Continuam astazi interviul pe care dl Gabriel Roceanu a avut amabilitatea sa mi-l acorde cu doua raspunsuri care prezinta o parte din actuala filozofie de branding a Cramei Oprisor.

Va doresc lectura placuta si revin cu cea de a treia si ultima parte!

5.  Din exterior pare ca aveti aveti o gama entry level cumva rupta ca si filozofie si imagine de restul portofoliului. Care au fost motivele inlocuirii unui brand cu notorietate ca Val Duna cu Jderii si Calauza si cat succes a avut aceast actiune?

• “Val Duna” este primul vin lansat pe piata Romaneasca de Crama Oprisor. Cu multi ani in urma, se procesau strugurii din plantatiile proprii foarte tinere, moment cand nu exista sudat conceptul de Oltenia Profunda si nici portofoliul de vinuri din prezent. Astfel, singura posibilitate de a livra pietei un vin care sa ne caracterizeze filosofia, a fost abordarea segmentului vinurilor proaspete, fructoase, fresh, usor abordabile de catre masa de consumatori. Odata cu introducerea conceprtului “Bag-in-Box”, in diferite etape, am decis ca fiind lipsita de ratiune mentinerea aceluiasi vin pe raft, in doua ambalaje diferite, cel in sticla avand un pret evident mai mare decat BIB.
•  VAL DUNA este perceputa ca o marca in sine cu o distanta conceptuala evidenta fata de imaginea  si numele oltenesti. (si acestea sunt studii de piata fundamentate).
• Prin cele doua marci am incercat sa aducem tocmai o abordare noua, apropiata de spiritul si oamenii locului, dar cu ancorare in segmentul Olteniei Profunde. Am ales ca prima marca din linie JDERU’ sa puna accent chiar pe unul dintre exemplele olteanului autentic din Oprisor, Nelu Jderu un om – poveste, o personalitate aparte, un spirit-emblema pentru locurile acestea. Am ales o directie de imagine contemporana, o eticheta simpla dar puternica vizual, un personaj esentializat-logo (mai ales ca el urma sa fie un vin pentru raft). Alegerea profilului taranesc cu cobilitza, element identitate olteneasca veche, a fost suportul ales pentru marca. Este extrem de prezenta imaginea olteanului ce venea cu cobilita plina de bunatati proaspete si naturale in targuri.
• CALAUZA a fost pasul urmator in gama, care la nivel de imagine este practic dezvelirea identitatii grafice de pe marca anterioara si prezentarea intr-o alta forma. JDERU, Nelu Jderu, este de fapt o Calauza. Aceasta linie trebuia sa se lege cu marcile   imediat urmatoare in portofoliu – Maiastru (imaginea unei farfurii oltenesti) si Caloian (fotografii vechi din lumea satului), care prezinta elemente de identificare ale originii oltenesti dar din alta perspectiva.
• Am ales si aici sa mergem in pasi legati, coerenti ca poveste si proiect, dar lipsiti de monotonie si in nici un caz repetitivi.
• JDERU si CALAUZA au reprezentat o incercare a Cramei Oprisor de a fi prezenta in segmentul main-stream cu doua branduri autentic Oltenesti, rezultate din parcele cu productie mare de struguri, vinuri la fel de proaspete ca si ValDuna,  dar imbuteliate in sticla, adaptate ca si gust la cerintele segmentului “mass-consumer”. Am dezvoltat etichete unice, reprezentand oameni, atitudini si valori pure si autentice din acel colt de tara unde este Crama Oprisor.
• Trebuie subliniat ca VAL DUNA are o istorie de ani de zile in care a crescut. Jderii si Calauzele au fost un exercitiu facut pe un termen scurt de timp. Nu se pot judeca in acelasi context pentru ca au existente complet diferite.

6. Aveti o gama de vinuri premium cu preturi mult peste puterea de cumparare a publicului roman si probabil cu rulaj destul de mic. Care este rolul a acestora in portofoliul Cramelor Oprisor?

• Gama de vinuri premium a Cramei Oprisor contine branduri cu preturi adaptate la valoarea produsului in integritatea lui. Preturile sunt corelate, in aceeasi masura si cu costurile volumului de vin procesat pentru fiecare editie in parte. Putem accepta ideea ca sunt vinuri “scumpe”, daca ne raportam la venitul mediu pe cap de locuitor din Romania. Totusi, aceasta gama se adreseaza consumatorilor care isi doresc calitate peste medie atunci cand aleg sa cumpere vinuri, (si nu numai vinuri). Volumele din acest segment sunt cu atentie dimensionate in Crama Oprisor, astfel incat sa existe, pe cat se poate , stoc suficient pentru satisfacerea clientilor. Cu toate acestea, deseori ramanem fara anumite vinuri in Crama, pentru o perioada, pana cand urmatorul an de productie este pregatit sa fie prezent in sticle si in piata. Intr-adevar, rulajul este destul de mic in comparatie cu volumul total de vin vandut intr-un an, dar este echilibrat ca procent cu structura segmentarii publicului consumator din Romania.
•  Rolul vinurilor din gamele premium este extrem de importat avand in vedere ca in aceasta categorie se pot exprima pe deplin valorile profunde pe care le poate dezvolta un areal viticol, un tip de tehnologie, un stil de vinificare si nu in ultimul rand, personalitatile care participa la realizarea acestor vinuri. Vinurile premium sunt cele mai bogate in complexitate aromatica si gustativa;  atat cele albe cat si mai mult cele rosii. In aceasta complexitate se poate descifra identitatea fiecarei crame si podgorii. Consideram ca este un lucru evident faptul ca orice crama isi doreste sa aiba o gama de vinuri “high” cu ajutorul careia sa creasca si sa-si consolideze imaginea, prestigiul, si notorietatea in piata.
• Trebuie sa subliniez ca o directie importanta a portofolilului nostru este conceptul de ARTA si VIN, care fara falsa modestie pot spune ca este, la nivelul cramelor din Romania, cel mai dezvoltat. ARTA si VINUL spectacol, pretiozitate, nu au fost niciodata in istoria omenirii “produse” ieftine. Exista o parte importanta a publicului roman care pretuieste produsele noastre din acest domeniu la adevarata lor valoare, atat comerciala cat si conceptuala. Si mai trebuie mentionat ca nu ne-am oprit doar la dezvoltarea unor etichete de arta, a unor vinuri de autor ci suntem implicati direct in sprijinirea unor institutii de arta contemporana extrem de efervescente. Crama Oprisor este sponsor si partener al Muzeului National de Arta Contemporana si partener al unor galerii de arta contemporana, la diferite evenimente: Galeria LABORNA, Galeria AIURART, Bienala internationala de Gravura experimentala.

Tags: Crama Oprisor, Gabriel Roceanu, Interviu

Trackback URI | Comments RSS