Aug 06 2012
Prin cenusa imperiului: Vinterra Shiraz/Syrah Black Peak 2009 si altele…
Producatorul de mai sus a fost unul dintre dinozaurii viticulturii de la noi. Dinozaurii in sensul bun al cuvantului…alaturi de SERVE, Halewood, Vinarte. The good old guys!
In 2004 avea o cifra de afaceri de vreom 4 mil. Lei (in leii noi de acum), vreo 40 de angajati si active de aprox. 10 mil. Lei. Cultiva suprafete in doua podgorii diferite: Orevita (Vanju Mare, cam 200 Ha) si Sahateni (Tohani-Pietroasele) in jur de 25 de Ha. Vinurile erau comercializate sub brandurile Black Peak, Bucur Villa si celebra gama Hariton. Prin 2007 lucurile nu au mai mers cum trebuie si firma a declarat insolventa (se pare ca pe bune nu din aceea “traditionala” de la noi ca sa scapi de datoriile la stat, creditori sau parteneri de afaceri). De atunci se afla in reorganizare, cifrele de mai sus au scazut masiv, datele pe 2011 de la Ministerul de Finante indicand o cifra de afaceri de aprox. 400 mii lei, 18 angajati si bineinteles o pierdere de aprox. 1 mil. Lei. Activele sunt insa pastrate in jurul valorii din 2004 (aprox. 9.5 mil.) semn ca probabil nu au vandut mare parte din ele. La momentul actual, conform dosarului de insolventa administrat de RVA, scopul nu este vanzarea activelor, ci: “atragerea unui investitor care sa furnizeze resursele financiare necesare redresarii SC Vinterra SA in schimbul unui procentaj din capitalul social al societatii”. Aviz amatorilor…Oricum din 2007 pana acum solutiile la tribunal au fost de “continuare a procedurii de isnolventa”, ultima chiar acum prin iunie.
.
Vinurile de fata au fost incercate intr-o mini desgustare la Casa Sattler si au fost aduse de Ionut (Vinescu). Le-am mai vazut parca prin Real cu preturi care se invart in jur de 20 de lei, parca. Fiind ani mai vechi (2007 si 2008) si nefiind vinuri foarte scumpe nu ma asteptam sa fi tinut foarte bine. Tinand cont ca in 2007 a fost declarata insolventa probabil ca au fost printre ultimele vinuri facute… Personal nu stiu sa existe ani mai noi de recolta, fata de 2009 (Shyraz-ul).
Temerile mi-au fost confirmate si de faptul ca doua dintre ele, Pinot Noir-ul si Feteasca Neagra, amandoua DOC Vanju Mare aveau dopurile impinse vizibil in afara, semn de depozitare proasta care rezulta in vinuri oxidate, “cooked”. Temerile mi-au fost confirmate la deschiderea sticlelor, cu o singura exceptie. Deci, in ordinea “incercarilor”:
.
Pinot Noir 2008 – cazut, descarnat, „cooked”
Feteasca Neagra 2008 – trecut
Merlot 2007 – oxidat, cu ceva reminescente de fruct si tanini
Cabernet Sauvignon 2008 – diluat, scheletic, cu iz de otet
Dupa cele 4 esecuri de mai sus, toate trecute si oxidate, nimeni nu se mai astepta la vreo surpriza placuta din partea ultimei probe. Desi, conform datelor de pe eticheta, aceasta avea cele mai mari sanse sa se fi pastrat in conditii cat de cat bune: Black Peak Siraz/Syrah 2009. DOC nu mai este Vanju Mare spre deosebire de celelalte, ci Dealurile Olteniei (bine Vanju Mare e tot in DOC Dealurile Olteniei). Sticla nu apare pe site-ul producatorului; de asemenea scuzati calitatea pozelor, dar atat poate camera telefonului. Eticheta contine amandoua denumirile dupa care vinurile obtinute din soiul respectiv sunt cunoscute: Syrah (in Franta ) si Shiraz (in Australia). O sa le tot folosesc si eu alternativ in postarea de fata, daca tot “e voie”. Probabil si datorita contrastului cu celelalte probe, dar in primul rand cred ca datorita anului mai nou de productie si a faptului ca acesta (2009) a fost unul favorabil viticulturii, cel de fata s-a prezentat chiar bine, astfel:
Aspect(Culoare): Rosu-rubiniu, clar, fara depuneri sau opacitate, usor decolorat spre margini si cu nuante de visina coapta in centru; usor translucid. Oricum fara intensitatea specifica Syrah-ului.
Nas: Initial destul de inchis, tenebros, greu, cu nuante de pamant si ciuperci. In pahar se deschide in prima instanta in note picante, de piper si ciocolata neagra pentru ca mai apoi sa apara si notele de prune afumate, coacaze, visina coapta.
Gust: Aici o vireaza spre un corp ceva mai diluat gen Pinot Noir (aici probabil il ajuta si alcoolul de “doar” 12,5 %). Atacul este domol, evolutia este usor liniara, cu senzatii diluate si arome de fructe rosii coapte si magiun de prune afumat (adica uitat pe foc). Finalul aduce insa tanini vizibili, prezenti, integrati si o aciditate in crestere care ii confera o nota structurata si ii dau o senzatie de “coloana vertebrala”. Postgustul are o remanenta surprinzatoare, mediu spre lunga, cu gemuri de fructe si ceva note piperate intial care evolueaza in note coaja de paine arsa.
Per ansamblu un vin Bun, surprinzator mai ales prin final si postgust. Structural se prezinta ca un Pinot Noir, cu ceva fruct cam copt si un final de Shiraz. Partea cu Pinot nu cred ca i se poate imputa doar lui, majoritatea Syrah-urilor de la noi fiind usor diluate in culoare, corp si arome fata de suratele din Franta sau mai ales fata de Shiraz-urile din Australia. Nu pot sa nu amintesc aici Syrah-ul M1 de la Murfatlar care ar putea fi usor confundat cu un Pinot Noir. Si inca unul reusit..:). Probabil ca nici clima nu ne ajuta prea mult.
Una peste alta RPC-ul este Bun spre Foarte Bun. La aprox. 20 si ceva de lei cat e in Real, nu cred ca poti cumpara vreun Syrah autohton de pe piata (chiar asa exista pe piata Syrah “romanesc” sub 30 de lei?). “La Cetate” al celor de la Oprisor incepe de pe la 38-40 de lei in Carrefour si nu e foarte departe de cel de fata. Bine, clar peste el. Atentie: nu garantez ca toate sticlele sunt la fel si o sa gasiti licoarea de mai sus in aceeasi stare. Mai ales tinand cont de situatia producatorului. Oricum din ce am mai auzit variabilitatea sticlelor este o problema des intalnita in cazul lor.
