Feb 07 2014
Din Bulgaria in Argentina si inapoi…cu Michel Rolland!
Cred ca toata lumea care cat de cat a scos nasul (si palatinul) din segmentul “premium” autohton si a avut curiozitatea sa vada ce vinuri se mai produc pe afara, stie (sau cel putin a auzit) cine este Michel Rolland. La nivel mondial este un fel de guru al „flying winemaker”-ilor, omul care te poate pune pe masa lui Parker si te scoate din operatie cu succes, cu peste 90 de puncte, visul oricarui producator de vin.
Bineinteles ca la ora actuala nimeni din industria autohtona de vin nu si-l poate permite ca si consultant si asta este cumva legat si de mentalitatea patronului roman, de tip “muieti-s posmagii sau gratis nu se poate sefu’?” Am mai discutat subiectul acesta aici.
Astazi o sa va prezint doua vinuri care poarta amprenta celebrului vinificator francez produse in doua emisfere diferite. Unul in Argentina, celalalt aici, peste Dunare, la vecinii nostri “inapoiati si cu ceafa groasa”. Care in materie de vin sunt trei ture de stadion si un etaj de Prowein in fata noastra. Ca asa e in tenis…noi suntem premium, super-premium si “quality” doar la noi acasa, in afara, well..nu prea suntem deloc.
Asadar:
Clos de los Siete 2009
Argentina, mai precis Mendoza, Valle de Uco. Nu va mai plictisesc cu detalii tehnice despre cele 7 vii magnifice si despre vinificare. Doar ca este un asamblaj de 5 soiuri (Malbec, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah si Petit Verdot). Offcourse cu 90 de puncte Parker, ca de altfel toti anii anteriori de productie:
Aspect (Culoare): Purpuriu inchis, opac, tenebros, concentrat, extractiv
Nas: Opulent cu straturi succesive de arome, plecand de la impresii masive de fructe negre coapte, cirese amare, visine, prune pana la niveluri de condimente de toate felurile (piper, scortisoara, vanilie, nucsoara) si terminand cu note de ciocolata si trufe. Un nas cuprinzator, care are “de toate pentru toti”, dar fara sa agreseze sau sa para artificial.
Gust: Plin, corpolent, prezent, aproape mestecabil inca din atac. Impresionant prin concentrarea de fruct pe care o afiseaza, evolueaza perfect echilibrat si sigur. Amplu, opulent, dar cu o aciditate corecta si placuta care ii imprima o senzatie de suplete si un alcool perfect integrat. Senzatii gustative complexe, asemanatoare celor din nas, dominat de fructe coapte, dar proaspete si note de ciocolata. Tanini prezenti, moi, catifelati, integrati si un postgust mediu spre lung cu impresii de dulceturi de fructe si note usor afumate.
Un vin Foarte Bun, care defileaza cu “toate panzele” sus, fara ca nimic sa iasa in evidenta si sa ofenseze. In gen New World, extractiv, dar cu o tusa de integrare si prospetime franceza care il indepartajeaza usor de stilul clasic, monoton si obositor.
Perfect slefuit, nu agreseaza si parca vrea sa se faca placut si sa ofere placere. Probabil pacatuieste prin lipsa de structura, parand usor moale, neserios si prea abordabil. In genul unei dame de companie de lux.
Oricum impresionant de bine lucrat si unitar pentru un asamblaj de cinci soiuri din care nici unul nu iese in evidenta. Acolo chiar se vede experienta si “mana” lui Rolland.
Costa in jur de 14-15 € pe online-ul de afara, RPC Foarte Bun; vinul ofera foarte multe la banii respectivi.
Castra Rubra 2008
Bulgaria. Thracian Valley. Produs de crama cu acelasi nume de la sud de Dunare (proprietar Telish), este nava lor amiral, creata, ati ghicit, “by Michel Rolland”. Asta daca va intrebati de unde a aparut moda “by“-urilor pe la noi. Bine pe vinuri duble ca pret decat cele de fata.
Sa revenim: asamblaj tipic bordelez cu Merlot, Carbernet Sauvignon si Cabernet Franc. Fisa tehnica o gasiti aici. Despre vin:
Aspect (Culoare): visiniu inchis, opac, tanar, cu aluzii violet in margini
Nas: Complex, modern, complet, cu fruct copt (visine, fructe negre, prune), tuse integrate de baric (scortisoara, vanilie, piper, ciocolata) si aluzii florale evidente, de violete si tuberoze.
Gust: Atac mediu, evolutie perfect echilibrata, cu o aciditate care ii imprima prospetime si suplete. Fruct proaspat cat cuprinde, atat rosu cat si negru, care ii confera o puternica impresie de vinozitate plus note picante, de condiment si ciocolata neagra. Evolutie structurata, tanini prezenti, puternici si usor „grippy”, aspri pe final, dar care contribuie in mod fericit la impresia de seriozitate a vinului. Posgust mediu, cu fructe dulci si usor condimentat.
Un vin Foarte Bun (spre Excelent), mai serios decat cel anterior, mai aproape de registrul Bordeaux (Right Bank, Rolland style), ajutat evident si de soiurile din componenta. Mi-a placut o idee mai mult decat Clos de los Siete, dar nu sunt foarte departe unul de celalat, impartasind aceeasi idee de abordabilitate imediata asociata cu o calitate evidenta, cel de fata cu un plus la capitolul potential.
Am dat pe el in jur de 70 de lei din Metro de la Ruse o investitie buna, RPC Foarte Bun care ma duce cu gandul la exemplare autohtone care sar milionul si care sunt sub cel de fata. Unele…
Pe scurt, doua vinuri asamblate la capete diferite ale lumii, care costa aproximativ la fel, sunt pe acelasi palier de calitate, cu exprimari usor diferite, dar si cu impresii comune evidente. Dovada clara a ceea ce spunea cu naduf Aime Guibert in Mondovino: ca poti sa faci vin bun oriunde in lume, trebuie doar sa il angajezi pe Michel Rolland drept consultant. Si tind sa ii dau dreptate, desi o spunea dintr-o anumita frustrare fata de personajul respectiv.
Problema este ca Rolland nu e tocmai ieftin. Iar noi nu avem bani. Si de aceea preferam sa inventam (cream?) “Michel Rollanzi” autohtoni, pentru piata autohtona.
Dar nu-i bai…”fazani” sa fie, ca vinuri se gasesc. Bye!
Ce interes ar avea un producator din Romania sa-l angajeze pe Rolland, cand acel producator isi vinde foarte usor tot vinul pe piata interna si/sau asiatica?
[Raspunde]
Dan Reply:
February 7th, 2014 at 4:19 PM
@newyorkescu, Ehe…”usor” acela e din ce in ce mai problematic..:D Mai ales cu cate vii intra pe rod….
[Raspunde]
Interesul ar fi evident. Dar cifrele au darul de a speria.
Consultanta, sa zicem 150 k eur, va conduce la un punctaj Parker de 90+ si recunoasterea/accesul vinului la vanzarile internationale. Totodata aceasta recunoastere iti confera dreptul sa cresti pretul la vin. O crestere de 5 eur/sticla inseamna ca poti recupera investitia dupa primele 30k sticle vandute.
Mai departe depinde de marketing. Degeaba ai vin bun cu punctaj recunoscut daca nu te promovezi. Probabil aici e reticenta producatorilor. Oricum un astfel de vin are darul de a le duce in trena si pe celelalte.
Ar mai fi o chestie. Cu banii aia iti iei doua Land Roveruri. Dar inclin sa cred ca producatorii romani de vin au trecut de etapa asta. Lipsa de marketing, de imagine e generalizata. Cate campanii de reclama bine realizate ati vazut pana acum – tv, radio, presa, internet. Din pacate si asta costa, iar bugete pentru reclama au doar companiile de telefonie, cele care vand detergenti si cei cu bere/apa minerala. Ce “greu” e sa faci bani cand vinzi apa!!!
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 8th, 2014 at 8:36 AM
Parker nu prea mai are influenta in vanzari.
[Raspunde]
lucian Reply:
February 8th, 2014 at 10:33 AM
@Marius Feier,
SB Liliac a explodat in vanzari dupa ce a luat Marea medalie de aur. Si n-a fost vorba de puncte Parker…
[Raspunde]
Dan Reply:
February 8th, 2014 at 10:48 AM
@Marius Feier, eu unul nu as fi asa categoric. Exista segmente de vin care inca ‘lucreaza” in paradigma puntelor Parker. In general cele premium-superpremium. Acolo, in majoritatea cazurilor, e aproape cerinta obligatorie sa afisezi punctele Parker.
Asa cum exista foarte multe vinuri care se vand foarte bine si fara sa fi auzit echipa lui Parker de ele..:D
[Raspunde]
lucian Reply:
February 8th, 2014 at 11:20 AM
@Marius Feier,
L-am folosit pe Parker ca pe un simbol. Pot fi si altfel de puncte, nu neaparat Parker. Ideea era ca odata ce te-ai pus la masa bogatilor poti emite si alte pretentii. Iar asta are impact in vanzari. Si daca vine cineva la cumparaturi nu pleaca doar cu varful de gama, mai pune in sacosa si cate ceva din segmentele inferioare.
Imi spunea un prieten din Bulgaria ca acum vreo doi-trei ani cumparase sau primise o lada cu anumit vin (rosu), dupa parerea lui excelent. Vinul ala primise ulterior nu stiu ce mare medalie si disparuse instantaneu de la vanzari iar el tocmai pusese mana pe ultimele doua cartoane si se simtea invingator, mai ales ca erau la pretul vechi, de dinaintea medaliei.
[Raspunde]
Marius, verifica, te rog, modificarea preturilor si impactul asupra vanzarilor, imediat dupa ce cateva vinuri de Bdx 2009 care au primit suta de puncte Parker
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 8th, 2014 at 5:39 PM
@Ciprian,
Da, si unde au ajuns acuma? 🙂
http://www.blog.liv-ex.com/2013/12/buying-en-primeur-does-it-pay.html
http://www.blog.liv-ex.com/2014/01/the-search-for-value-first-growths.html
Bine, e vorba ca si cererea a scazut foarte mult datorita crizei economice, si in special de cand guvernul chinez a interzis ca functionarii sai sa dea sau sa primeasca cadouri scumpe (din care facea parte si vinul). Apoi e drept ca si bordelezii exagereaza cu preturile.
Dar adevarul e ca, incet, incet Parker nu mai are influenta pe care o avea. Eu am vazut in America ca unele magazine nu mai afiseaza punctele obtinute de vinuri.
Daca am citit bine, anul acesta Parker nici nu va mai participa la en primeur 2013, ci doar la vara va degusta vinurile.
[Raspunde]
Eram cu mintea in alta parte.. scuze. Doua Range Rover-uri! 🙂
[Raspunde]
Dan Reply:
February 8th, 2014 at 10:45 AM
@lucian, E..e acelasi producator, bine mai multe game..:D
[Raspunde]
http://www.wine-economics.org/workingpapers/AAWE_WP01.pdf
Un studiu care spune ca punctele Parker se traduc in bani.
http://www.decanter.com/people-and-places/wine-articles/485570/when-points-mean-prices
Aici am remarcat “Parker sells wine”.
http://www.winespectator.com/wssaccess/show/id/41443
Concluzia este: consultanta lui Michel Rolland se traduce in mai multe puncte de la critici de vin, care puncte se traduc in bani.
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 9th, 2014 at 8:56 AM
@lucian,
Lucian, materialele tale sunt destul de vechi (2007, 2008), cand intr-adevar Parker avea o mare influenta.
Cand acorzi 100 de puncte la 19 vinuri, cum a facut Parker pt Bordeaux 2009, credibilitatea ti se cam duce. Aceeasi inflatie de puncte a acordat-o si pt Châteauneuf-du-Pape 2009, daca nu ma-nsel.
Intr-adevar stilul modern de vin pe care Rolland il face e pe placul lui Parker.
Pe scurt, lumea a inceput sa se prinda ce fel de vinuri prefera Parker si cei carora nu le plac aceste vinuri nu prea mai tin cont de scorurile lui.
[Raspunde]
lucian Reply:
February 9th, 2014 at 11:16 AM
@Marius Feier,
De acord ca sunt cam vechi. Cautarea pe net a fost “influenta Parker asupra pret vin”. Evident ca raspunsurile au respectat ceea ce am cautat. Mai jos e aceeasi afirmatie din care am scos numele – Rolland si Parker.
Ideea era alta, consultanta (indiferent de numele consultantului, cu cat e mai recunoscut ca valoare cu atat mai bine) duce la o crestere calitativa, care atrage scoruri favorabile si in crestere (de la critici de vin recunoscuti international) care implicit conduc la cresterea pretului.
http://www.wine-searcher.com/critics.lml
Cu alte cuvinte, pe masura ce o scala de punctaj va deveni agreata de un numar mai mare de specialisti, vinul va deveni (este) o marfa care poate fi standardizata si astfel tranzactionata la bursa ca orice alta marfa.
http://www.forbes.com/2009/07/13/livex-wines-futures-markets-equity-entrepreneur.html
Si probabil ca se vor gasi (daca nu exista deja) niste baieti capabili sa dicteze pretul vinului sau unui anumit vin fara macar a-l gusta, doar in baza unei matrice matematice, a unei functii.
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 9th, 2014 at 5:50 PM
@lucian,
Lucian, ai dreptate in ceea ce priveste cresterea calitativa adusa de consultanti.
Insa si aici apar unele discutii 🙂
Vezi cazul Figeac din St-Emilion, care a sperat in 2012 ca va fi inclus in Premier Grand Cru Classe A, dar nu s-a-ntamplat acest lucru. Anul trecut proprietara Madame de Monancourt si-a concediat directorul (care din intamplare e chiar ginerele ei) pt acest lucru (desi nu o recunoaste). Tot anul trecut l-a angajat ca si consultant pe … Michel Rolland! Si aici incep discutiile: Figeac e cunoscut ca si adept al stilului “clasic” Bordeaux (neagreat de Parker), iar fanii sai se tem ca Rolland ii va schimba stilul.
Sa asteptam sa vedem ce scoruri ii va da Parker de acum inainte si daca acest lucru ii va aduce promvarea. 🙂
[Raspunde]
Dan Reply:
February 9th, 2014 at 6:06 PM
@Marius Feier, Esti sadic…sa ii aduci aminte lui Ciprian de Figeac…:D
[Raspunde]
Marius Feier Reply:
February 9th, 2014 at 6:15 PM
@Dan,
Incercam sa-mi argumentez punctul de vedere. 🙂
[Raspunde]