Dec 06 2013
Despre vinul romanesc in 10 intrebari cu dl Gabriel Roceanu (Partea III)
Astazi va prezint ultima parte a interviului dlui Gabriel Roceanu, cu informatii interesante despre branding, site-ul cramei si o curiozitate personala privind situatia financiara a producatorului respectiv. Asadar:
7. Ati dezvoltat pe langa gama La Cetate si La Cetate Miracol. Care este diferenta dintre cele doua etichete? Nu credeti ca se creaza o confuzie pentru consumatori?
- La Cetate “Miracol” a fost dezvolatat din nevoia si la cerinta canalului HORECA, care, cu ceva ani in urma, solicita insistent vinul de tipul La Cetate, dar cu o prezentare destinata exclusiv restaurantelor. Atunci, am decis sa investim in noul produs “La Cetate Miracol”, avand o noua eticheta si nou packaging. Am investit si in spatiul de maturare al vinului in sticla, timpul de pastrare inainte de livrare pentru “Miracol” fiind cu 3-4 luni mai lung decat La Cetate clasic.
- Din punctul de vedere al conceptului identitar tema a fost de pastrare a formei recognoscibile a etichetei de La Cetate, dar apropierea si integrarea in gama Olteniei Profunde. Tocmai de aceea au fost inlocuite elemente de grafica cu unele reper: in locul LC baroc din partea de sus a fost aleasa o cetate desenata liniar in nota de perspectiva inversa, bizantina. Au aparut si “stapanii cetatii”, o familie de nobili, desenati in acelasi spirit si un simbol ce avea sa fie schimbat la fiecare eticheta, asezat in partea de jos a imaginii.
- Intr-adevar, piata s-a miscat foarte dinamic in ultimii ani, si am ajuns in situatia ca “La Cetate Miracol” sa fie insistent solicitata si de catre retail-eri, pentru rafturile destinate produselor de nisa. Firesc, atunci s-a creat o mica confuzie care, mai persista oarecum si astazi pana la reconfigurarea listei de vinuri plasate in IKA.
- Simultan, multi dintre clientii Horeca au realizat ca este un mare avantaj sa aiba in lista de vinuri, etichete identice cu cele de raft, pentru ca, pana la urma, clientul cumpara in prima instanta eticheta pe care o recunoaste fara efort, iar daca este si un vin care il satisfice, atunci intelege si accepta diferenta de pret dintre raft retail si meniu restaurant. Concluzia este ca actualmente, sesizam o atenuare a cerintelor pentru vinuri “exclusiv Horeca”. Discutiile pro si contra sunt lungi si complexe pe acest subiect.
- Dar in sine acest exercitiu identitar cu gama La Cetate a fost o poveste cu multe invataminte pozitive.
8. Sunteti una dintre putinele crame din Romania care nu are o descriere a vinurilor si informatii despre crama si vie pe site-ul propriu. Este o alegere deliberata si daca da, de ce ati luat-o?
- Web-site-ul este construit in acest mod din anul 2007 si la vremea respectiva am avut motive intemeiate sa aiba aceasta structura. Aspectul asa-zis “commercial” al majoritatii site-urilor nu reprezinta un model pentru Crama Oprisor. Alegerea a fost una gandita, pentru un anumit moment de reprezentare a imaginii Cramei Oprisor. Ne-am asumat o prezentare tip poveste a portofoliului nostru, lipsita in general de ternele boabe de strugure si multiprezentele frunze si butuci stilizati. Nu ne-am oprit nici la asocierile tip: rata cu pene colorate coapta la foc mic cu rose nobil….. Am lasat publicul, la acel moment sa aiba o surpiza, sa se bucure de idee, de ansamblu, lasand in mod voit datele mai tehnice in plan secund. Ne dorim sa transmitem, in primul rand, valorile reale ale oamenilor, locului si traditiilor care caracterizeaza Crama Oprisor. Vrem sa comunicam publicului ca vinul nostru are valoare nu numai ca materie, dar si ca spirit, contine o doza importanta de pasiune, istorie, si exprima puternic autenticitatea si originea de provenienta.
- In acest moment suntem in proces de proiectare a noului web-site, pe un alt nivel de reprezentare a informatiei, avand in vedere si unele editii limitate care sunt acum sold-out, dar ele sunt inca prezente pe site. Si aici am ales varianta de a merge din treapta in treapta, punand fiecare element la locul si timp
9. Cum stabiliti perioada optima de lansare a vinurilor pe piata? Tineti in primul rand cont de maturitatea vinului sau de nevoile de cash ale firmei?
- Permanent si consecvent, Crama Oprisor decide momentul lansarii in piata atunci cand vinul este optim din punct de vedere organoleptic si stabil fizico-chimic.
- Sub nici o forma nu trimitem din crama spre piata, vinuri care sunt sub exigentele noastre, numai din nevoia de cash. Sunt multe exemple in care am avut situatia de “out-of-stock”, si atunci, chiar daca am avut probleme logistice serioase in relatia cu anumiti clienti, nici atunci nu am facut rabat de la standardele noastre de calitate.
10. Din datele de la Ministerul Finantelor rezulta ca ati incheiat ultimii ani pe pierdere in vreme ce majoritatea producatorilor din piata au inregistrat profit. Care sunt cauzele care au determinat aceasta situatie?
- Crama Oprisor nu a ajuns inca sa inregistreze profit, datorita capitalului foarte mare investit incepand cu anul 2000. Crama Oprisor a inceput procesul de “reconversie-restructurare” a vechilor plantatii, incepand cu anul 1999, atunci cand NU existau fonduri Europene sau Guvernamentale de sustinere a acestui tip de investitie. De asemenea, Crama Oprisor a investit, la fel, din resurse proprii, in retehnologizarea fluxului tehnologic, cu mult inainte sa poata accesa fonduri europene. Aici, pot reveni reveni la intrebarea dvs despre actionarul Reh Kendermann GmbH, care priveste “Crama Oprisor” ca o investitie pe termen lung.
- Costurile de capital, impreuna cu cheltuielile operationale din Ferma si Crama destinate mentinerii permanente a standardelor de calitate, incarca natural tabloul financiar al companiei.
- Avem constant preocuparea de optimizare a costurilor de productie, dar fara a influenta negativ calitatea, astfel incat bilantul sa devina la un moment dat pozitiv.
sa nu fie cu suparare , regret ca ca fac asta , dar trebuie sa o fac . astea sunt povesti nemuritoare despre ” oltenia profunda ” , modele de sticla sau de etichete .am asteptat finalul acestui interviu , dar , din pacate , a fost cel pe care il intuiam .nu de povesti avem nevoie , ci de vinuri ” de poveste ” , acceptabile si ca pret . si nu as fi spus nimic daca nu as fi vazut ca la raft vinurile din gama la cetate s-au ieftinit de sarbatori cu 10 lei sticla , in timp ce altele de la alti producatori s-au scumpit . asta cu scumpitul e tipica romaniei de sarbatori . ca si faptul ca aceste vinuri de la oprisor acum se vand , la reducere . un vin de 30-40 de lei e cumparat de oameni care nu pot fi pacaliti cu povesti . in rest doar faptul ca sunt pe pierdere mai e notabil . chestia cu fondurile europene nu tine . ramane problema cu viile tinere si cu povestile de adormit copiii. astept perioada dintre craciun si revelion , cand se poate ieftini iarasi gama la cetate din 2011 , ca sa faca loc vinului din 2012 .cine stie poate mai fac o nazbatie si cumpar un shiraz . interviul acesta e ca la fotbal cand joaca romania si un HAGI sau G. POPESCU sunt intrebati daca poate romania sa bata grecia .si ei raspund : da ,cu o pregatire buna si cu mai multa atentie poate . si spun asta desi ei sunt convinsi de exact contrariul celor afirmate .domnul racoceanu nu a spus mare lucru . si astfel , asupra cramei oprisor s-a asternut oarecum indiferenta mea profunda .poate peste 5 ani sa ii mai iau in serios .pana atunci doar la reducere de pret .una profunda .in orice caz eu le doresc sa ajunga sa faca vinuri bune si ieftine .pentru ca , pana la urma si crama oprisor face parte din patrimoniul viticol national .
[Raspunde]
cred ca am scris gresit numele : este ROCEANU nu racoceanu . imi cer scuze .
[Raspunde]