Feb 10 2014
O perspectiva externa si obiectiva asupra soiurilor romanesti de struguri
Zilele trecute am avut ocazia sa imi arunc ochii pe una din operele de referinta la ora actuala in domeniul viticulturii si ampelografiei, respectiv “Wine Grapes: A complete guide to 1,368 vine varieties, including their origins and flavours” scrisa de Jancis Robinson, Julia Harding si Jose Vouillamoz.
Cartea este un adevarat compendiu, in care gasiti informatii despre peste 1300 soiuri de struguri (mai exact 1368) folositi in scopul obtinerii a licorii magice denumita vin. Bineinteles ca autorii nu pretind ca au acoperit toate soiurile de struguri si oricum i-as mai putea ajuta eu cu niste sugestii de prin Romania.
Daca tot am ajuns la capitolul Romania, trebuie sa va spun ca noi figuram cu 12 soiuri traditionale (3 rosii, 1 rose si restul albe). Adica Babeasca Neagra, Busuioaca de Bohotin, Cramposie Selectionata, Feteasca Regala, Francusa, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Mustoasa de Maderat, Negru de Dragasani, Novac, Sarba,Zghihara de Husi. Creata, Braghina si Majarca Alba sunt trecute ca incerte, la sarbi (sau la noi sau la unguri).
Sa va mai aduc la cunostinta ca Feteasca Neagra si Feteasca Alba nu sunt considerate ale noastre, ci ale vecinilor de peste Prut. Asadar de acuma incolo cand o sa ne referim la promovarea soiurilor autohtone peste hotare corect ar fi sa taiem cele doua soiuri de pe lista cu soiuri romanesti pentru ca cei din vest se pare ca nu le considera ca provenind din Romania. Desi probabil noua ni se pare ca Moldova sau Romania e cam acelasi lucru, mai ales in materie de vinuri.
Si oricum vecinii de peste Prut fac de la o vreme o promovare mult mai buna in UE decat noi. Asa ca stati linistiti: cele doua soiuri sunt pe maini bune din punct de vedere al PR-ului si poate o sa avem si noi de profitat de pe urma efortului consistent al fratilor de peste Prut. Ca de altceva se pare ca nu suntem in stare la ora actuala…
Citind avid informatiile pe care vestul le detine relativ la soiurile locale romanesti mi-au sarit in ochi date interesante care spulbera o serie de mituri care circula in peisajul autohton. Va spicuiesc mai jos cateva, pentru cultura generala a tuturor:
La albe:
-
Feteasca Regala Credit@Samburesti.com
Feteaca Regala nu provine din incrucisarea Fetestii Albe cu Grasa de Cotnari si nu este acelasi soi cu Kiralyleanyka de la unguri. In schimb se pare ca este acelasi lucru cu un soi al slovacilor denumit Pesecka Leanka, desi nu exista inca studii genetice.
- Francusa este una din numerosele progenituri ale Gouais Blanc-ului (unul dintre cele mai vechi soiuri din Europa), ca si Furmint-ul unguresc dealtfel.
- Grasa de Cotnari nu are nici o legatura cu Furmint-ul unguresc amintit mai sus, ci mai degraba cu alt soi al lor care intra in componenta Tokaji-ului: Koverszolo, care este rar plantat si utilizat in zilele noastre. Originea ei se crede ca ar fi totusi in zona Moldovei, prezentand similaritati genetice cu Feteasca Alba si cu cea Regala.
- Tamaioasa Romaneasca este de fapt Muscat Blanc a Petit Grains
- Mustoasa de Maderat este similara ampelografic Francusei, dar nu exista studii genetice realizate care sa arate o relatie concreta.
- Sarba este de fapt o varietate de Riesling Italian cu un parinte necunoscut (polenizare deschisa) si genetic apropiata de Feteasca Neagra si Furmint
- Zghihara de Husi se crede ca ar fi o selectie de Galbena de Odobesti (soi stravechi si cu multe variatii de culoare), dar nu exista studii genetice in acest sens
- La capitolul “soiuri din alte tari considerate ca fiind autohtone” (vedeti explicatia din deschidere) Feteasca Alba este apropiata genetic de Grasa de Cotnari si alte varietati albe din zona Moldovei si desi se credea ca provine din Feteasca Neagra studiile genetice arata ca nu exista nici o legatura intre cele doua soiuri. De asemenea nici cu Leanyka de la unguri nu are nici o legatura.
La rosii:
-
Feteasca Neagra Credit@Samburesti.com
Feteasca Neagra (soi international, de pe peste Prut, da?) este un soi stravechi, cu o mare diversitate si nu este o mutatie a Fetestii Albe (sau invers, dupa cum spuneam mai sus). Nu are legatura cu nici un alt soi si impreuna cu Feteasca Alba se crede ca a fost “domesticit” din vite salbatice pe vremea dacilor (cei de peste Prut?)
- Babeasca Neagra este de asemenea un soi stravechi cu multe mutatii si variatii intravarietale.
- Negru de Dragasani crezut a fi o combinatie de Negru Vartos si Saperavi, din studiile recente se pare ca este o combinatie de Negru Vartos si Babeasca Neagra.
- Novac combinatie de Negru Vartos si Saperavi, cu multe similitudini cu Negrul de Dragasani.
La rose:
- Busuioaca de Bohotin desi s-a crezut multa vreme ca ar fi Muscat Rouge de Madere se pare ca este o mutatie a Muscat Blanc a Petits Grains, deci mai mult sau mai putin a Tamaioasei Romanesti. Totusi profilul DNA este unic si nu seamana cu nici o varietate cunoscuta.
Cam aceasta e situatia la zi a soiurilor autohtone asa cum sunt ele privite cat de cat obiectiv din afara Romaniei si presupun cam cum le percep si strainii care au auzit de ele. Pentru ca volumul amintit este unul de referinta la nivel mondial.
Dupa ce am parcurs materialul referitor la soiurile romanesti am constatat (fara surprindere) ca informatiile se bazeaza in proportie de 95% pe studii facute de catre cercetatori romani (Dejeu, Ghetea, Bodea, etc.) iar unde nu sunt studii se vorbeste destul de des de “soiuri stravechi domesticite pe vremea dacilor” (probabil un eufemism pentru “research is still needed”). Si oricum lucrarea de fata nu duce lipsa de critici, unii bazandu-si argumentele (pct. 3) chiar pe Feteasca Alba.
Pe scurt situatia, cum o vad eu, e cam asa: nu a o sa stea nimeni din vest sa studieze si sa ne clarifice noua care e treaba cu cele 12 soiuri autohtone care sunt trecute acolo. Italienii sunt trecuti in lucrarea respectiva cu 377 de soiuri, francezii cu 204 si spaniolii cu 84. Deci au destul front de lucru la ei acasa…
Asa ca ar fi bine si de dorit sa facem singuri documentarea acestora. Si probabil ar fi bine sa existe si fonduri sa finanteze cercetarea respectiva.
Pentru ca daca vrem sa le promovam in afara eu cred ca ar trebui sa incepem prin a le cunoaste si a le intelege originea.
P.S. Cine detine informatii suplimentare, bazate bineinteles pe date credibile, va rog sa mi le transmita pentru a le trece in textul de mai sus! Va multumesc in avans!
http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2011/2011_apr_Ilisescu_Gabriela_ro.pdf
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 10th, 2014 at 10:33 AM
@Traian, Interesanta, multumesc!
Cred ca tezele de doctorat pot fi o sursa buna de plecare pentru o cercetare cat de cat sistematica. Pacat ca majoritatea nu sunt publicate in totalitate (decat rezumatul care oricum este obligatoriu la sustinere) si multe ajung sa se puna praful pe ele, uitate printr-o arhiva, pe undeva.
Ar trebui sa fie publice si sa poata fi consultate in intregime. Asa cei din vest ar avea mai multe surse de consultat la dispozitie cand se refera la soiurile romanesti si nu ar vorbi atat de des de daci si de “parent unknown”
[Raspunde]
Traian Reply:
February 10th, 2014 at 10:54 AM
@Dan Micuda,
Este in biblioteca la USAMV Iasi, si acasa la mine ( ca doar teza e a sotiei mele )
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 10th, 2014 at 11:03 AM
@Traian, 🙂 Si nu a publicat-o?
Eventual sa o trimita si pe la bibliotecile de afara sau la bazele de date internationale. Este pacat sa ramana nevalorificata.
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 11th, 2014 at 10:29 AM
@Traian,
Ai dreptate Dan.
Ar trebui mediatizata mai mult, pt ca rezultatele sunt interesante.
Ce zici, incepi o campanie media? 🙂 Binenteles daca si doamna Ilisescu e de acord.
[Raspunde]
Dan Reply:
February 11th, 2014 at 10:34 AM
@Marius Feier, Eu nu am nici o problema sa public pe blog rezultatele respective.
Ideea este ca si autorul sa vrea si sa imi faca un rezumat “comercial” si usor de inteles de catre public cu rezultatele cercetarilor.
Asa cum spuneam mai sus e pacat ca lucrari de genul acesta sa stea prin biblioteci, iar literatura “mainstream” sa treaca in dreptul soiurilor romanesti fel de fel de info si cercetari vechi, luate de pe unde le-au gasit.
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 11th, 2014 at 10:51 AM
@Traian,
Ce ziceti domnule Traian de ideea lui Dan?
Doamna Ilisescu e de acord?
Eu unul sunt foarte interesat sa citesc mai mult despre soiurile romanesti de struguri. Am facut un curs despre vinuri in Anglia, am abonamente la reviste si site-uri straine, dar foarte rar gasesc in ele informatii despre soiurile noastre de struguri.
Sa nu mai vorbesc ca si in Romania cu greu gasesti informatii care depasesc stadiul de descriere cum ar fi: “soi de mare finete”, “insusiri valoroase”, “soi nobil”, etc.
Eu unul am mai citit doar la Bogdan Bocse ceva preocupari in acest caz: http://printrevinuri.ro/2013/03/best-of-feteasca-neagra-part-1.html
[Raspunde]
Interesant si educativ articol, felicitari!
[Raspunde]
Dan Reply:
February 11th, 2014 at 9:39 AM
@Marius Feier, Multumesc Marius!
[Raspunde]
Parca babeasca neagra de la noi se cheama rara neagra in basarabia, nu?
LA fel si fetesaca neagra are si ea un nume parca prin rep moldova, dar imi scapa. Originea la FN este localitatea Uricani jud Iasi din cate stiu.
Sunt curios Galbena de Odobesti daca este trecuta in carte separat ci nu doar la Zghihara, plus ca ar mai fi si Plavaie ce azi doar crama garboiu il are, vin foarte acid si uleios/onctuos la gust in acelasi timp. Stiu ca se foloseste mult si la spumante. Ambele stiu ca sunt soiuri prefiloxerice ci nu obtinute prin nu stiu ce statiune viticola ca sa avem productie la hectar cum cerea nea’ nicu.
Francusa stiu ca era vinul alb preferat al “geniului carpatiilor”
[Raspunde]
Dan Reply:
February 11th, 2014 at 5:40 PM
@Cristian. E., Galbena este trecuta separata intr-adevar. Iar la Babeasca sunt trecute si denumirile respective dar ca soi este trecut la noi.
De Plavaie nici o vorba.
[Raspunde]
[…] iar afirmatiile ii sunt luate de bune. Cititi cartea lui Jancis despre varietatile de struguri (mai ales cele romanesti si moldovenesti) si o sa va dati seama ce vreau sa […]
As fi curios sa aflu ceva mai multe despre soiurile romanesti pre-filoxerice.
Tocmai am gasit, intimplator, pe net, ca inca ar exista Negru de Sarichioi (in jud. Tulcea). Ar mai fi Rosioara prin Oltenia, parca, si mai sint si altele.
Nu stiu daca Negrul de Sarichioi este intr-adevar valoros. Poate da, poate nu… dar cred ca ar trebui incercat. In loc sa plantam sute de ha de Cabernet sau Merlot, poate ar fi mai bine sa intelegem soiurile romanesti si sa le promovam (stiu, stiu, am mai discutat asta…)
Daca ne uitam ce fac cei de la Stirbey cu Negru de Dragasani si Novac, putem spune ca potential exista. Ar trebui sa existe si un pic de viziune, si curajul de a te arunca pe drumuri pe care altii nu le-au mai batut.
Prietenii nostri portughezi se lupta sa pastreze vinul si viile de Colares. Vinul asta nu o sa rupa gura tirgului pe nicaieri, dar face parte din traditiile locului si ei trag cu dintii de el. Cam la fel si viile din Carcavelos, intre blocuri, la periferia Lisabonei…
Asta da atitudine.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 10th, 2014 at 1:50 PM
@Cosmin, din pacate la noi lumea merge la replantari pe soiurile internationale. Bine si UE da bani doar pentru chestiile verificate nu pentru exotisme autohtone.
Dar nu ii opreste nimeni sa incerce 1-2 ha si cu soiuri romanesti mai putin cunoscute…din pacate putini sunt dispusi sa acorde o sansa si soiurilor autohtone. Stirbey e o exceptie in acest caz…
[Raspunde]
De acord cu tine, ca nu e usor, ca banii de la UE vin pentru chestii verificate… dar asa cum Mouton Rotschild a fost adaugat “dupa” in categoria Premier Cru, de ce nu se poate face la fel si cu soiurile de vin?
Offf…
Saptamina viitoare ajung la Lisabona, o sa-mi inec amarul 🙂
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 10th, 2014 at 1:58 PM
@Cosmin, Ai cu ce…te invidiez…:D
[Raspunde]
Salut,
Pe site-ul Statiunii Viticole Iasi a mai aparut un document, unde se precizeaza ca pe baza studiilor genetice, exista o inrudire suficient de clara intre Feteasca Alba, Grasa de Cotnari si Feteasca Regala. (http://www.statiunea-viticola-iasi.ro/SCDVV_Iasi/52116_files/RST%2052116_etapa%20III.pdf)
Tot acolo am regasit si informatii despre soiuri de struguri create in ultimii 20-30 de ani, unele avand denumiri interesante cum ar fi Gelu, Paula sau Raluca (http://www.statiunea-viticola-iasi.ro/SCDVV_Iasi/Home_files/Soiuri_clone%20SCDVV.pdf)
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
July 6th, 2016 at 5:08 PM
Foarte interesant articolul! Multumesc!
[Raspunde]