Vineri am participat in Bucuresti, pe strada Londra (mai exact la London Street Atelier), la lansarea celei mai noi crame din peisajul oenologic autohton. Zic cea mai noua pentru ca nu cred ca s-a mai lansat vreuna in weekend. Cel putin de care sa am cunostinta. Desi este noua, aceasta pleaca la drum cu un capital important de know-how si imagine. Care capital se numeste Oliver Bauer, oenologul de la Stirbey.

Desi probabil, multi se intrebau si inca se intreaba (in pur stil romanesc) cum se impaca cele doua proiecte, daca Oliver pleaca de la Stirbey, daca o sa le faca concurenta, daca le trage clapa, etc..etc…raspunsul il aflati din vinuri: se impaca foarte bine, sunt doua chestii diferite, cu un pedigree comun. Si nu, Oliver nu pleaca de la Stirbey, ba din contra ii merge foarte bine acolo, cum ne-au asigurat si Baronul si Baroana Kripp prezenti la eveniment si care de altfel au incurajat si sprijinit proiectul de fata inca de la inceput.

Asa ca dupa ce v-am lamurit intrebarile tip can-can care cu siguranta ii (va) macina pe multi, haideti sa va spun cateva vorbe si despre cele trei vinuri albe prezentate:

1. Sauvignonasse 2012 Sec. Editie limitata, 1730 de sticle, vin cu IG Dealurile Olteniei. Soi care nu are absolut nici o legatura cu Sauvignon Blanc-ul. Chestia asta trebuie sa o repetam destul de des ca sa se incetateneasca. Soiul provine din nordul Italiei (zona Friuli), cunoscut acolo ca Friulano. De fapt fost Tokai Friulano, dar de cand s-au plans ungurii la UE ca se creaza confunzii cu celebrul lor Tokaji, a ramas doar Friulano.

Alta chestie interesanta este ca, dupa ce a fost introdus in Chile, o lunga  perioada s-a crezut ca este Sauvignon Blanc, cand de fapt era Friulano. In consecinta multe Sauvignon-uri din Chile sunt de fapt Sauvignonasse. Bine, in ultimii ani plantatiile au fost refacute cu „adevaratul Sauvignon Blanc”. Se pare ca Chile are tendinta sa confunde soiurile, ca asa au patit si cu Merlot-ul care de fapt era Carmenere. Deh, Lumea Noua…

Despre vinul de fata pot sa va spun ca are putin alcool si zahar rezidual (11.5%, repsectiv 0.8 g/l) si este dotat cu o aciditate remarcabila (parca in jur de 7g/l din ce am retinut) tinand cont de soi (Sauvignonasse e mai “plat” decat Sauvignon Blanc). In rest aromele sunt mai retinute, nu este atat de aromatic. Fara profil olfactiv cu mult fruct exotic, mai degraba spre nuante florale, minerale si usor picante. Plus ceva stone fruits. Pe palatin este proaspat, lejer, mineral, cursiv. Are o nota de Chablis generic, cu un strop de structura, perfect de baut vara. Ca o chestie de can-can pe contra-eticheta si pe pliante scrie simplu Sauvignon..:D Mostenirea celebritatii Sauvignon Blanc-ului…sau poate pentru ca asta apare in IG.

2. Sauvignon Blanc 2012 Sec. Editie limitata, 3400 de sticle, vin cu IG Dealurile Olteniei. Alcool 13 %, Zahar rezidual 1.9 g/l. Fermentat partial pe bostina si lasat pe drojdii pentru structura si complexitate. Si le are. Plus ca si-a pastrat foarte bine si aciditatea, aflata la cote ridicate. Nas retinut, cu aspecte verzi, soc, agrise, tente minerale si un corp prezent, usor cremos pe palatin, “taiat” de o aciditate vibranta. E un fel de Vitis Vetus mai prezent si mai corpolent in detrimentul coloanei, austeritatii si preciziei. Foarte interesanta interpretarea…mie in general nu ii plac SB mai “grase”, dar cel de fata si-a pastrat foarte bine tipicitatea, structura si aciditatea vibranta in ciuda unui corp mai prezent pe palatin. Sunt curios cum va evolua in timp…

3. Cramposie Selectionata Demidulce 2012. Editie limitata, 1300 de sticle, vin cu IG Dealurile Olteniei. Alcool 10.5 %, zahar rezidual 38 g/l. Deci am ajuns si la tarancuta de Cramposie care place boierilor. Si pe care a „tavalit-o” Oliver in toate pozitiile: vin linistit, spumant si acum cu rest de zahar. De fapt cu rest semnificativ de zahar, adica 38 g/l.  Pe care ai tendinta, dupa ce gusti vinul  sa intorci sticla sa verifici daca ai citit bine si nu era 3.8 g/l. O aciditate debordanta nu echilibreaza, practic estompeaza cu succes o mare parte din zaharul respectiv, rezultand un vin cu tente usor dulci, elegante in atac si cu un final de-a dreptul crocant si proaspat, care parca cere inca un pahar. Chestia asta il scoate din categoria de vin de desert si il plaseaza unde doreste consumatorul. La terasa, la asocieri culinare, etc…

Au mai fost doua Barrel Sample (adica mostre din baric) de Merlot si Cabernet Sauvignon despre care o sa va vorbesc cand or sa fie gata. Toate vinurile au fost vinificate (in nume si stil propriu) la Crama Stirbey, urmand ca in viitorul apropiat sa fie finalizata si noua crama. Aflata fizic in stadiul de executie  tot pe Dealul Dragasanilor..

Pe scurt, vinuri cu personalitate, aciditate ridicata, alcool redus, elegante, taioase si precise. Probabil ca surprind mult mai bine stilul „hardcore” Oliver Bauer, decat cele de la Stirbey. Prezentare in stil nemtesc modern sau austriac.

Ceea ce nu este neaparat un lucru rau sau bun. Asa cum spuneau si gazdele, noua crama trebuie vazuta ca o extensie a proiectului Stirbey, iar eu personal o vad ca terenul de joaca a lui Oliver, unde poate experimenta in voie fara sa dea emotii altora..:D Adica va face ce il taie capul si in general il taie capul bine..:D

Oricum vinurile de fata sunt niste experimente foarte reusite din punctul meu de vedere.  Nu seamana cu cele de la Stirbey, au personalitatea lor aparte. Sunt mai acide, mai retinute in arome si mai “de autor” ca sa zic asa.  Poate doar Sauvignon-ul sa aduca usor a Stirbey, dar este altceva decat cel de linie sau Vitis Vetus, dupa cum spuneam mai sus.

E o chestie interesanta…nu sunt „Stirbey with a twist” cum m-as fi asteptat. “Se spune” ar fi de vina creativitatea naturala a oenologului…:D

Sa va mai relatez ca vinurile au fost puse in valoarea de niste asocieri culinare inspirate al gazdelor. Nu stiu cum se face ca strainii exploreaza cu voiosie si inspiratie mostenirea noastra vinicola si culinara, iar noi fugim de ea si ne balacim in fois-gras-uri si vii replantate cu Chardonnay. Deh… Mai multe poze de la eveniment gasiti pe Facebook pe pagina Lovewine de unde am “imprumutat” si eu pozele de mai sus. Tot la ei pe site am vazut ca au aparut deja la vanzare si vinurile.

In final, ce m-a bucurat cel mai mult cand am aflat ca Oliver Bauer isi face propria crama, nu a fost atat gandul la vinuri, cat faptul ca peisajul oenologic romanesc are si va avea mult de  castigat o data cu aceasta aparitie. Bineinteles avem si noi oenologici romani talentati plus ceva consultanti straini care mai “zboara” prin tara, dar putini au facut pentru soiurile autohtone ceea ce a facut Oliver Bauer. Si de acum am siguranta ca va continua sa faca.

Si numai si din acest punct de vedere ar trebui sa ne bucure pe toti de “miscarea” de mai sus.

P.S. Daca eram sigur ca toti care ma citesc urmaresc Cartoon Network si stiu la ce ma refer, as fi denumit postul de fata simplu si direct: „Oliver’s Laboratory”.  Pentru ca surprinde cel mai bine impresia pe care mi-a lasat-o noul proiect.

Tags: Crama Bauer, Cramposie Selectionata, Oliver Bauer, Sauvignon Blanc, Sauvignonasse

Trackback URI | Comments RSS