Probabil multi stiu deja ca in weekend-ul care tocmai a trecut s-a consumat unul dintre cele mai interesante targuri de vin la care am participat pe meleaguri romanesti. Total atipic pe la noi, prin format, public, participare si mai ales onorat de vizita lui Jancis Robinson, care nu cred ca mai are nevoie de nici o prezentare pentru cititorii blogului de fata.

Asupra stilului, organizarii, a workshop-ului pe care l-am sustinut si a ceea ce cred eu ca s-a dorit sa fie salonul respectiv, voi reveni intr-un post separat. Cert este ca vizita lui Jancis l-a propulsat si certificat ca fiind cel mai important eveniment in materie de targuri de vin organizate in scurta noastra istorie viti-vinicola postdecembrista.

Acum vreau doar sa va expun la cald celor care nu ati fost in sala la masterclass-ul sustinut de Jancis cu vinurile romanesti parerea acesteia despre cateva exemplare care populeaza piata autohtona. De fapt au fost doua intalniri, una organizata in cadrul salonului sambata, generalista, cu intrare pe baza de bilet si cealalta a doua zi, intr-un cadru privat, mai putin protocolar si mai interactiv, cu reprezentantii producatorilor de la noi si cativa bloggeri.

Vinurile le-am degustat impreuna si in acelasi timp cu ea, majoritatea le stiam si de data aceasta m-am rezumat doar la a nota ca un elev silitor vorbele profesorului. Sub acest aspect a fost pentru mine un sentiment interesant, de “back to school”.

In plus, am tinut sa va prezint parerile unei persoane greu de contestat si cu o viziune greu de egalat asupra pietei internationale a vinului, de la care putem invata cu totii enorm, atat producatori cat si comunicatori. Mare parte din ce a spus despre piata si vinurile autohtone (preturi mari, lipsa de branding, vinuri vinificate cu mult alcool, in stil ‘overripe”, lipsa de competitivitate pe pietele externe la preturile actuale, etc.) spunem si noi (de fapt cativa dintre noi) de ani de zile, dar deh, alor nostri le e mai usor sa “injure“ mesagerul, decat sa incerce sa inteleaga mesajul. Sper ca venite din partea lui Jancis Robinson, ideile acestea (de fapt semnalele de alarma) sa isi gaseasca mai usor ecou in randurile industriei autohtone.

Asadar astazi va prezint lista vinurilor de sambata, cu cele cateva cuvinte despre fiecare rostite de criticul britanic. E posibil sa imi fi scapat cate ceva, sa nu fi inteles anumite idei (da, am stat in spate, asa stateam si cand eram la scoala) si de aceea ii rog pe cei care au fost in sala si simt ca au ceva de completat sau cred ca mi-a scapat ceva, sa imbogateasca postul de fata cu adaugirile, precizarile si comentariile lor.

In primul rand, sa punctez problema clasica a vinurilor autohtone identificata si de Jancis: per ansamblu sunt prea scumpe pentru piata din UK. Pentru a noastra nu cred ca e cazul sa mai vorbim, putem compara puterea de cumparare si vedem ce rezulta. In rest, asa cum bine intuiti nu prea avea nici o idee despre ce vinuri se fac la noi, ceea ce confirma faptul ca pentru piata si cunoscatorii din vest suntem o enigma perfecta si nu se grabeste nimeni sa ne inteleaga. Cu o seara inainte, cand i-am spus ca exportam cam 2% din ce producem, raspunsul a fost diplomat: “aveti unde creste”.

In rest tonul discutiilor si parerilor pe care le-a formulat mi s-a parut extrem de elegant, fara a menaja insa orgoliile cuiva, cu o abordare de o modestie impresionanta care uneori facea interlocutorii sa roseasca. Iar atunci cand a criticat cate un vin a facut-o in nuante subtile, dar usor de inteles pentru cineva obisnuit cu limbajul vinului.

Asadar iata cele 14 vinuri de sambata (care intr-un final o sa vedeti ca s-au dovedit a fi doar 13). Am mentionat “placut” la cele pe care mi s-a parut ca le-a comentat mai “pozitiv”:

1. Crama Ratesti – Feteasca Regala 2013: grapefruit, fructe verzi, are substanta, delicat, poate fi folosit ca aperitiv, placut!
2. Liliac – Sauvignon Blanc 2013: foarte verde, urzici, proaspat, stil diferit de NZ (care devine obositor), Sancerre sau Bordeaux. Se apropie mult de SB de Styria (Austria). Placut!
3. Avincis – Feteasca Regala&Pinot Gris 2012: o combinatie reusita, rotund, abordabil
4. Balla Geza – Furmint 2013: proaspat, usot prea tanar, va evolua pozitiv, a intrebat ce varsta ce varsta au viile, pare facut din vii tinere. Placut!
5. Halewood Romania – Theia Chardonnay 2013: rotund, fara zvac, usor plat in mijloc, de baut acum, la apogeu
6. Prince Stirbey – Negru de Dragasani 2011: proaspat, fructat, fresh, revigorant, (sa insitam pe varietati indigene), Placut!
7. Corcova – Shiraz 2011: Caracter de soi bine evidentiat, fruct bun, lemn bine integrat, fara tanini agresivi, abordabil, de baut acum: “soft spicy red, nicely balanced”
8. Cramele Recas – Feteasca Neagra Selene 2011: eticheta care atrage atentia, prea tanar, de lasat macar pana la anul
9. Alira – Feteasca Neagra Grand Vin 2011: struguri culesi foarte tarziu, opulent pe palatin, usor proaspat in final dar prea tarziu, trecut
10. Crama Oprisor – Dragaica Rosie 2012 (SY, M, CS, PN): proaspat, spicy, alegere ciudata a soiurilor, nu intelege ce cauta PN acolo langa celelalte soiuri.
11. SERVE – Cuvee Charlotte 2011: complex, te atrage, serios, facut sa evolueze, nuantat, cu straturi de arome (layers), proaspat, food-wine dar si de pus deoparte, se va imbunatati cu siguranta pe viitor. Placut!
12. Vinarte Cabernet Sauvignon Soare 2009: destul de tanar, nas de CS clasic, foarte bun, aciditate proaspata, foarte bine construit, excelent echilibrat, abordabil de acum, dar cu potential minim 5 ani, tanini neagresivi, textura buna. Placut!
13. Petro Vaselo – Ovas 2011 (CS+M): stia ca e facut de un producator de masini expresso, arata mai evoluat decat Vinarte, nas si gust de asamblaj clasic bordelez, bine facut.
14. Davino – DCR 2010 (M, CS, FN): nu a fost prezentat. Nu stiu sa va spun de ce, nu am apucat sa intreb. As fi fost foarte curios ce parere ar fi avut despre el! Poate ne lamurim de ce nu s-a servit.

Cam aceasta a fost prima serie, cea de la masterclass-ul de la Salon. Per ansamblu i-au placut Soare, Charlotte si Negrul de la Stirbey. The usual suspects! De albe a zis ca sunt bine facute toate.

Ne auzim pentru seria a doua, de altfel si cea mai interesanta deoarece contine doar vinuri din soiuri autohtone.

Tags: Jancis Robinson, Salonul ROVINHUD, Timisoara, Vinuri romanesti

Trackback URI | Comments RSS