Aug 09 2012
Myth busted (STUDIU): Taierea agresiva in vie imbunatateste caracteristicile vinului obtinut din Cabernet Sauvignon
Cautand niste informatii pe net zilele astea am dat de un articol dintr-o revista americana de specialitate (American Journal of Enology and Viticulture) cu un titlu interesant: “Sensory Attributes of Cabernet Sauvignon Wines Made from Vines with Different Crop Yields” realizat de catre trei cercetatori din California (Dawn M. Chapman, Mark A. Matthews si Jean-Xavier Guinard) si publicat in 2004. Adica in traducere libera: cum influenteaza productivitatea viei plantate cu Cabernet Sauvignon atributele senzoriale ale vinului obtinut. Din curiozitate am frunzarit putin articolul convins fiind ca cercetarea respectiva va ajunge la concluzia, pe care eu o consideram apropri ca fiind unanim valabila ca o recolta mai mica duce la vinuri mai bune si cu arome mai intense si fructate. WRONG!
Se pare ca e exact pe invers. Americanii fiind cunoscuti pentru apetenta pentru studii si cercetari, spre deosebire de francezi unde „savoir faire-ul” si traditia sunt la ordinea zilei, s-au gandit sa testeze mitul conform caruia productii mici obtinute prin taieri agresive in vie duc la struguri de calitate care, pe cale de consecinta, dau vinuri cu caracteristici senzoriale superioare.
.
.
Sa fim bine intelesi nu vreau sa dau lectii de viticultura si oenologie nimanui, mai ales ca nu am nici pregatirea si nici experienta necesare (sper macar sa pot traduce in mod inteligibil termenii folositi din articol, in orice caz puteti consulta originalul care este disponibil „free” pe site-ul revistei in cadrul linkului de mai sus, in dreapta paginii). Scopul postarii de fata este de a arata ca, in general, preconceptiile in cazul viului nu isi au locul. Asadar….
S-au considerat si studiat efectele a doua metode de reducere a productivitatii: taieri ale viei (vine prunning) sau ale ciorchinilor de struguri (crop thinning). Ca material s-a folosit o plantatie de CS din Nappa Valley, plantata in 1995, pe sol argilos. De aici s-au creat doua scenarii:
1. reducere a productiei prin taiere la 12, 18, 24, 30, 36 si 48 muguri (standardul de taiere fiind 24 muguri)
2. taiere a ciorchinilor la inceputul coacerii pntru a lasa 12, 24, 36, 48 ciorchini pentru coardele cu 24 de muguri si 48, 64, 72, 96 pentru coardele cu 48 de muguri.
Toate detaliile tehnice ale studiului despre cum au fost realizate vinurile le gasiti in articol. Din ce am vazut nu s-a folosit baricarea.
.
In cadrul experimentului au fost realizate vinuri in doi ani diferiti (2000 si 2001) si au fost folosite doua paneluri diferite de degustatori profesionisti (de cate 13, respectiv 15 persoane) pentru a le aprecia comparativ, in cadrul aceleiasi recolte.
Rezultatele sunt prezentate pe larg in articol, ce sunt interesante sunt concluziile acestuia:
- metodele diferite de control a productivitatii viei au impact asupra vinurilor obtinute (asta puteam banui si noi)
- la modul general, productivitatea mai mica duce la vinuri mai astringente si cu aromele vegetale mai pronuntate.
- metode diferite de control a productivitatii duc la rezultate diferite: cand se face taierea corzilor de vita mai multe arome sunt influentate iar aromele vegetale si astringenta sunt in relatie inversa cu productivitatea. In cazul taierii ciorchinilor impact asupra aromelor vinului este redus
- In mod surprinztor si pentru autori, intensitatea aromelor fructate este corelata in mod pozitiv cu productivitatea.
- este mentionat si un studiu care a folosit Pinot Noir ca varietate cercetata si rezultatele au fost similare in ceea ce priveste astringenta (productii mici duc la vinuri mai astringente), dar diferite relativ la fructuozitatea acestora (la acest soi un caracter pronuntat fructat al vinului se obtine la productivitati mai scazute)
Deci pe scurt, pe masura ce numarul de muguri creste si taierile sunt mai putin agresive, caracterul fructat al vinului devine mai pronuntat si scad aromele vegetale si astringenta. De remarcat ca nu s-a folosit maturarea in baric, ceea ce ar putea influenta pozitiv vinurile si de asemenea autorii remarca in final ca sunt necesare studii ulterioare si folosirea unor paneluri de consumatori “obisnuiti” pentru degustare, fara pregatire in domeniul vinului, pentru a aprecia caracteristicile vinurilor din punct de vedere al consumatorilor finali (nu e interesant cum si in cadrul studiilor pur stiintifice se gandesc tot timpul la consumatorul final, la omul obisnuit care cumpara vinurile? Deh, marketing la toate nivelele…).
.
P.S. As fi curios sa aflu si niste experiente de la noi care ar confirma sau infirma informatiile de mai sus. Poate cei in masura ne pot lamuri mai mult…
.