Aug 23 2012

MARKETING: Cate feluri de producatori de vin avem? Si cum se impart acestia…

Published by at 11:00 AM under Diverse,Marketing

 

Sa nu raspundeti doua: hoti si cinstiti ca nu e asa. Lumea nu se imparte atat de simplu in alb si negru, iar celor care li se pare ca asa e i-as indruma usurel catre psihiatru. Bineinteles ca exista si alb si negru in lumea vinului de la noi, dar majoritatea “actiunii” se desfasoara in zona gri. Adica cu bune si rele. In fine, nu despre asta vroiam sa vorbesc si oricum departe de mine intentia de a face pe inchizitorul cu cineva.

Dupa cum spune si titlul articolului, este un articol de marketing. Vedeti, in marketing abordarea obisnuita din partea producatorilor este de a imparti (termenul stiintific este „a segmenta”) consumatorii, adica pe noi, in functie de anumite criterii in dorinta de a aborda mai usor cu vinurile proprii anumite segmente de piata. Nu ar fi interesant sa intoarcem paradigma si sa vedem cum s-ar putea imparti producatorii de vin in functie de atitudinea lor fata de piata? Un fel de segmentare primara a acestora…

 

Asadar, daca vom consulta ceva literatura de specialitate vedem ca autorii straini au facut deja aceasta de impartire. Si inca de prin 2001. Ce surpriza, nu suntem primii nici aici..:))

Potrivit acestora, in functie de cum se raporteaza la piata de vin, producatorii se impart in trei categorii:

  • orientati catre productie
  • orientati catre piata
  • orientati catre experienta (experiential)

 

In functie de orientarea aleasa, acestia fac alegeri specifice  care tin de produsele oferite, de preturi, de atitudinea fata de consumatori, de publicitate, de transport, inovare, etc. O sinteza a acestor alegeri care arata si diferenta dintre cele trei abordari este prezentata in tabelul de mai jos:

 

ABORDARE:

Catre productie

Catre piata

Experientiala

Produse Se vinde ceea se poate produce Se produce ceea ce se poate vinde Se produc experiente care completeaza vinul, ca si produs principal
Rolul fortei de vanzare Vinde catre consumator, nu se intereseaza ce se intampla mai departe Ajuta consumatorul sa cumpere vinul care se potriveste nevoilor acestuia, coordonandu-se cu celelalte departamente ale firmei (productie, contabilitate, etc.) Propune experiente care au rolul sa scoata in evidenta vinul propriu, se implica atent in lantul de distributie, privit ca o modalitate de livrare si imbunatatire a valorii oferite clientului de catre vin.
Atitudinea fata de consumator “Sa zica mersi ca existam” Nevoile consumatorilor determina strategia firmei Consumatorii cauta ‘raspunsuri” in vinurile noastre, caracteristicile brandului propriu faciliteaza consumatorului  noi perspective asupra vinului
Obiectivele publicitatii Calitatea si atributele vinului Beneficiile in satisfacerea unor nevoi Beneficiile emotionale, care tin de statut si de context
Inovare Concentrat pe tehnologie Concentrat pe gasirea de noi oportunitati Concentrat pe adaptarea la nevoile consumatorului individual
Ambalaj Protejeaza produsul si implica costuri Proiectat ca un instrument de vanzare Proiectat ca un simbol ce sugereaza idei si contexte
Transport O extensie a depozitarii Un serviciu prestat catre clienti Deoarece nu adauga valoare si perspective noi, este privit ca un cost
Profitabilitate Reziduala – ce ramane dupa ce sunt acoperita costurile Un obiectiv principal, stabilit inainte de a se incepe productia Un obiectiv principal care este atins adaugand valoare vinului propriu mai degraba decat urmarind si reducand costuri

.

Acum discutiile pot fi diverse. De exemplu in Franta abordarea spre productie este indusa si uneori impusa chiar de definirea AOC-urilor. In plus traditia frantuzeasca duce mai mult spre aceasta zona, fiind orientata spre productie. Partea cu orientarea spre piata este apanajul in general al producatorilor din Lumea Noua. Cert este ca amandoua Lumile (adica veche si noua) vor sa faca trecerea la cea de a treia abordare. Unii bazandu-se pe istorie, traditie si concepte interesante (gen Terroir), altii pe studii de marketing si de psihologia consumatorului (incercand intre timp sa mai deturneze si din ideile celuilalt grup).

 

Daca ne referim la micuta noastra tarisoara, care la ora actuala nu are nici un fel de rol sau importanta pe piata internationala a vinului, o sa pastram discutia la nivelul pietei interne. De ce? Pentru ca la extern nu exista decat tonele de plonk dulce si rosu care iau drumul Germaniei (sau a altor tari de prin vest) si sticlele pe care le vand Recas sau Stirbey prin Olanda (la jumatate de pret), respectiv Anglia (macar aici nu suntem discriminati prin pret. Apreciem!). Ah, si sa nu uitam, mai sunt Tohani si mai nou Domeniile Samburesti care au rupt in doua (eu asa am auzit) piata chinezeasca…Uau!

 Wine

In fine deci vorbind de piata interna, daca ar fi fac asa o estimare de ansamblu cam cati producatori se afla in fiecare dintre cele trei categorii de mai sus, ar fi ceva de genul: 75%,25%,0%. Adica nu vad nici unul care sa se afle, la toate capitolele, in ultima categorie. Daca stiti voi, va astept cu exemple…Ce e drept sunt insa eforturi:


Vanzoleaza din ultimii ani cu cresterea calitatii a adus si ceva introspectie la nivelul rolului pe care unii producatori il au in piata. Asa ca si-au pus problema unde suntem si “Quo vadis” (adica incotro ne indreptam, bine la singular aici).

Ideea este ca mai departe, dupa ce au constientizat lipsurile si pozitia precara in care se afla, in loc de strategii clare si pertinente de a evolua intr-o anumita directie s-a recurs in dulcele stil romanesc la carpeli si heirupisme autohtone, soldate in final cu aberatii de preturi, etichete, denumiri de game, procese pe la OSIM, etc..etc… Pe scurt o imagine total neprofesionala si de actiuni injghebate seara la un pahar de vin (prost) si puse in practica a doua zi la prima ora.

 

Este interesant nu faptul ca majoritatea producatorilor de la noi sunt in prima categorie, iar restul (cei “quality”) au trecut (sau incearca sa treaca) in a doua, ci faptul ca avem o groaza care sunt cu fundul in doua sau chiar trei barci. Adica fac un melanj interesant, abracadrabrant si fara nici o logica intre diversele elemente ale abordarilor de mai sus. Pe scurt lipsa de coerenta si evolutie pe anumite sectoare sau segmente. Adica umblam la pret, dar nu la forta de vanzare, inovare sau obiectiv de profitabilitate. Sau modificam ambalajul, dar vinul si filozofia noastra de business sunt la fel. Ca poate nu se prinde nimeni…sic!

 

Asa ca daca ma mai uit o data pe procentele de mai sus ar trebui sa le modific cam asa: 40%:10%:0%. Si restul de 50%? Pai restul sunt in zona gri, apropo de discutia cu alb si negru de la inceput…Zona aia gri calduta, a complacerii si autosuficientiei, a lui “merge si asa”, presarata de accese de “quality” si batai cu pumnul in piept cand mai da bunul Dumenzeu cate un an proprice sa mai iasa niste vinuri ca lumea cu care ne laudam prin “curtea noastra” dar pe care nu le vad pe rafturile din afara.

 

Astept cu nerabdare ziua cand si ai nostri producatori o sa isi dea seama ca nu este suficient sa faci vin bun (foarte bun sau chiar exceptional) daca filozofia ta ramane ancorata in trecut. Degeaba creste calitatea, daca abordarea de business ramane la fel sau, mai grav, doar se carpeste, modificandu-se pe alocuri pe unde crezi ca se vede din afara sau ar da bine la public (mai un rebranding, mai niste comunicate de presa si organizari de degustari, mai ceva social media sau un site dragut, etc.). La ora actuala Romania nu are pe plan mondial nici un avantaj natural care sa sa ne asigure un nivel de calitate peste cel al altor tari, ba dimpotriva. Ceilalti fac (si vor face) vinuri mai bune decat noi, chiar si in cei mai fericiti ani ai nostri din punct de vedere climatologic. Ceea ce ne-ar putea crea avantaje competitive fata de producatorii din afara sunt doar mentalitatea, spiritul antreprenorial, asocierea intre producatori plus coerenta in actiuni si in calitate. Dar paradoxal exact astea ne trag inapoi…

 

33 responses so far

33 Responses to “MARKETING: Cate feluri de producatori de vin avem? Si cum se impart acestia…”

  1. Danielon 23 Aug 2012 at 1:37 PM

    Gresesti un pic. Romania are 2 avantaje competitive importante (chiar si unice din cate cunosc eu!) fata de celelalte tari producatoare de vin: soiurile autohtone si terroir-ul (pare greu de crezut, insa eu cred ca solul si conditiile climaterice din “spatiul romanesc” pot fii avantaje competitive (chiar si de markering) .. gandeste-te: cate tari au ierni foarte friguroase si veri extrem de calduroase precum romania (adauga aici adaptabilitatea vitei de vie, de unde pot rezulta vinuri unice in lume!) .. eu nu cred ca sunt multe, deci aceste aspecte de “terroir romanesc” promovate corespunzator se pot transforma in avantaje competitive pt piata internationala). Bine-nteles, ambele nefructificate.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Daniel, Hmm…eu nu as fi atata de sigur de conditiile propice de la noi. Bine, sunt pe paralela de 45, vita de vie are conditii bune la noi dar nu pana la a ajunge la un avantaj comeptitiv. La acest capitol, conditii pedo-cliamtice sa le zicem, Chile este cel putin 2 clase peste noi. Dar ai dretate stam binisor , dar nu atat de bine pentru a fi numit un avantaj competitiv. Pentru Chile da si poate si pentru Italia din Lumea Veche. O sa scriu un post interesant in curand despre asta…
    In ceea ce priveste soiurile autohtone, ai dreptate sunt un avantaj si o moneda pe care o bat toti. Dar iar nu este unul competitiv, adica nu ne deosebeste in mod clar de altii. Toti au soiuri traditionale, iar italienii sunt campioni la asa ceva…avantajul vine aici din cum ti le promovezi. Un exemplu clasic ar fi Argentina care au luat Malbec-ul (soi traditonal frantuzesc originar din Cahors) si l-au promovat atat de bine incat acum cand zici Malbec zici vin argentinian…

    [Raspunde]

    Daniel Reply:

    @Dan Micuda, Sunt de acord cu tine, doar ca Chile si Argentina au soiuri “imprumutate”, in timp ce ale noastre (alea cateva) sunt, sa le spunem, “native”. Mai putem adauga ca facem parte din “lumea veche” cu x-mii de ani experinta in cultivarea viei (hai sa spunem “autenticitate”), spre deosebire de Chi/Arg care au trebuit sa munceasca serios (zeci de ani + multi bani) ca sa isi faca simtita prezenta pe piata internationala a vinului. Si da, fac vinuri de calitate .. insa eu cred ca cel mai mult conteaza pana la urma cat de “autentic” esti. Uite: tu cu 30.000E ti-ai cumpara un bmw construit in germania sau acelasi bmw, la acelasi pret dar construit in argentina? Acelasi lucru si cu soiurile pt vinuri .. soiurile “real native” vor fi, in mintea consumatorului, mult mai bine pozitionate, decat soiurile “imprumutate”. Sau cel putin, asta cred eu.
    Da, italienii au f.multe soiuri locale insa cate dintre ele sunt extrem de valoroase si abordabile ca pret? Si nemtii/austriecii au f.multe soiuri “de laborator”, insa iarasi: cate sunt extrem de valoroase? .. Ok, daca se gaseste vreun “fanatic” al vinului care sa investeasca timp, bani si rabdare intr-un soi local, e cu totul altceva (si apoi sa obtina din acel soi, un vin cu o calitate peste medie, dar si un pret abordabil) (avem un ex. si din romania: wine-princess cu cadarca .. unde s-a obtinut dintr-un soi considerat modest un vin destul de decent). Insa Italia (ca si Franta de altfel) are un incredibil de puternic brand de tara cu istorie si traditie in lumea vinului, si acest lucru ii ajuta sa vanda “orice vin din cam orice soi”. Romania nu trebuie sa se compare cu aceste tari .. pur si simplu ar fi gresit, + o lupta pierduta dinainte. Romanii trebuie sa promoveze pe piata internationala maxim 2-3 soiuri autohtone, dar in care sa investeasca puternic. Care ar fii acele soiuri, cum ar trebui sa “arate” acele vinuri (alcool, aciditate, corpolenta, echilibru etc), pretul “optim”, si cam care ar fii pasii pt promovarea lor e o alta discutie pe care probabil o vom purta in viitorul apropiat :).

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Daniel, Corect Chile nu are struguri proprii, dar are conditii ideale pentru acestia..:) In plus pentru mine sau pentru tine va prima intodeauna “originalul” dar pentru majoritatea consumatorilor nu conteaza soiul sau de unde vine vinul. Ai fi surprins sa afli cati habar nu au de soiurile de struguri si ti-ar spune ca Merlot-ul de exemplu e un soi alb..:)) Sau te-ar intreba ce e ala Merlot?
    Promovarea unor soiuri romanesti pe piata internationala trebuie facuta ca un efort de ansamblu, de catre o organizatie a vinului nu de catre producatori in parte care nu vor avea niciodata forta si bugetele pentru asa ceva. Numai ca la noi asocierea intre producatori este o problema mare…Apoi sa vezi discutii despre ce soiuri promovam, unde, etc..etc..etc…si sa vezi interese si incaierari..ca la romani. In plus banii sunt si vin de la “Granzi” (Jidvei, Murfatlar, Cotnari) si ei vor face legea, in detrimentul jucatorilor mici dar poate mai bine pozitionati in ceea ce priveste calitatea si perceptia publica.
    Exemplul tau in ceea ce priveste Cadarca este o chestie pucntual, tocmai datorita argumentelor de mai sus. Si apoi nus tiu cat de mult putem pretinde Cadarca ca fiind soi autohton, atata vreme cat ungurii fac exemplare mai bune deact noi. Un exemplu de succes ar fi Cramposia lui Oliver din Dragasani. Sau Negrul, sau Novacul, sau Sarba sau Plavaia, etc… Dar toata sunt succese locale. Poate cu Fetestile ne-ar iesi pasienta…

    A..si inca ceva..eu nu as considera Romania la Old World..mai ales dupa perioada de comunism. Bine nici inainte nu eram noi foarte “dotati” la capitolul know-how si vinificatie. “Lumina” tot de afara venea…Franta, Italia, Germania etc…

    [Raspunde]

  2. Danielon 23 Aug 2012 at 1:40 PM

    PS. Foarte interesanta initiativa ta de a aborda vinul prin optica marketingului. Ma pasioneaza subiectul!. Felicitari!

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Daniel, Mersi…sper sa le citeasca si cine trebuie si sa ia masuri. Si chiar daca nu le citesc, oricum e bine sa avem consumatori cat mai informati..:)

    [Raspunde]

  3. Sorinon 23 Aug 2012 at 3:20 PM

    Nu cred ca vor lua masuri daca citesc doar randurile astea generale – intotdeauna vor considera ca e vorba despre ceilalti, nu despre ei. 🙂

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Sorin, De acord cu tine…noi mai mult le batem obrazul..:))

    [Raspunde]

  4. berbecutioon 23 Aug 2012 at 11:57 PM

    1. Soiurile romanesti: au potential foarte limitat atat calitativ cat si longeviv.
    2. Terroir: clima e capricioasa (pot fi niste ani exceptionali – s-ar putea 2011 sa fi fost unul), insa cam atat. Solurile sunt banale, nimic special. La noi se defriseaza terasele, se merge pe “industrial”.
    3. Traditia noastra de mii de ani in vin = 0.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @berbecutio,
    1. nu stim deocamdata clar chestia asta, asa cum nu stim daca au potential bun, parerea mea…
    2. De acord. ca potential viticol (conditii pedo-cliamtice) ne apropiem de Franta, adica depindem mult de clima
    3. Total de acord. Traditia noastra tine de cantitate nu de calitate…

    [Raspunde]

    Daniel Reply:

    @berbecutio, 1.De ce trebuie neaparat ca soiurile romanesti sa aibe un potential de invechire de x-zeci de ani? Cine spune asta? De ce nu pot fi doar vinuri proaspete, baubile, calitate decenta, abordabile ce pret, obtinute din soiuri mai putin cunoscute pietei internationale. Cu alte cuvinte sa mizezi pe curiozitate, pe nou, pe dorinta de a incerca si altceva.
    2 -.
    3. Corect, doar ca traditia de a cultiva vinuri in roamnia de x-sute/mii de ani EXISTA, e reala (si nu inseamna neaparat ca ai obtinut si “mari vinuri”, ci doar ca ai obtinut vin). Acest aspect poate fi folosit ca si instrument de promovare al soiurilor locale pe piata externa (tarile din “lumea noua” spre exemplu nu pot folosi un astfel de argument .. din simplu motiv ca nu-l au:) ).

    [Raspunde]

  5. berbecutioon 24 Aug 2012 at 12:10 AM

    Pai tocmai la 1 nu esti de acord? Unde dovezile, sau mai degraba lipsa lor e clara? Venerabila varsta de 10 ani n-au atins-o decat cateva vinuri care oricum sunt facute din soiuri internationale.

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @berbecutio, Pai nu prea avea ce sa atinga..cine facea vinuri serioase din soiuri autohtone acum 10 ani? Sa vedem de acum incolo…
    In plus pe la Cuvee Charlotte mai se baga si niste Feteasca Neagra..:))
    Nu, eu zic ca nu avem destule date sa ne pronuntam inca…dupa parerea mea soiurile romanesti au intrat in atentia vinificatorilor pentru vinuri serioase de cativa ani si inca nu ne putem pronunta.
    In plus nu cred ca avem cvorum la ora asta..:))

    [Raspunde]

  6. Ciprianon 24 Aug 2012 at 12:31 AM

    @Daniel

    Care traditie, ce soiuri autentice de ii putem da pe spate pe straini? In afara de cate o FN mai rasarita sau un Novac de la Stirbey, crezi ca avem asa un mare potential? M-am saturat si de cuvantul asta: potential. Pe hartie il avem, toti ne spun ca-l avem, dar unde-s rezultatele alea mirobolante? Nici la soiurile autohtone nu ne decidem care e tipicitatea, vezi cazul fetestii negre. Daca toti experimenteaza cu el si ies 20 de fetesti diferite, unde-i autenticitatea?

    Eu continui sa cred ca FN este overrated, de aceea cand este fortata, iese un talmes-balmes de vin. Cred ca i-ar sta mai bine in cupaj cu un soi mai viguros, ceva de genul combinatiei Merlot-Cab. De altfel, FN are destule in comun cu Merlot-ul. Iar ca sa faci un vin mare nu e de ajuns sa ai know how-ul, iti trebuie si conditiile optime de terroir. Pe alea albe nici nu are rost sa mai discut. Sunt prea putine exemple care conteaza si alea isi arata limitele.

    Deci, cine decide daca soiurile autohtone sunt cu adevarat “valoroase”? Asta ne place noua sa credem. In afara, o FN e probbil la fel de cunoscuta ca un Xinomavro grecesc. App, am baut un vin din soiul asta care bate la fund toate FN incercate pana acum

    [Raspunde]

    Daniel Reply:

    @Ciprian, Nu lucrez in domeniul deci nu stiu exact de ce lipseste tipicitatea unor FN. Probabil ca vita de vie respectiva este un “hibrid” din fn si alt soi. Faptul ca Fn produse de diverse crame difera intre ele, cred ca este un lucru sanatos dpdv al mk: fiecare incearca sa se diferentieze pe piata cu produsele lor. Asa cum am scris mai jos, nu mai comparati fn cu “grelele” cs, merlot etc. Trateaza fn neagra ca ceea ce este: un vin cu corp subtirel, placut la degustare, cu o “complexitate peste medie” (aici e subiectiv, pt ca fiecare va pricepe cum va vrea acest aspect). Daca pui intr-o “lupta” directa fn cu cs/merlot nu va face fata (si nici nu cred ca a facut vreodata!).

    [Raspunde]

  7. berbecutioon 24 Aug 2012 at 12:40 AM

    Pai..avem date: Charlotte, Mircea sau Matei rezista, iar producatorii lor faceau si FN la ora aia, doar ca dansa a crapat intre timp :D. E prea light sa poata rezista peste..sa zic 6 ani?

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @berbecutio, e posibil…dar ne putem pronunta din 3 vinuri? eu sunt inca optimist..
    Si apoi mai e ceva, nu ne trebuie vinuri de astea de tin 10 ca sa iesim cu ele afara. Ba din contra, cine cumpara un vin romanesc afara nu il cumpara sa il tina atat…eu zic ca e chestie de strategie nationala de marketing si promovare pe plan extern pana la urma.

    [Raspunde]

    Daniel Reply:

    @Dan Micuda, Aceasta este si parerea mea: ca nu trebuie sa pretindem ca avem vinuri cu potential ridicat de invechire, ci pur si simplu sa “iesim” pe pta internationala cu un mesaj de genul “avem aceste vinuri obtinute din soiuri 100% romanesti (“exotice” pt voi), cat se poate de baubile, abordabile ca pret, usor de asociat cu mancarea .. si ofera o experienta interesanta”. Nu pricep de unde a aparut iluzia ca pt a iesi pe pta internationala trebuie neaparat sa ai un soi local apropiat ca si carateristici (potential de invechire, complexitate) ca si “grelele” frantuzesti (cs, merlot, shiraz etc). De ce nu putem iesi cu niste vinuri despre care sa afirmam ca sunt cinstite, ofera o experienta noua fata de soiurile “internationale” si sunt “croite” pt consum imediat (sa zicem max 3ani)? Ar fii mai sincxer sa-ti construiesti propria ta imagine decat sa incerci sa-i imiti pe francezi/ italieni.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Daniel, Corect, dar noi suntem in general imitatori ca neam si tara..:)) Suntem o natiune copy/paste…bineinteles foarte fatarnica, care il acuza pe unul de copy/paste fara sa se uite ca de fapt suntem toti, ca neam un fel de copy/paste din 3-4 surse, de la bucatarie la literatura, vin si ce vrei tu. Dar asta e alta discutie.
    Cum zicea si Ciprian mai sus sunt 101 variante de Fetesti Negre si nimeni nu stie cum ar trebui sa arate una. De exemplu Sauvignon Blanc-ul din Chile e cam la fel la toti producatorii lor si il recunosti: da domle e SB de Chile. La noi Feteasca Neagra poate sa fie de la Merlot pana la CS sau Shiraz fara probleme. Iesi pe piata internationala si zici ca ai si tu un soi de asta nou si exotic, dar cand te intreaba “ce are asa nou si exotic” ce zici? Ce ai vrea sefule sa aiba? :))
    Tipic romanesc…Spuneam si mai sus: la noi nu e vorba de soiuri, terroir sau alte chesti ca de astea, ca slava domnului avem..e vorba de conlucrarea so cooperarea intre producatori pentru o miscare de promovare a vinului romanesc consistenta, coerenta si sitematica.
    E la fel ca in bancul ala: ce tara frumoasa avem , pacat ca e locuita: ce vinuri interesante avem, pacate ca le facem noi..:))) Daca le-ar fi facut evrei (de exemplu), acum alergau americanii dupa ele prin supermarketuri…:)

    [Raspunde]

    Daniel Reply:

    @Dan Micuda, Corect

    [Raspunde]

  8. Marianon 27 Aug 2012 at 3:13 PM

    Eu cred ca suntem generatia care poate sa darame mituri; productie si promovare.
    Avem cu ce, terroir, tehnologie, oenologi, bloggeri, imaginatie si cel mai tare internet din Europa .
    Farmecul termenului terroir e ca ce e pe un deal nu e si pe celalalt deci deasta n-ar trebui sa ne mai comparam atat de mult cu ceilalti. Daca vrem neaparat ne comparam cu Franta, in linii mari,singura diferenta intre noi si ei e brandul de tara producatoare de vin in care s-a investit masiv. Atat.
    Soiurile noastre pot fi la fel de valoaroase ca si a le lor, e doar o chestiune de perceptie si de asteptari. si de ce nu, obisnuinta.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Marian, Ce ne trage ianpoi este sunt cuvintele “pot fi”.
    Terroir ca Franta nu avem, avem sol asemanator. De la sol la terroir este diferenta de sute de ani de observatii, impartiri, incercari, esecuri , traditie transmise de la o generetie la alta pe care francezii le au si noi nu. Noi avem potential, dar hei, potential avem in 1001 domenii nu numai la vin…si?
    Exista insa dorinta de a face lucruile mai bine decat pana acum si asta conteaza. Este un inceput!
    Terroir mai devreme sau mai tarziu o sa avem..dar aste depinde punctual de ceea ce isi propune fiecare producator, nu este un obiectiv care este atins de toti sau de industria vinului per ansamblu.

    [Raspunde]

  9. Ciprianon 27 Aug 2012 at 4:56 PM

    Marian, da-mi te rog un exemplu de soi romanesc care, sa zicem, poate atinge culmile sublime ale unui mare Pinot de Burgundia.

    [Raspunde]

  10. Ciprianon 27 Aug 2012 at 5:01 PM

    Si nu, nu trebuie sa ne comparam cu Franta, suntem la ani lumina distanta de ei din toate pdv. Asta-i mare tampenie a multora de la noi, totdeauna au cautat sa ne comparam cu Franta, Italia, Spania. Suntem ca saracu’ peticit in cur care aspira la punga plina de galbeni a bogatului. Pericolul pt noi vine din alta parte, din Lumea Noua, care pune foarte mult accent pe inundarea si acapararea pietii. Noi cu astia ar trebui sa ne batem sau chiar si mai aproape, cu bulgarii si ungurii

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Ciprian, Corect…sunt ca in zicala ia: “ce ii trebuie chelului tichie de margaritar”..:) La drept vorbind nimeni nu se poate compara cu Franta si cam tot Old World-ul (cu exceptia catorva producctori fanatici ca si francezii cu terroir-ul) sta pe umerii si filozofia acesteia.
    Una peste alta Terroir-ul este un concept pur frantuzesc si dupa parerea mea inimitabil la nivel de tara, poate la nivel punctual, de producator, da. Dar ca strategie de tara pentur noi, nu merge. au incercat-o si altii cu bani, idei si pregatire de business ani lumina peste noi si nu a mers. Vezi America, Australia, Chile…
    Gateaux-ul cu terroir-ul nu este accesibil oricui (dupa parerea mea nimanui cu exceptia producatorilor francezi cu traditie) iar ca sa urmaresti acest concept este un fel de Fata Morgana: sa alergi dupa o iluzie…
    Relationarea la vecini e mult mai santaosa si productiva la nivel extern…iar comparatia este mult mai suportabila si abordabila, decat cu Franta, unde ne este in mod indubitabil si implacabil defavorabila. La modul declarativ poti sa vb de terroir ca sa ma atragi ceva clienti autohtoni, dar in afara majoritatea vor ridica sprinceana cand aud ce pretetntii ai..:)) Iar francezii cred ca s-ar oripila..:)

    [Raspunde]

  11. Ciprianon 27 Aug 2012 at 5:04 PM

    *pietei, scuze

    [Raspunde]

  12. […] acum cateva zile o postare personala referindu-ma la parerea proprie ca nu avem nimic in mod deosebit, sub aspect de sol si conditii […]

  13. Danielon 10 Dec 2012 at 11:19 PM

    Reconfirmare: “diversitate climaterica mare” + “soiuri locale”
    http://vinul.ro/calitatea-vinului-romanesc-inca-sub-semnul-variabilei.html

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Daniel, Pentru vinul romanesc? nu cred…diversitatea climaterica este destulde limitta, fata de Italia de exemplu sau Franta. Iar soiurile cu adevarat locale si cu potential bun, care sa faca fata la exigentele de pe pietele externe, iarasi nu sunt foarte multe.

    [Raspunde]

  14. iloaon 11 Feb 2013 at 9:06 PM

    cred ca putem vb de Feteasca Neagra dupa ce degustam toata feteasca ce se produce in Romania…eu am fost foarte impresionat de Feteasca Neagra sec facuta de Casa Panciu

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @iloa, Nu cred ca se poate degusta “toata” Feteasca Neagra care se produce in Romania…cel putin cred ca mai fac si particularii asa ceva si aia e mai greu de degustat..:D.
    In alta ordine de idei ar trebui sa facem exercitiul respectiv in fiecare an.
    Recunosc ca pe cea de la Panciu nu am baut-o, dar din ce stiu nu este o zona renumita pentru asa ceva. Oricum m-ati facut curios si o sa o incerc.

    [Raspunde]

  15. iloaon 11 Feb 2013 at 9:48 PM

    …m-am referit la Feteasca Neagra facuta de casele de vinuri mai importante,iar despre Casa Panciu …ce sa zic ..imi pare foarte rau ca nu este cunoscuta de cineva de talia ta..ca sa zic asa!…si nu este reclama ,pur si simplu omu ala (Guzu pe numele sau) este pasionat de vinuri cu adevarat.Mirarea mea este si mai mare daca stau sa ma gindesc ca a fost la tirgul de care vb aici voi… de la Bucuresti.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @iloa, Parca imi suna cunoscut. Nu are o afacere cu vopsea, ceva cu Guzuchim? Am incercat de la ei un Sb de pe Sagio si era ok. Uite am o crama Panciu in oras, o sa incerc Feteasca Neatra si o sa iti spun cum este.
    Nu e vorba de talie, nu ma consider cine stie de somitate in domeniu..:D Doar ca stii cume, nu mi-a trecut prin fata.

    [Raspunde]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply