Sa tot fie vreo luna de cand am purces la Pitesti la o degustare de Syrah/Shiraz trecand prin cele doua stiluri si prin exemplare autohtone si internationale.

Am avut pe langa ele si un exemplar matur cu care am si inceput si care a fost vinul serii, urmat de variantele “tinere” degustate in orb. Asadar a fost cam asa:

The big surprise: Tatachilla Foundation Shiraz 1999:  Culoare cu aluzii caramizii, dar cu un miez inca rosu si proaspat. Nas complex, evolutiv, cu note tertiare excelent evidentiate, piele tutun, forest floor si aluzii inca prezente de fruct copt. Gust fin, elegant, cu aciditate impresionanta pentru varsta sa si pentru acest colt de lume (noua). Tanini grainny, prezenti si bine definiti pe final. Excelent! Un exemplu scoala de Shiraz evoluat, acum mai degraba in stil Syrah decat Shiraz. Classy, mi-a placut mult si sincer a fost peste asteptari.

Apoi line-up actual:

Anima Shiraz 2011 Nas de fruct copt, gemos, evoluat, usor cooked si supracopt.  Gust plin, corpolent, aciditate usor deficitara, evolutie rotunda si  cremoasa. Tanini uscati, asprii si usor amari pe final.  Un stil ambitios, usor overdoit, caruia timpul nu i-a adus foarte multe in plus. Nu stiu daca taninii se vor integra la un moment dat in viitor, fructul la cum arata acum, nu mai permite o perspectiva de evolutie foarte lunga. Bun spre Foarte Bun, drink now. Overpriced.

Salomon Baan Shiraz 2012 Tipic New world, tipic Australia, cu mult fruct copt atat in nas cat si pe palatin  (mure, dulceata de coacaze, piper si ceva condiment). Evolutie gustativa dominata de fruct, aciditate medie, tanini copti, moi, rotunzi si integrati pe final. Un Shiraz de linie, in adevaratul inteles al cuvantului, usor unidimensional. Ca Lumea Noua in general: fara mari complexitati, direct si sincer. Bun

Budureasca Origini Shiraz 2013 Nas complex cu arome de fruct negru, dar mai ales rosu si aluzii de baric. Evolutie supla, lejera, echilibrata. Fruct prezent, aciditate buna, care echilibreaza foarte bine extractul. Un stil international, facut sa placa, caruia e greu sa ii reprosezi ceva, poate doar lipsa de tipicitate si caracterul usor generic. Bun spre Foarte Bun. Ma asteptam la mai mult din partea lui.

Corcova Syrah Dealul Racoveanu 2012 Tanar, impetuos cu mult fruct negru si baric in nas. Gust plin, corpolent, extractiv, bine echilibrat de tanini naravasi care intra destul de repede in cursul evolutiei pe palatin si confera o senzatie de structura si seriozitate. Un vin care acum vorbeste direct si zgomotos, cu potential, care da o senzatie de naturalete si sinceritate. Trebuie sa mai stea minim 2-3 ani avand potential evident de evolutie. Dintre cele de la noi a fost cel mai bun. Foarte Bun, nice stuff,de urmarit pe viitor.

Chateau de Saint Cosme Cotes du Rhone 2014 . E un clasic. Tipicitate pana in maduva oaselor. Asa trebuie sa arate un Syrah autentic, care isi respecta pedigree-ul. Nas mineral, floral si cu aluzii de bitum si fruct negru. Complex, retinut, nimic ostentativ. Gust plin, extractiv initial, suculent, cu fruct  negru excelent echilibrat de aciditate si de o coloana de mineralitate evidenta. Postgust lung, in tuse de coaja de paine si fruct negru. Foarte bun spre Excelent. Perfect abordabil acum datorita debutului prietenos, va fi mult mai bun peste cativa ani cand tanini se vor topi in masa de fruct suculent.

Norwood Shiraz si Carbernet Sauvignon 2012. Un blend care arata logica din spatele asocierii celor doua soiuri. Asociere rar intalnita in spatiul european, dar  extrem de populara in Australia. Shiraz-ul, facut in stil Australian (pleonasm?), debordand de fruct copt si suculent, are nevoie de structura si impetuozitatea Cabernetului. Rezultatul este un vin complet, caruia greu ii gasesti ceva de reprosat. Nas complex, cameleonic care penduleaza cameleonic intre caracteristicile celor doua soiuri. Imi aduce aminte de Kaa din Cartea Junglei la acest capitol…:) Gustativ se prezinta cremos, fructat, plin, asezat insa pe o structura de tanini ferma si rigida care sustine perfect tonele de fruct. Evolutie echilibrata, final lung cu fruct rosu si negru, fericit asociat notelor de baric. Foarte Bun spre Excelent, este exponential pentru un vin de Lume Noua si repet, greu sa ii gasesti hibe. Poate Screwcap-ul cu care e inchis nu e foarte fancy pentru gusturile de la noi, dar este sistemul de inchidere corect utilizat pe scara larga la Antipozi chiar pe exemplare mult mai galonate.  Excelent lucrat.

Cam asta a fost. Preferinte personale, daca ar fi sa fac un top: Saint Cosme, Norwood, Corcova, Budureasca, Baan, Aurelia Visinescu. Cele trei internationale le gasiti la Wine Point, restul sunt disponibile prin distributia/online-ul de la noi.

Tatachilla Foundation e intr-o alta liga si ma bucur ca am avut ocazia sa dau peste o sticla atat de bine evoluata. In afara senzatiilor pur hedonistice pe care mi le-a oferit, mi-a confruntat cumva prejudecatile legate de Shiraz-ul australian. Atat de des pe nedrept judecat prin prisma exemplarelor “grele” si overdoit de prin Barossa.

De fapt in ultima perioada am incercat doua Torbreck-uri excelente (The Factor 2007 si Descendant 2012) care sunt “icon” pentru iubitorii de Shiraz. Dar stilistic cel de mai sus a fost mai pe gustul meu.

Tags: Anima Shiraz, Australia, Baan, Budureasca Shiraz, Corcova Dealul Racoveanu, Norwood, Shiraz, Syrah, Torbreck

Trackback URI | Comments RSS