Asa cum spuneam in finalul partii I a interviului realizat cu dl. Dan Balaban, unul din actionarii DAVINO, publicat lunea trecuta, am pastrat cele mai interesante intrebari pentru astazi. Asadar:

6. Vinurile D-voastra au reputatia de a fi scumpe, desi in ultima vreme ati ocupat si segmente “entry level” de piata, cu gama Faurar de exemplu. Cum stabiliti nivelul preturilor pe gamele de vin pe care le comercializati?

Treaba cu scump si ieftin este relativa daca nu avem un reper.  Mie personal vinurile noastre cele mai scumpe mi se par cele mai ieftine, tinand cont de calitatea pe care o oferim la acel pret si de vinurile cu care pot intra in competitie.

Evident tinem cont de volumul de munca afectat fiecarui vin, si de cheltuielile ocazionate de producerea acestuia in primul rand. Permanent, practic saptamanal, degustam vinuri pe care le consideram concurente (in principal produse in afara Romaniei) pentru a ne verifica pozitia pe piata dpdv al raportului pret calitate. NICIODATA nu am ajustat lista de preturi decat dupa ce ne-am asigurat ca suntem mult ca RPC peste vinuri similare dpdv al calitatii. Atentie, luam in calcul tot timpul vinuri care chiar fac volume pe piata lor (cel putin similar cu ale noastre), nu luam in calcul vinuri doar punctate foarte bine dar care, din diferite motive, nu se vand.

PROBLEMA ROMANIEI NU ESTE CA EXISTA CATEVA VINURI MAI SCUMPE DECAT MEDIA PIETEI, CI CA NU EXISTA FOARTE MULTE VINURI BUNE LA UN PRET REZONABIL. De asta am creat branduri ca Ceptura sau Faurar si tinem ca acestea sa fie la preturi rezonabile, chiar mici. Trebuie sa stiti ca Faurarul se vinde pe alocatie dupa nici doua luni de la lansarea anilor noi de recolta si chiar in aceste conditii are pretul nemodificat de 3 ani.

7.  Foarte multi dintre producatori noi de vin din Romania care au intrat in piata cu preturi mari inca de la inceput, isi justifica politica de pret prin raportare la preturile Davino, pe principiul “daca Davino vinde la preturile respective, noi de ce nu am face-o?” Vi se pare o strategie corecta si castigatoare?

Nu vreau sa comentez politica comerciala a altor crame. Daca este corecta sau nu aceasta atitudine  nici nu cred ca poate comenta cineva. Avem un singur judecator, piata.

Castigatoare? Pe termen lung, daca vor face TOT ceea ce trebuie, adica sa inoveze, sa experimeneze, sa identifice cele mai bune parcele cu diferite clone ale aceluiasi tip de strugure, sa dirijeze cresterea, sa taie in verde, sa cizeleze strugurii astfel incat sa obtina o concentrare maxima, sa stie cand sa culeaga, sa culeaga selectiv, sa afle prin incercari successive ce tip de vinificatie este mai potrivit pentru fiecare tip de strugure in functie de clona din care provine, ce timp de fermentare, sa vinifice separat fiecare parcela pentru a identifica rezultatul corect, sa identifice ce tip de baric sa foloseasca, adica provenienta lemnului, a tipului de doaga, a vechimii doagei, a tipului de ardere, poate.

Si mai trebuie sa faca si urmatoarele, sa determine asamblajul cel mai fericit din punct de vedere al cantitatilor care intra in discutie (vorbim aici nu neaparat de mai multe soiuri la un loc, pentru ca, chiar pentru un vin mono-varietal pot intra in componenta lui mai multe partide din acelasi soi, provenind de pe mai multe parcele), sa identifice ce stagiu este cel mai nimerit sa petreaca vinul in baric, cat sa stea la sticla etc. iarasi, poate.

In timp cred ca da, doar ca in timp lung, adica ani, multi ani, pentru ca toate aceste experimente se pot face DOAR o data pe an. Si mai trebuie ceva, vita sa fie mai batraioara, adica asa, mai peste 30 – 40 de ani.

 Oricine va face cele de mai sus intr-o maniera profesionista, aplecata, da, poate reusi sa vanda cu preturi mai mari, pentru ca doar asa poti obtine diferenta de calitate care va fi platita in plus.

 8. Cate hectare cu vie detine Davino in proprietate si de unde va mai aprovizionati cu materie prima

68 ha in proprietate si cca 20 ha in arenda. Daca la materii prime va referiti nu la furnituri ci la struguri, toata recolta este direct controlata de noi. 43 de ha replantate din care 36 in anul 7,8 si 9 si 7 ha in anul 2. Restul de vie are o medie de varsta de cca 40 ani. Atentie, productia medie este de 300.000 L.

9. Care au fost cele mai mari provocari de pana acum in evolutia Davino si care sunt planurile pentru viitor?

Provocari au fost multe. Cred ca cea mai mare a fost atunci cand pe o piata dominata de vinuri albe dulci (cca 80%) noi am hotarat sa facem vinuri albe si rosii seci.

Planuri de viitor , avem un proiect pentru construirea unei noi crame, mai mica, de doar 100.000 L, dedicata obtinerii vinului rosu Davino. Asta nu va mari capacitatea de productie ci doar ne va ajuta sa avem conditii mai bune de lucru.

Tags: Dan Balaban, Davino, Interviu

Trackback URI | Comments RSS