In primul rand o definitie din  DEX, ca sa fim cat mai expliciti, desi ati citit multe de astea la mine pe blog:

 

“PAMFLÉT, pamflete, s. n. Specie literara (în versuri sau în proza) cu caracter satiric, in care scriitorul infiereaza anumite tare morale, conceptii politice, aspecte negative ale realitatii sociale, trasaturi de caracter ale unei persoane etc.”

 

Asadar:

 

Destul de rar mi se intampla sa dau link-uri din opera si viata altor confrati de blogosfera. Pe de o parte pentru ca nu sunt foarte multi pe care i-as putea cita (ii numar pe degetele de la o mana) si apoi cine stie cum suna mai aiurea in context citarea respectiva si ma trezesc acuzat ca nu stiu de cine m-am mai luat.

In schimb am descoperit de data aceasta o poveste extrem de interesanta care nu tine neaparat de vin, cat mai mult de caracterul si metehnele spiritului uman (vezi definitia de mai sus).

 

Preambul

 

Cititi cu atentie sau pe diagonala textul de aici. Presarat cu epitete si descrieri flamboiante descrie experienta traita de persoana respectiva atunci cand a vizitat un anume producator de vin. Cuvintele sunt de prisos (de fapt ma miram si eu prin comment-uri de atata efuziune), textul, pozele, stilul, extazul, surprind totul. Totul e o poezie, un sir de revelatii, o armonie, un lied. Nimic nu era prea scump, totul era la superlativ etc..etc…

 

“Finis coronat opus” la sfarsit incununam cu urmatorul paragraf:

 

    “Candva am primit o sticla de vin de la un mare om, fara bani, dar cu o rugaminte: “Iti dau aceasta sticla in semn de ospitalitate ca ne-ai calcat pragul, sa vezi cum e vinul. Daca vrei sa scrii ceva despre ea, sau despre alt vin facut de mine, te rog sa o cumperi din magazin”. Respectele mele, domnule neamt!“

 

Ca sa vezi! Cam asa stateau lucruile prin 2012, iar textul de mai sus nu e singurul…avem variante chiar din 2011 care se termina la fel de extatic si admirativ.

 

Situatia, pe scurt, era cam asa (inlocuiti “sampanie” cu “feteasca regala”):

 

 

Fast forward doi ani si jumatate pana in timpurile noastre. Doi ani presarati cu jigniri critici si reprosuri de tot felul la adresa producatorului in cauza. Venite din aceeasi sursa. Pe principiul ca unde ai pupat poti sa scuipi si invers.

Omul acela mare care merita tot respectul s-a transformat intr-un Pacalici (sau Popa Prostul?) care pune aracet si amorsa de perete in Sauvignon Blanc. Soiul acela deosebit, “aflat intr-o forma superba”, “Greu de descris (…), unic in simtiri, preferabil oricand oricarui Pinot Noir facut la noi(…)”, unic in Romania, pe care se putea cere oricat, s-a transformat brusc si implacabil intr-o zeama de lamaie “over-priced” Si exemplele pot continua pana dimineata…

 

Ce s-a intamplat in acesti doi ani de s-a ajuns din paradis in infern si s-a trecut de la o extrema la alta, e greu de precizat…daca nu chiar imposibil.

A existat o scadere de calitate atat de dramatica pe vinurile celor de la Stirbey pe care nimeni nu a sesizat-o in afara de persoana de mai sus? Aici e simplu sa va dati seama: va duceti la magazin si luati o sticla de vin de la ei. Orice vin. Si o sa va convingeti singuri. Asta ca sa nu ma credeti pe mine cand va spun ca Stirbey e in topul producatorilor autohtoni ca si calitate si constanta. Deci problema pare a nu fi al ei…

 

Unii “patiti” de prin piata spun ca lipsa de continuitate din partea neamtului in a sustine cu mostre, sticle gratuite, bagari in seama si reduceri consistente “pasiunea” personajului respectiv ar fi de vina. Coroborata cu inmultirea practicilor de acest gen din partea unor producatori concurenti dornici de afirmare peste noapte si jinduid la clientii neamtului.

 

Probabil as fi trecut peste ca de fiecare data, dar ce m-a convins cu adevarat sa scriu postarea de fata fost urmatoarea intamplare:

Acum cateva zile aflam cu totii ca viile celor de la Stirbey au fost grav afectate de grindina, productia de anul acesta fiind compromisa si posibil si cea de anul viitor. Pe scurt, un dezastru. Ei au trimis un mail prin care au anuntat acest fapt, iar Razvan l-a facut public pe blog si pe Facebook. In situatii de genul acesta nu prea stii ce sa zici ca sa incurajezi producatorul respectiv si ramai cumva blocat in fata puterii naturii. Sa pierzi munca de un an (ani?) de zile in cateva minute nu e tocmai un eveniment fericit, dar asa e viata de podgorean, o loterie….

Multi probabil ca le-a trimis incurajari si urari de bine sperand ca totul va fi ok…cu o singura exceptie care a tinut sa fie constant pana la capat cu linia binecunoscuta. Si a zis asa (captura primita pe mail de subsemnatul):

 

 

Deci Da! Asa merita! Si-au meritat-o! I-a pedepsit Dumnezeu dupa sufletele lor haine! Asa sa pateasca toti cei care nu sunt milostivi!

Ce poate justifica reactia de mai sus chiar fata de un producator care nu iti este la inima din varii motive? Probabil numai bucuria sincera pentru raul altuia, pentru necazul vecinului, atat de des intalnita pe la noi.

 

Si asta pentru mine a umplut paharul. Da, stiu, sunt un prost care nu sta in banca lui si nu se uita in alta parte cand cineva este linsat online cu o constanta si o determinare demna de cauze mai bune. Asa cum face toata industria de pe la noi. Ba unii chiar se bucura.

Care a fost pana la urma vina celor de la Stirbey? Probabil ca nu au trimis…nu au dat, nu stiu, habar nu am, e greu sa imi explic. De fapt, din ce stiu, nu au dat la nimeni. Eu unul am bunul obicei sa mentionez cand scriu despre vreo sticla pe care am primit-o gratis spre degustare din partea producatorului.

Puteau probabil sa isi asigure o liniste presarata cu laude si review-uri pozitive, daca doar trimiteau si ei ceva sticle acolo sau faceau niste discount-uri mai generoase. Dar nu au facut-o si au rezistat eroic aluziilor mai mult sau mai putin evidente din partea diversilor, transformate pe alocuri in timp in jigniri si mitocanii. Doar si pentru simplul fapt ca au rezistat merita din partea mea tot respectul. Pentru ca au dat dovada de caracter si au aratat ca principiile nu se “indoaie” dupa cum bate vantul in mahala si dupa cum te injura unul sau altul. Fapt rar pe la noi…

 

In tot timpul acesta ceilalti producatori ce au facut? Fie unii asa cum spuneam mai sus “si-au cumparat linistea”, fie si-au frecat mainele cu satisfactie pe principiul “lasa bah sa ii injure, sa mai vindem, si noi”. Fie, cea mai mare parte, au procedat cum procedeaza de obicei romanul cand vede pe cineva injunghiat in strada. Nu se baga…pe ideea ca ”daca imi dai si mie cu cutitul? Lasa, mai bine ma fac ca nu vad, stau in banca mea si trec mai departe. Mie nu o sa mi se intample…”

 

In cel mai bun caz au carait pe la colturi ca fetele de pension, la modul general: “bloggerii de vin cer vinuri si avantaje de la crame”. Care bloggeri domnilor? Spuneti care! Eu daca mai aud pe cineva cu textul asta il dau in judecata daca nu spune nume. M-am saturat pana in gat de chestii de genul “lasa ca stim noi cum e cu bloggerii si etc…”. V-ati saturat pe naiba, nu v-ati saturat, chiar va place coniventa asta calduta…

 

Si nu va amagiti singuri, “mind my words”: nimeni dintre cei care tac si trec mai departe nu va fi ferit de genul acesta de atitudini si practici. Mai ales cei care “dau”. Atata vreme cat va purtati ca mioarele sfioase, sa nu veniti sa va plangeti ca cutare si cutare va cere ca sa nu va faca albie de porci. Pentru ca meritati ce vi se intampla. Stiti ce aveti de facut: spuneti lucrurilor pe nume. Dar deh, asta sunt mentalitatile si starea industriei de vin autohtone in anul de gratie 2014.

Nobila, superba si plina de caracter industrie de vin a Romaniei…

 

 

In final un scurt “offtopic”, ca sa nu avem discutii inutile:  Sa nu vina careva sa imi vorbeasca de unitatea bloggerilor de vin si sa imi recite cliseul clasic cum ca “suntem putini si trebuie sa fim uniti”. Eu nu sunt unit cu nimeni decat prin pasiunea pentru vin, decenta si corectitudinea fata de cei care ma citesc, asa putini sau multi cat or fi.

Pentru restul, sa se uneasca fiecare cum vrea si cu cine vrea!

 

P.S. Fara nici o legatura cu textul de mai sus (care asa cum precizeaza si titlul, este un pamflet) sa ne mai aducem aminte de marii actori ai Romaniei:

 

 

Tags: Berbecutio, Blog, Stirbey, vin, Vinuri

Trackback URI | Comments RSS