Oct 10 2013
Cand Domnul si LVMH se pun de acord: Dom Perignon Vintage 2002
Domnul cred ca banuiti cine este. Daca l-am scris cu D mare. In 2002, in regiunea Champagne, Domnul a dat un an deosebit. Asa ca mai toate casele mari au “declarat” anul respectiv si au facut vintage-uri, acesta fiind privit in general ca un unul excelent pentru celebra licoare cu bule. Spre deosebire de 2003, extrem de cald, cand doar o mana de producatori (cel mai notabil Moet&Chandon cu Dom Perignon) au avut “tupeul” sa declare un vintage-uri. Despre Dom Perignon 2003 am scris deja aici. Am avut ocazia sa le vad pe amandoua una langa alta si desi nu exista rabat la calitate si nu am nimic de reprosat, diferentele sunt vizibile si “mana Domnului” se simte. Asta nu inseamna ca Richard Geoffroy, oenologul care se ocupa de Dom nu suplineste cu success lipsa Domnului in 2003. Dimpotriva, o face aproape dumnezeieste…
Daca nu stiti cine este LVMH inseamna ca sunteti cumva rupti de realitatile mondene contemporane cu totul apanajul de snobism si consumerism pe care acestea le presupun. Aflati dar ignorantilor ca este cel mai mare grup de produse de lux din lume care reuneste sub umbrela sa marci din diferite domenii, de la moda (Louis Vuitton, Givenchy, Fendi, Kenzo, Dior) la ceasuri (TAG Heur, Zenith, Hublot).
In domeniul care intereseaza blogul de fata, adica vinul, LVMH controleaza de la producatori de champagne (Dom Perignon, Krug, Veuve Cliquot, Ruinart) pana la cei de vin clasic (Chateau d’Yquem) sau cognac (Hennessy). Ah si sa nu uitam de celebrul Moet&Chandon ca de acolo le vine numele. Adica din fuziunea Louis Vuitton cu Moet&Hennessy, cam asa ceva:
Despre vinul de fata ce sa va spun…ecuatia este rezolvata de la sine: producator de prestigiu, care nu isi permite fisuri in “armura de parada”, echipa de elita, fonduri la discretie plus un an excelent. Va cam dati seama ce rezulta:
Aspect (Culoare): Galben de lamaie, pronuntat cu o perlare intensa, persistenta, ametitoare si eleganta. Exact ca un sarpe cobra care te hipnotizeaza daca te uiti prea mult la pahar. Si oricum ai la ce sa te uiti pentru ca dansul derutant al bulelor nu oboseste asa repede.
Nas: Prospetime la superlativ cu impresii vegetale de menta, ierburi provensale proaspat culese si mere verzi in debut urmate de nuante citrice (gref alb, lamaie). Adieri de drojdie fina si biscuiti cu unt in fundal alaturi de ceva nuante dulci, de flori de iasomie si miere de salcam. Treptat capata un caracter fructat, pur, cu tuse de caise si piersici proaspat culese si chiar ceva “exotisme”. Un nas de o complexitate epatanta care imbine aspectele proaspete, verzi, fructat-florale cu tusele de maturare aflate inca la inceputul evolutiei.
Gust: Atac vioi cu o continuare lejera, diafana, clasica pentru o sampanie de clasa. Nuante proaspete in debut urmate de un cocktail citric in care diversele fructe se succed intr-o inlantuire eleganta. Pe mid-palate lichidul eteric capata consistenta, iar fructul copt (caise, piersici, ceva fruct exotic) incepe sa se exprime mai pregnant, devenind chiar zemos pe alocuri, in tandem cu o crestere graduala a corpolentei. Aciditatea isi intra excelent in rol echilibrand corpul si imprimant un final crocant, cu o mineralitate salina, evidenta. Postgust lung, decadent, in note citric-dulcege si tuse de biscuiti si briose.
Un Dom Exceptional, bogat, complex, opulent si cu o senzatie generala de “larger than life”, de “Great Gatsby”. Totul excelent dozat alaturi de o coloana de aciditate si mineralitate care fac fata cu brio fructului si ii confera structura necesara evolutiei viitoare. Inca foarte tanara la ora actuala, face primii pasi in viata.
Varianta 2003 este parca mai abordabila, mai lejera, diafana si o idee mai putin concentrata. La cea de fata se vede ca oenologul a fost ajutat si de anul excelent: pare mai “ripe”, mai intensa, mai focusata, cu o verticalitate, soliditate si corpolenta evidente. Care probabil ii vor sigura o viata mai interesanta si mai indelungata. Desi nu se stie niciodata. Pentru ca “incurcate sunt caile Domnului”.
De ale vinului nici nu mai vorbesc…:D
Salut,
Iti citesc de cateva ore bune blogul si imi place, imi pac parerile tale pertinente si de multe ori “rezoneaza” cu ale mele. Eu cativa ani buni am renuntat la vinurile romanesti, cele la un pret accesibil “nu vazusera strugurii” iar cele care aveau si struguri aveau niste preturi de parca era milessime. Am reinceput sa beau vinuri romanesti cu Domeniile Coroanei, apoi Recas si apoi, incet incet si altele. Davino mi s-a parut intodeauna cam prea scump in schimb Faurar, cand a aparut, a fost o surpriza placuta.
Si mie-mi place sa gasesc un raport pret/calitate bun, mai ales in jungla vinicola romaneasca, de aceea uneori prefer sa iau un vin corect din lumea noua, la un pret corect, mai ales ca-l iau pentru consum imediat, decat sa ma aventurez la creatiile romanesti si apoi sa-mi para rau. Oricum, acum ca ti-am descoperit blog-ul voi fi un cititor permanent al acestuia.
Revenind la “scopul si durata vizitei”, m-am hotarat sa-ti scriu tocmai la aceasta postare de dragul rigorii, si anume in pagina despre punctaj ai precizat ca vei modifica textul cand vei gasi un vin exceptional si se pare ca l-ai gasit. Bine, daca e sa fim foarte rigurosi e un vin cu bule, dar e un vin.
A la prochaine,
Ionut
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
October 23rd, 2013 at 12:55 AM
@Ionut, Multumesc pentru aprecieri si sincer ma bucur cand aflu ca sunt si consumatori romani sensibili la calitatea vinului pe care dau banii. Cu cat vom fi mai multi cu atat piata de la noi se va maturiza si normaliza mai repede.
Ai perfecta dreptate, ar trebui sa adaug categoria “Exceptional” la partea de punctaj. Nu am facut-o inca pentru ca cel de mai sus ar fi singurul vin din aceasta categorie. Cred ca involuntar astept sa mai descopar cateva, ca sa fac macar de un podium..:)
[Raspunde]