Jan 22 2014
Duluc de Branaire-Ducru Saint Julien “Grand Vin” 2004
Exemplarul de fata este “al doilea vin” produs de unul dintre producatorii “medii” din Bordeaux, Chateau Branaire-Ducru. Mediu nu neaparat prin calitate, ci prin faptul ca se afla in umbra unor nume mult mai celebre cu care imparte AOC Saint-Julien, cea mai mica apelatiune de pe malul stang al Bordeaux-ului, in Medoc. Se intinde pe aprox. 900 Ha cu totul, adica mai putin decat au Cramele Recas.
Nume ca Chateau Ducru-Beaucaillou, Chateau Gruaud Larose sau Chateau Leoville-Las Cases probabil ca va suna mult mai cunoscut. E si normal sunt “Seconds Crus” fata de cel de fata care este “Quatrieme Cru”, potrivit clasificarii din 1855.
Cum va spuneam, vinul “mare”, teoretic “grand vin”-ul, este Chateau Branaire-Ducru, cel de fata fiind obtinut de pe vii mai tinere, cu varsta de aprox. 15 ani. Un asamblaj clasic de Cabernet Sauvignon (60%) si Merlot (40%) in 2004. Daca va uitati atent la eticheta pe acesta scrie “Grand Vin”, iar pe “cel mare” nu scrie nimic…sic! Viceversa…
Recolta 2004 a fost cea mai mare din istoria Bordeaux din punct de vedere cantitativ, ceea ce a influentat cumva negativ si calitatea. Mai ales ca a fost un an cu variatii climatice, mai rece, clasic, cu coacere tarzie, intr-o toamna lunga si calda. In aceste conditii Cabernet-ul de pe malul stang a fost avantajat mai ales in cazul celor care au asteptat pana in octombrie cu recolta. Merlot-ul s-a copt in general…”as always”. Asadar:
Aspect (Culoare): visiniu deschis, in nuante rubinii cu usoare borduri caramizii, dar in rest destul de “pigmentat” si tinerel
Nas: fruct suprinzator de pur si expresiv, atat rosii (visine, cirese coapte, dulceata proaspata de capsuni) cat si negre. Adieri de pruna coapta, tuse fine de piper, pielarie si scortisoara. Un nas elegant, in stil clasic, cu o complexitate subtila si fara semne evidente de maturitate.
Gust: Atac proaspat, lejer, urmat de o corpolenta medie si o neasteptata impresie de prospetime. Aciditate prezenta, echilibrand perfect corpul si imprimand o senzatie de eleganta si puritate. Fapt confirmat si de vioiciunea fructelor (cirese, visine, coacaze) care completeaza partitura alaturi de aspecte usor condimentate in plan secund (piper, scortisoara). Final in aceleasi note fresh, gurmande, urmat de un postgust lung, cu tanini rotunzi, evolutiv, initial condimentat, care se stinge mai apoi in tuse vanilat-fructate.
Un vin Foarte Bun, in stil clasic bordelez, in care toate componentele canta o partitura perfect acordata, iar complexitatea este cumva subinteleasa. Elegant, pur, direct, mult mai proaspat si mai expresiv decat exemplare autohtone “tinere”.
Costa in jur de 20 € pe “afara” (alte vintage-uri), bani pe care cel putin acesta ii merita cu prisosinta.
