Acum vreo doua saptamani am participat in capitala la un eveniment usor atipic pentru piata de la noi si cumva asteptat de mai mult timp. Un mini-targ de vinuri organizat de catre un importator local Smart Drinks avand ca expozanti cramele din portofoliul propriu. Spun usor atipic gandindu-ma la piata autohtona si la gradul ei de dezvoltare. Pentru ca pe afara evenimente de gen sunt la fel de dese ca degustarile producatorilor autohtoni prin restaurantele bucurestene.

 

Smart Drinks of Bucharest s-a numit. Si a reunit atatea vinuri deosebite si etichete interesante pe metru patrat cum eu nu am mai vazut demult pe la noi. De fapt cum nu prea am vazut deloc. Si nu a fost genul de targ unde venea baiatu’ de pe teren sau horecarul cu un snop de sticle bagate in frapiera si incerca sa te convinga cat de bun e vinul lui fata de cel de la confratele de la standul vecin. Nu, majoritatea producatorilor au fost reprezentati la nivel de management sau actionariat, cel aflat la stand fiind in stare sa iti idea informatii si detalii despre vinuri si istoricul cramei care puneau uneori in pericol timpul alocat celorlalte standuri.

 

Pe scurt, o initiativa laudabila, repetabila si de inteles in contextul de stagnare care da dovada piata bucuresteana de evenimente de profil.

 

Dar sa trecem la profilul blogului de fata, adica la vinuri si alte licori “inrudite”:

Sa incepem cu inceputul, adica cu Champagne. Ca la orice targ cu pretentii la prima ora te dezmortesti cu Champagne, nu?

Au fost doi producatori cu doua stiluri diferite. Besserat de Bellefon un producator mic, cu vii proprii, chestie mai greu de intalnit pe la noi. Stilul casei unul mai asezat, rotunjit, cu arome mai coapte, evaluate si perlatie mai lejera, mai fina, neagresiva, eleganta, care duce vinurile spre exprimarea unui vin linistit si le face extrem de versatile in asocieri culinare. M-a impresionat Cuvee des Moines 2002, un vin puternic si elegant in acelasi timp, excelent, dintr-o recolta superba si la un pret foarte accesibil tinand cont de zona si de vintage. Nu le vizitati site-ul ca riscati sa va innecati de la atata inghitit in sec.

 

Champagne Devaux sunt mult mai moderne in exprimare, cu arome mai ascutie, prezente, proaspete. Si aici mi-am incantat papilele cu Milesime 2000 la magnum. Ah, si au un extra brut remarcabil.

 

Grecii de la Alpha Estate m-au impresionat (inca o data) prin Xinomavro Reserve din vii vechi pe care o sa il avem si la degustarea de pe 26 noiembrie. De abia astept sa il revad, Pinot style! In rest albele sunt moderne, bine facute. Daca nu era standul de Burgundy langa ele poate ca mi s-ar fi parut si mai bune.

 

Ahhh, Burgundy, my love…. Am trecut prin portofoliul cooperativei La Chablisienne. Nu va uitati la cuvantul “cooperativa”. In cazul Chablis e de bine, standardele de calitate sunt inalte, iar terroir-urile de care dispun prin intermediul membrilor sunt de neegalat de nici un alt producator din Chablis.

Vinul de apelatiune (Le Finage) este clasic, direct, citric, mineral abordabil. 1er Cru Vaulorent are un plus evident de complexitate si mineralitate plus o tusa in plus de fruct, toate ridicandu-l evident fata de variant de linie. Chateau Grenouilles, un asamblaj de Grand Cru-uri, este deja o institutie in sine, in vin etalon in zona. Nu este un vin de targ, este impresionant si are nevoie de o seara speciala dedicata doar lui.

 

Coborand spre sud am trecut printr-un Mersault de la Aegeter care mi-a reaprins instant dragostea pentru un Chardonnay facut cum trebuie, ca la carte, de la “mama lui”. Rar dau de asemenea exemplare si ca un facut sunt doar de prin Mersault. Echilibrat, fin, structurat, cu fructul, aciditatea si baricul intr-o balanta incredibila.

Mai jos, spre Pouilly-Fuisse, Chardonnay-ul se mai ingrasa, capata corpolenta, fructul se mai rotunjeste, coace si aciditatea preia prim planul mai spre final. Un stil mai ripe, foaret bine executat insa. Frumoasa linie de Chardonnay-uri, un curs in sine, de la Chablis la Pouilly Fuisse. Cine a apucat sa le bea pe toate in ordinea de mai sus isi poate face o impresie despre ce inseamna Chardonnay adevarat in diferite interpretari. Diferite, dar toate excelente. Mie personal mi-a placut Mersault cel mai mult.

 

Tot la standul de Burgundy, la capitolul rosii nu puteam rata cele doua Pinot Noir-uri. Care chiar sunt Pinot Noir-uri. Desi din doua apelatiuni vecine vinurile si-au etalat pedigree-ul inconfundabil, cu un Volnay feminin si elegant si un Pommard ferm, cu tanini artagosi si cu multi ani inainte. Pentru cine vorbeste de Pinot Noir e absolut necesar sa bea asa ceva ca sa isi faca o idee despre cum ar trebui sa arate unul autentic, tipic nu doar pentru soi cat si pentru apelatiune.

 

 

La capitolul americane am punctat decisiv cu un Zinfandel Federalist Dueling Pistols de la Terlato care nu are cum sa lase indiferent un iubitor al stilului ripe, plin de fruct, opulent, cremos. Frumos exemplar. Apoi un CS de Nappa, Chimney Rock 2010, din celebrul district Stag’s Leap care da in mod constant unele din Cabernet-urile icon ale americanilor. Si vinul nu s-a dezmintit, este all-inclusive: corp, fruct, echilibru, structura, final intermianbil. Unul din vinurile targului pentru mine. Desi nu sunt neaparat un fan al stilului american, bombastic, imi pare rau ca exemplare de acest gen nu apar mai des pe la noi.

Tot la acelasi stand de remarcat au fost si Cabernet-ul si Merlot-ul de la Terlato, un producator American cu RPC-uri redutabile intr-o zona cu preturi uneori stratosferice si cel de la Rutherfod Hill 2010. Una peste alta o oportunitate excelenta de a-mi reimprospata cunostintele si senzatiile relativ la vinuri (si stil de vinificare) rar intalnite pe la noi si prin Europa in general.

 

 

Nu va mai insir acum pomelnicul de arome, structure, aciditati si mai ales tipicitati aferente vinurilor din Valea Ronului de la negociant-ul Maison Brotte. Sunt deja un flagship pentru portofoliul SmartDrinks. Ca sfat totusi daca prindeti pe undeva un Vielles Vignes sau un Barville sa nu le ratati sub nici o forma.

 

De asemenea, nu pot sa trec peste un Porto Calem Colheita 2000 care cumva iti da ganduri depresive cu privire la cat de underrated este acest stil la ora actuala, victima a tendintelor si a combaterii prin orice mijloace a restului de zahar. Chiar acolo unde acesta are sens si logica prin traditie si istorie.

La capitolul vin au mai fost un superb Cortaccio 2005, vreo doua chiliene albe cu RPC-urile absolut remarcabile fata de ce ofera (Tiera del Fuego Sauvignon Blanc si Chardonnay Gran Reserva) si cateva Prosecco care un constituit un excelent intermezzo intre standuri si degustari.

 

Apoi, cumva adiacent lumii vinului am participat la doua masterclass-uri de „spirits” tinute de reprezentantii producatorilor.

Unul de rom pe care oricum nu l-as fi ratat, romurile de la Diplomatico fiind una din atractiile targului pentru mine. De la cel alb, Blanco Reserve, cumva intrigant datorita aromelor specifice maturarii in butoi timp de sase ani asociate culorii albe obtinute prin filtrare la Reserva Exclusiva cu complexitate olfactiva si gustativa superba si trecand prin dulceagul Reserva excelenta baza pentru cocktailuri. Pe scurt, romurile de la Diplomatico, mi-au confirmat inca o data (stiam deja…:) )ca ofera unul dintre cel mai bune rapoarte pret calitate din lumea spirtoaselor pe care le-am intalnit.

 

 

Surpriza in materie de “tarii” a venit insa de la un gin. Eu unul recunosc ca nu sunt un fan al genului, mai ales in conditiile unei piete autohtone dominate de produse generice. Dar un Gin Mare nu as refuza niciodata. Aromatizat cu busuioc din Italia, rozmarin din Turcia, cimbru din Grecia , masline Arbequina si citrice din Spania ofera o senzatie fermecatoare, concentrata, de “Mediterana” la pahar pe care nu am intalnit-o pana cum. O bautura cu pedigree, cu poveste, care exact asta vrea sa exprime, spiritul Mediteranei, acela din dictonul roman: “mare nostrum”. Daca va trece prin fata nu il ratati. Va va schimba cu siguranta perceptia despre ce poate insemna un gin. Mie unul stiu ca mi-a schimbat-o.

 

In premiera am participat si la un masterclass de bere sustinut de Virgil Dumitrascu, singurul somelier de bere din Romania. O repozitionare de succes as zice eu, mai in contextul la inflatiei de colegi de pe la noi. Eu unul nu sunt deloc un cunoscator al lichidului respectiv, masterclass-ul m-a ajutat sa imi mai sedimentez cunostintele, dar nu cred ca voi face prea curand trecerea la bere. Mai am inca o groaza de vinuri pe lista de “must drink” si oricum la vin situatia se schimba de la an la an si trebuie sa o iei de la capat. Conform principiului „vinul il face Dumnezu, berea o face omul” Dar, never say never…

 

 

Cam asta a fost pe scurt experienta mea la prima editie a Smart Drinks of Bucharest. Sper sa existe si o a doua ca e nevoie.

Finalul de seara m-a gasit La Mama la o cina festiva (bine eu mai mult cu cina, ca dupa o zi de degustari) a concursului Premiile de Excelenta Vinul.ro.  Dealtfel un proiect care la un moment dat avea potential urias, dar care pe parcurs s-a pierdut cumva ca atatea alte lucruri de pe la noi. Din cauza multiple si complexe.

Oricum am laudat cu totii carnaciorii, sarmalele, pieptul de pui si icrele de stiuca ale gazdei. Si a fost indeajuns sa ne simtim bine. Asta pana am plecat sa il caut pe colegul George disparut rapid la manifestatia care s-a dovedit ulterior a avea potential sa dea jos guvernul. O fi stiut el ceva… Apropo, de scapat a scapat, ca a apucat sa scrie despre targ.

 

Pe scurt, in ceea ce priveste Smart Drinks of Bucharest, nu stiu daca a fost din cauza vinurilor, a locatiei, a oamenilor sau a evenimentului in sine, dar eu am avut un ciudat si confortabil sentiment de normalitate si maturitate. Parca la un moment dat am zarit asa un crampei de “Tara Minunilor”: cu expozanti in tema, locatie inspirata si vizitatori avizati. Chestie total atipica si greu de intalnit pe meleaguri autohtone.

Ah si inca o chestie interesanta: nu am auzit deloc pe la standuri celebra lozinca: ”Ceva rosu dulce, aveti?” Dar lasati ca vine acum in weekend Goodwine si ne facem “plinul” de cautatori de zahar.

 

 

P.S. Daca pozele vi se par “usor” mai calitative decat de obicei, asta este din cauza ca le-am “imprumutat” de pe pagina de Facebook a evenimentului.

 

Tags: Aegeter, Alpha Estate, Besserat, Brotte, Chablisienne, Chimney Rock, Devaux, Diplomatico, Federalist, Gin Mare, Smart Drinks of Bucharest, Terlato

Trackback URI | Comments RSS