Va spuneam in finalul degustarii Corcova de aici ca am incercat si doua Rose-uri de la Tenuta Ulisse despre care voi scrie in curand. Iata ca luat cu treburi mai mult sau mai putin bahice acest “curand” s-a transformat in cateva saptamani si am ramas dator cu cateva note pe baza subiectului.

In primul rand despre producator si vinurile sale puteti citi aici, aici si aici, impresia, la modul general, este una buna, peste cea lasata de vinurile din Cizma, mai ales la capitolul albe. In ceea ce priveste Rose-urile lucrurile stau si mai interesant, unul dintre vinurile de fata fiind declarat chiar Rose-ul anului 2012 in Italia conform ghidului editat de Luca Maroni, care l-a punctat cu 97 de puncte. Acum nu ca italienii ar fi maestrii rose-urilor, dar titlul de mai sus si punctajul extrem de ridicat pentru un Rose m-au facut curios din cale afara sa il testez. Importatorul exclusiv al vinurilor in Romania este Rifco Trading.

A doua parte interesanta este ca producatorul are in aceeasi gama inca un vin de acest fel, lucru destul de rar intalnit, majoritatea pozitionandu-si Rose-urile in game diferite. Acest fapt mi-a permis sa compar doua rose-uri, ale aceluiasi producator, pozitionate la acelasi nivel de pret, dar diferite ca filozofie si abordare. Asadar:

Unico Montepulciano D’Abruzzo Cerasuolo 2011 produs din soiul mai devreme amintit. Este primul rose bazat pe acest soi cu care ma intalnesc, auzisem ca in general ar trebui sa fie mai corpolente si mai greoaie. Inchis cu Vino-Lok, costisitor, dar calitativ, vinul pastrandu-si aromele proaspete. Mai multe detalii puteti afla de pe site-ul producatorului (inchideti muzica din stanga sus ca va spala creierii daca stati mai mult de 5 minute pe el, de fapt acesta fiind singurul neajuns al site-ului), unde gasim si o fisa extrem de completa a produsului.

Aspect (culoare): un roz inchis, chiar spre un rosu mai decolorat, gen cireasa de mai.

Nas: Intensitate medie, fresh, cu ceva note de trandafiri, capsuni, fragi  si cirese tinere.

Gust: Un atac rotunjit in prima instanta specific soiului, care se topeste  intr-un corp usor si proaspat cu note de fructe rosii (capsuni, fragi) si ceva dulceata de trandafiri. Evolutia vinului vorbeste despre note racoroase, sustinute in mod fericit de o aciditate medie si de note amarui de sambure de piersica si esenta de migdale. Postgustul vine proaspat, usor astringent, insotit de aceelasi note placute amarui si usor diluat, apos.

Per ansamblu un vin Bun, sagalnic, de vara, dar in acelasi timp bine inchegat, cu o nota de corpolenta in atac care ii confera seriozitate. Un rose extrem de baubil si agreabil, potrivit pentru a stinge arsita verii atat de sine stator cat si pentru a insoti diverse preparate culinare usoare bazate in special pe peste.

Unico Merlot Rosato 2011 vedeta, dintre cele doua, Rose-ul anului in Italia, dupa cum am amintit mai sus si se deduce din poza alaturata. Acelasi system de inchidere; fisa produsului da toate detaliile necesare.

Aspect (Culoare): un roz mai deschis, gen capsuna putreda sau petala de trandafir.

Nas: Intens, serios, cu greutate, incarcat de o panoplie de arome de la trandafiri la zmeura, fragi, capsuni si ceva fructe exotice dulci; canta in alta gama senzoriala decat cel de mai sus.

Gust: Debuteaza inca din atac cu o senzatie de corpolenta pe care reuseste sa o pastreze pana la final, fapt care ii confera rigoare si constructie, fapt destul de rar intalnit la Rose-uri (cel putin de mine). Unele rose-uri de Provence mai obtin efectul lucrul acesta, dar bazandu-se pe aciditate si mineralitate, nu pe corp cum este cazul de fata. Interesant. Dezvolta pe palat senzatii dulcege de  fragi, capsuni si zmeura bine coapte alaturi de ceva apa de trandafiri, echilibrate in mod fericit de o aciditate bine integrata si care reuseste sa sustina corpul pana la final, creand chiar pe final senzatia de prospetime, atata de cautata la un Rose. Finish-ul este destul de lung pentru un rose si aduce in plus note picante de condiment si ceva frizant, elemente care accetueaza senzatia de prospetime.

Avem de a face cu un Rose  serios, construit in mod voit cu linie si coloana, ca un vin rosu bun. Daca reusesti sa treci peste prejudecatile si convingerile personale legate de acest tip de vinuri, cel de fata va parea chiar Foarte Bun. Pentru mine este surprinzator si chiar ciudat de serios pentru un rose, achitandu-se in acelasi timp si de sarcinile proprii categoriei din care face parte. Intr-adevar, daca as lua 20 de Rose-uri la rand mi-ar sari in ochi cel de fata ca facand nota aparte prin complexitate si constructie. Este un vin extrem de versatil, putand fii asociat cu preparate culinare mai grele gen pui, curcan sau chiar porc slab, gatit in stil oriental. Personal am tendinta sa il consider o clasa aparte, un fel de mutant in clasa Rose-urilor, care este mult mai corect si normal (in primul rand) reprezentata de  cel de mai sus.

In ceea ce priveste raportul pret calitate, cele doua vinuri de mai sus le gasiti la aprox. 45 de lei pe magazinele online. E mult, e putin? Tinand cont ca sunt Rose-uri si deci sunt penalizate de impresia generala ca un Rose ar trebui sa fie ieftin, ar putea parea mult. Daca tinem insa cont de calitate si filozofia producatorului potrivit careia un Rose poate fi mai mult decat un vin agreabil de vara (mai ales in cazul Merlot-ului) atunci RPC  devine Acceptabil, chiar Bun sub aspectul experientei interesante pe care o ofera.

In concluzie, producatorul a raspuns foarte bine la provocarea de a produce doua rose-uri diferite in aceeasi gama, bazandu-se pe cate un singur soi de struguri la fiecare, fara a apela la cupaje. Ceea ce nu este putin lucru. Avem de a face cu doi frati doar sub aspectul denumirii si clasificarii, in rest caracterele sunt profund diferite. Daca primul exulta voiosie, veselie fiind aproape glumet, partener ideal pentru o aventura de o seara torida la terasa, cel de al doilea si impune prin maturitate si decenta, declarandu-si in note grave caracterul aparte fata de cel al categoriei in care cu trivialitate este clasificat.

Tags: Merlot Rosato, Montepulciano Cearsuolo, Tenuta Ulisse, Unico

Trackback URI | Comments RSS