Dupa cum probabil ca ati aflat deja, Lidl a innoit gama de vinuri straine de prin portofoliu si drept urmare de vreo doua zile vuieste online-ul si Facebook-ul de review-uri.

Asa ca, pentru a-mi aduce si eu contributia la tezaurul national de cunostinte folclorice  in domeniul vinului, o sa va povestesc astazi despre un vin portughez din amintitul supermarket.

In primul rand, de ce l-am luat? Nu, nu pentru a dispera comerciantii si producatorii romani cu exemple de „Asa da” (bine si de asta…:) ) ci pentru ca sunt un fan declarat al vinurilor portugheze. De ce? Pentru ca au unele dintre cele mai bune RPC-uri din lume la ora actuala putandu-se lupta de la egal la egal cu Lumea Noua. Fapt confirmat si la cursurile WSET (o sa revin pe tema asta). In plus fata de exemplarele din Lumea Noua au si personalitate, ceea ce rar gasesti la ora actuala prin piata, unde majoritatea creatiilor (autohtone si straine) sunt facute dupa “tipar”, la „mass production.”

Apoi, revenind la vinul de fata, adica Sao Domingos Reserva 2010  curiozitatea mi-a fost declansata si de zona din care provine, respectiv Bairrada DO unde se cultiva un soi de strugure foarte capricios si ciudat, pe numele lui Baga. Bine, vinul este un IG Beira Atlantico (care include si DO Bairrada) si are doar o parte Baga, asamblat cu Touriga Nacional, Tinta Roriz (Tempranillo) si Merlot. Mai multe despre vinurile portugheze si zona in cauza puteti citi aici si aici.

Cum pana acum nu incercasem nimic obtinut din acest soi, de cum l-am vazut pe raft l-am inhatat, mai ales ca nu mi-a dat nici bugetul de sarbatori peste cap la cei 15 lei pe care i-am platit pe el. Despre vin:

Aspect (Culoare): Rubiniu deschis, de cireasa coapta, semitransparent si cu accente tinere, usor purpurii

Nas: intensitate medie, cu fruct negru si rosu (cirese, visine, coacaze, mure) proaspet si focusat, adaugat unor impresii florale, de violete si tuberoze plus ceva note verzi, ierboase, brusturoase, ca de urzici proaspat zdrobite. V-am facut pofta? Baricul sta cumintel in spate, cu aspecte de vanilie, condiment (piper) si tente usor afumate. Desi nu debordeaza de complexitate, un nas direct, proaspat, usor rustic si iesit din cotidianul fructului gemos.

Gust: atac vioi, lejer, condimentat inca din debut si o evolutie cu un corp mediu insotita de tanini prezenti, chiar fermi. Aciditatea ridicata asociata cu mult fruct proaspat ii imprima un caracter vinos, savuros. Taninii il insotesc pe tot parcursul evolutiei  creand o iluzie de structura interesanta la acest nivel de pret. De fapt asta da Baga, ca soi: vinuri acide si cu tanin cat cuprinde. Rotunjit cu putin Merlot, aromatizat cu ceva Tempranillo si „fortificat” cu Touriga Nacional rezulta un vin cu personalitate, savuros si extrem de baubil. Final scurt spre mediu, condimentat, picant si cu aceeasi prospetime a fructului. Sa il beti pe la un 18 grade asa, nu mai jos ca altfel ies taninii si aciditatea in fata.

Un vin Bun, placut, fara pretentii de opera de arta, dar care livreaza placere si personalitate in acelasi timp. RPC Foarte Bun (chiar spre Excelent pentru un „winegeek” ca mine) la cei 15 lei.

Ahhh, si cireasa de pe tort (sau bomboana de pe coliva, depinde de perspectiva) va mai spun ca are si medalie de Argint la Decanter 2013, in Marea Britanie costand vreo 7 lire.

Si acum un pic de „offtopic la subiect”:

Celor care ne acuza ca laudam prea mult vinurile din Lidl le transmit ca nu este nimic intentionat. Nu am ajuns sa beau vin ca sa ma razbun pe cineva si cu atata mai putin pe concetatenii mei…:)

Suntem doar niste consumatori cu venituri medii care nu isi permit sa plateasca in mod constant 45-50 lei (sau chiar mai mult) pe o sticla de vin autohton corect.  In consecinta, cautam  ca orice om normal si rational, care munceste pentru banii lui,  sa obtinem calitate maxima din pretul pe care il platim pe o sticla de vin. Ca s-a nimerit ca vinurile importate de  Lidl (da, da, stim, probabil retururi, stocuri nevadute, etc. dar asta e cu atat mai tragic),  sa se potriveasca profilului de mai sus, asta este.

Apropo daca va uitati cu atentie la poza de mai sus o sa vedeti ca eticheta aia mica si neagra e scrisa in romana (chit ca e scrisa prost, pentru ca vinul de fata nu are DO(C), dar daca ii reclama careva ma ocup “personal” de el), semn ca lucrurile nu mai stau tocmai la mana hazardului si oamenii cu importurile se organizeaza. Cu siguranta vor fi din ce in ce mai multe lanturi de magazine care o sa se trezeasca sa faca miscari de genul asta, daca vad ca piata merge.

Apropo, am observat ca cei de la Lidl nici macar nu se mai obosesc sa faca lansari pompoase cum au facut prima data cand au adus vinurile frantuzesti. Probabil si-au dat seama ca nu are rost; vinurile oricum se cumpara si fara sa le promovezi. Se autopromoveaza. In plus am vazut ca au bagat si o cutie cu trei vinuri frantuzesti premiate la pretul de aprox. 70 de lei. Cu cutie de lemn cu tot, cum ii place romanului. Cam cat e la noi o sticla de „premium” mediu sa zicem..:D

Ahhh…si inca o chestie funny: am asistat zilele trecute la o scena in amintitul magazin pe care nu credeam sa o vad vreodata si care efectiv m-a lasat masca: un pensionar clasic de pe la noi, cu sacosa trainica de textil, pufoaica din Dragonul Rosu, vata in urechi si palarie “old school” in cap, o tragea muncitoreste la raspundere pe duduia de la casa pentru ca nu mai gasise, tineti-va bine: Darzac dom’le. Unde e Darzacu’ si cand mai aduc?

 Si conita dadea din colt in colt, ca stiti, ca sa vedem, ce ne trimite Bucurestiul, ca e cerere, ca s-au terminat repede, poate luati altul, etc. Raspunsul a venit sub forma unei solutii clasice si care evident scapa capitalistilor de la Lidl: “Sa dea dom’le cate putin la fiecare, sa se ajunga la toata lumea!” Efectiv ma uitam ca la “Gala desenului animat” pe vremea lui Ceausescu, duminica de la ora 13 si nu imi venea sa cred.

In concluzie: Eppur si muove!…. si in curand mi-e ca o sa ajungem la „Alea iacta est!”

Tags: Lidl, Portugalia, Sao Domingos, Vinuri

Trackback URI | Comments RSS