. Evenimentul în sine se apropie f mult de ceea ce si-ar dori sa vad? un necunosc?tor!
Felicit?ri ptr idee ?i o cât mai mare continuitate!
Problema e ca astfel de ini?iative sunt opera unor entuzia?ti ?i nu a produc?torilor. Am mereu senza?ia ca produc?torii sau reprezentan?ii acestora, vor ceva în schimb ca suntem acolo ?i le bem vinul (totu?i nu gratis!) … nu ?tiu ce?! … garan?ia ca le vom cump?ra vinurile ?i ca toate sunt la superlativ! E o impresie de a mea ?i este subiectiva.
Totu?i faptul ca nu sunt f interesa?i de astfel de evenimente, in ciuda participarii f ridicate, îmi confirma cele spuse mai sus. Personal cred ca se gândesc doar la cash flow-ul care va rezulta din aceste evenimente … altfel nu în?eleg de ce nu ar veni cât mai mul?i, mai ales ca a?a cum vedem, au stocuri mari de vinuri pe care nu le pot vinde (m? refer la cel non-premium).
Ca sa nu mai vb de de atitudinea unor crame la târgurile profil … daca nu e?ti un poten?ial cump?r?tor de minim un bax, nu iti ofera decât vin de retail! … de parc? obiectivul unui târg este vânzarea vinului!
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 24th, 2015 at 3:58 PM
@I George, Eh acum nici sa nu deplangem neparticiparea neconditionata a producatorilor si sa ii punem la colt. Din ce am inteles participarea la eveniment implica niste costuri deloc neglijabile (de genul cateva zeci de mii de euro). Pe care o crama mica nu prea le poate suporta. Mai ales cand le pune in balanta cu rezultatele concrete.
Si apoi capitalizeaza din evenimente de genul acesta tot granzii gen Cotnari care sunt in stare sa impinga bugete mari in fata…stii cum e, viata e complexa si comporta multe aspecte…;)
Eu unul as vedea ca solutie asocierea producatorilor mici si medii pentru promovarea consumului de vin de calitate. Dar sa isi faca ei organizarile/evenimentele, sa isi controleze direct bugetele si sa incerce sa dea pe langa “colosi”. Care tot timpul vor pune bete in roate atat exporturilor cat si promovarii vinului de calitate.
Pentru simplul motiv ca nu prea au cu ce iesi in fata si le e frica ca le fuge pamantul (piata) de sub picioare.
[Raspunde]
Atunci cand mergi in Lidl si vezi un noian de vinuri de 8-10 lei straine ce pe deasupra sunt si bune, cum naiba sa te mai uiti la un vin romanesc de 30 de lei ce nu-ti spune nimic. Avem si vinuri bune, dar prea putine si la niste preturi mari. S-au tot culcat pe urechea ca in tara asta se bea tot ce se produce, dar acum nu mai merge. Saracia e mare si berea la pet cu gust de insecticid, dar ieftina face vanzari bune. Numai anul asta consumul de bere a crescut cu 3%. Nu as vrea sa ajungem ca Spania ce dintr-o tara mare consumatoare de vin a ajuns o tara mare consumatoare de bere si asta datorita crizei. Personal si eu incerc sa conving cat mai multi sa treaca pe vin, dar lumea in general cumpara vin varsat la 5 lei litru ce nu intra in nici o statistica si e de calitate indoielnica.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 24th, 2015 at 3:50 PM
@Cristian. E., Sa fim totusi optimisti…daca preturile s-ar alinia cat de cat cu puterea de cumparare ar fi mai simplu sa dezvolti piata.
[Raspunde]
O sa se ajunga la o piata matura, cativa mari producatori cu productie de masa (capabila sa concureze cu importurile ieftine) si calitate medie.
Plus o serie de producatori de nisa- pret rezonabil, calitate foarte buna- care se vor baza pe increderea consumatorilor.
Cei care vor sa fie in ambele barci (stilul romanesc) sau cei care dau chix la calitate vor da faliment.
Exportul e intr-adevar o solutie, dar trebuie multa munca si oameni pregatiti si care sa cunoasca pietele externe.
Cred ca trebuie lucrat mai mult la contractele cu marile lanturi de supermarketuri din Romania.
[Raspunde]
unii deja au inceput sa taie din preturi . dar parca tot nu imi vine sa le cumpar vinul . bine , aia mai mari inca isi permit sa stagneze .m-am cam obisnuit cu vinurile ieftine din import .iar recolta din 2014 din Romania trebuie evitata , sau cercetata cu atentie . a plouat mult in 2014 pe la noi .cei care vand vin din 2014 au mari probleme . si ar mai fi ceva . am surprins fara sa vreau o discutie la un hipermarket in care un angajat explica unui client cat de greu isi face loc pe raft un produs nou , ca se platesc taxe mari pentru promovare . deci , iata alta piatra legata de gatul producatorilor . iar la vinuri blatul se face direct intre producator si comerciant . adica producatorul stie permanent cu ce pret se vinde vinul lui . si accepta ..producatorii mari au omul lor care viziteaza raionul periodic pentru a vedea ce se intampla cu vinul respectiv la raft , daca raftul e plin , sticlele curate etc .am un prieten care a facut asta mai demult pentru o firma importatoare de vodca .dar peste un an , cred ca ca va veni sfarsitul telenovelei vinului romanesc . si o parte din vina e a comerciantilor .nu ca producatorii ar fi ingerasi . am luat tepe de la producatori romani bine vazuti pe piata .c-asa e romanul ! sper sa scapam de aceia cu mentalitati invechite , chiar si prin falimentul lor .pe mine nu ma intereseaza cine e la conducere ci ce imi ofera .naivitatea costa !pana atunci raman la vinurile din chile sau portugalia sau spania .
[Raspunde]
Buna articolul dar la partea cu stocul am o banuiala si anume ca pretul spune tot.
Imi pare rau sa spun ca toti producatorii umfla pretul artificial. SI spun asta nu ca sa ma aflu in treaba ci poate se trezesc la realitate.
Cum sa pui te miri ce preturi pentru niste vinuri care se afla la granita cu otetul? Exagerez da, dar cam asta e adevarul.
Lasati TOTI pretul mai jos, mai ales pe segmentul de top si de ce nu si pe cel de mijloc si o sa vedeti ca vindeti inzecit.
Sper sa nu vorbesc prostii dar costul de productie a unui vin de top nu e cu mult diferit fata de cel de mijloc ce sa mai vorbim de cel din clasa entry level.
As spune sa nu ne mai plangem si sa ne axam de data asta pe cantitate, vanduta la un pret corect.
Vinurile de afara incep sa aiba cautare la noi. De ce? Pt ca au preturile si calitatea decenta ba chiar buna.
Asa ca hai sa fim seriosi ca se prefera sa se tina stocul 5 ani decat sa se vanda cu mai putin.
[Raspunde]