Feb 17 2012
Opinia zilei: Christian Callec despre vinurile romanesti
Dupa cum promiteam aici voi posta in fiecare saptamana cate o opinie independenta (de a mea) despre industria vinului autohtona. Voi incerca sa fiu cat mai impartial in alegerea acesteia, asa ca in urmatoarele saptamani o sa dau cuvantul juratilor de la Premiile de Excelenta Vinul.ro care au fost “expusi” radiatiilor (positive si negative) emise de vinurile romanesti in cadrul concursului amintit.
Pe viitor, orice persoana interesata in fenomenul oenologic autohton va dori sa isi expuna un punct de vedere in paginile blogului personal (specialist sau simplu amator de vin de calitate) va avea usa deschisa din partea mea, bineinteles in limita frecventei anuntate mai sus si a unei minime deontologii autoimpuse. Stiu ca acest lucru contravine cu ideea de blog personal, dar constientizez ca uneori pot cadea in capcana propriilor idei si de aceea voi incerca sa prezint si alte puncte de vedere in cadrul blogului.
Asadar astazi spicuiesc cateva aspecte din interviul acordat de D-nul Christian Callec (Olanda) dupa concursul amintit mai sus. Pentru a nu fi acuzat ca am scos din context anumite pareri, va invit sa cititi tot interviul aparut in numarul 44 al revistei Vinul.ro sau direct pe site-ul revistei de unde provine si poza alaturata:
- Consider cã numãrul de vinuri pe care le-am descalificat la Premiile de Excelentã Vinul.Ro din cauza conditiilor în care au fost tinute în supermarketuri sau depozite este aproape alarmant. Producãtorii îsi dau silinta sã facã vinuri bune, dar, din pãcate se pare cã nu toate supermarketurile sau depozitele au conditii sã pãstreze vinurile corect. Ceea ce este foarte trist! Totusi, este foarte usor sã dai vina pe retaileri sau pe distribuitori atunci când vine vorba de defectele din vin.
- În legãturã cu oferta de vin românesc, nu am cum sã fiu altfel decât sever. Reminiscentele vechiului sistem încã sunt prezente. Foarte multe vinuri reprezintã o reeditare a vinurilor proaste din vremurile comuniste: foarte mult alcool, neechilibrate, taninuri verzi, amãrealã, prea mult lemn de mâna a doua, supra concentare (folosire excesivã a gumei arabice).
- Problema este cã simplul consumator este obisnuit cu aceste defecte si destui de multi vinificatori vor continua sã perpetueze aceste procese, sub numele de „traditie”. Este foarte dificil sã schimbi aceste obiceiuri. Din fericire, alãturi de aceste vinuri „caricaturã” am descoperit si vinuri bune, dar si adevãrate bijuterii.
- Dacã România doreste sã se alinieze pe aceastã piatã, trebuie sã îsi propunã un stil mai modern. Detineti un bun terroir, struguri, vinificatori talentati, deci nu aveti nici un motiv sã nu reusiti.
- Cred cã este obligatoriu ca orice vin serios sã aibã în compozitie soiuri autohtone. Stiu cã nu este usor sã vinzi vinuri din soiuri necunoscute, mai ales greu de pronuntat pentru majoritatea strãinilor. De asemenea, replicarea trendurilor internationale cu soiuri internationale nu este o alegere bunã pe termen lung. Dacã toatã lumea produce „Merlot”, „Cabernet” sau „Syrah” consumatorii vor ajunge sã cumpere „soiurile” nu „locul de origine”
- (..) cred cã România meritã mai mult respect international. Acest respect nu este ceva pe care îl primesti, trebuie sã îl si meriti.
Iata niste afirmatii care vin din afara “sistemului” si care pot oferi o imagine interesanta despre cum arata vinul romanesc la ora actuala. Bineinteles ca putem spune ca olandezii au (in general) ceva cu noi, ca nu ne vor in Schengen, etc…dar dincolo de atacul la persoana sau la natie, cred ca putem invata cu totii cate ceva din din afirmatiile de mai sus. Altfel vom fi condamnati la o continua si meschina lupta autohtona despre cine face cel mai bun Chadonnay, Merlot, Feteasca Neagra sau stiu eu ce soi. Adica un del de discutie despre cine a fost jucatorul meciului la o partida din divizia “Onoare”, purtata intre cativa microbisti care seara se complac pe ascuns cu El Clasico.…
.
http://www.decanter.com/news/wine-news/529750/consumers-across-three-continents-prefer-lower-alcohol-wines-prowein
Din pacate pt D-l Callec, decizia de a cumpara un vin pe baza soiului este o realitate:
“Across the world, grape variety is cited as the most important factor when buying wine. More than 80% of respondents in the UK, China and Germany – and 93% in the US – said grape variety influenced the buying decision”
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 2:10 PM
@Ciprian, Sa stii ca despinde foarte mult si de cum este pusa intrebarea sau de cum sunt interpretate rezultatele. Plus ca aici sunt doua curente in cercetarea comportamentului consumatorului de vin: studiile francezilor, italienilor, spaniolilor, etc (aka Lumea Veche) care arata ca locul de origine este din ce mai important ca facotr de achiztie a unui vin si de cealalta parte studiile americanilor, britanicilor, australienilor (Lumea Noua), etc. care arata ca originea nu are importanta asa mare, important este soiul de struguri.
Cele din urma au tendinta sa se impuna in constientul general pentru au avantajul folosirii limbii engleze, standardul in cercetarea academica economica (sau de marketing) si beneficiaza de credibiltatea inalta a emitatorului (SUA sunt de departe pe primul loc la cercetarea de marketing, economica, etc., apoi urmand Marea Britanie).
[Raspunde]
Ciprian Reply:
February 17th, 2012 at 2:29 PM
Dane, sincer, tu chiar crezi ca marea masa a cumparatorilor da 2 lei pe origine? Hai sa analizam cinstit problema. Si Jamie Goode a avut vreo 2 postari in ultima vreme, pe aceeasi tema. Realitatea este alta, cei interesati de terroir formeaza o minoritate a minoritatii chiar. Chiar crezi ca blog-urile de nisa, revistele de specialitate, vor reusi sa educe majoritatea? Eu nu cred, pt ca toti ne-am instalat intr-o zona de confort, unde inca mai credem ca principiile stau la baza achizitie de vin. Ma indoiesc amarnic de acest lucru
[Raspunde]
Ciprian Reply:
February 17th, 2012 at 2:38 PM
In plus, celor mai multi nici nu le pasa de presa scrisa cand cumpara un vin. Sunt convins ca cei mai multi nu au vreo treaba cu note de degustare, zeci de arome, etc, cand pleaca la shopping prin supermarket, daramite de concepte ca terroir sau mai stiu eu ce….
[Raspunde]
In consecinta, tot acest bla-bla in jurul tarii de origine, terroir, etc, este oarecum in van. Cred ca multi sunt oarecum rupti de realitatea inconjuratoare. Celor mai multi cumparatori de vin nu le pasa de terroir, sa fim seriosi. Da, in teorie suna foarte misto, si eu prefer un vin care sa-si arate originea, dar in realitate lucrurile stau putin diferit
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 2:36 PM
@Ciprian, Corect, le-am vazut si eu si ii dau dreptate. Problema este ca daca ne concetram pe soiurile clasice nu vom putea produce ever la nivelurile de rpet ale Australiei. Eventual sa proftam de distanta mare de transport spre piata europeana, dar nici asa nu ne vad prea bine.
Si intr-adevar, depinde cum privesti. Daca privesti vinul ca pe un produs originea nu conteaza decat intr-o mica masura. In acelasi timp citeam zilele trecute ca exporturile de vin sle Frantei au crescut valoric in ultimul an pe fondul scaderii cantitatii exportate, deci pe seama cresterii preturilor. Crestere datorata cocneptului de origine.
Parerea mea ca feila aia mare de piata cu Merlot, CS si Cahrdonnay a luat-o Chile sau Australia demult la nivel mondial si tind sa o ia si la nivelul nostru national. Daca nu am avea niste importatori care fac protectionism prin adaosurile pe care le practica..:)
[Raspunde]
Ciprian Reply:
February 17th, 2012 at 2:45 PM
Dane, iar Franta, iar Italia 😀 Pai astea au traditie uriasa in spate, inca isi permit sa profite de pe urma originii. Insa nu stiu cat or sa mai profite de asta, pt ca factorul economic va conta si mai mult de acum incolo. Nu zic nu, ar trebui sa mergem pe mana autohtonelor dar chiar nu stiu cat de viabila este practica in contextul exporturilor. Si nu vreau sa ma aud de exemplele Malbec sau Shiraz, pt ca acolo e alta poveste; nu sunt chestii tipice tarilor respective ci doar au luat un soi frantuzesc pe care au marsat la greu
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 2:58 PM
@Ciprian, Corect cu Malbec sau Shiraz, culmea acum Cahors face PR si marketing pe ideea ca “Malbec-ul argentinian s-a intors acasa”….deci…
Sincer eu un prea ne vad competitivi la preturi cu Lumea Noua pe pietele din vest. Teoretic, daca s-ar putea pune lumea de la noi de acord ar trebui sa marsam si noi pe 2-3 soiuri autohtone.
Iti dau dreptate cu presa scrisa, si tie si lui J. Goode din postul despre terroir: http://www.wineanorak.com/wineblog/uncategorized/is-terroir-relevant
si subsecventul:
http://www.wineanorak.com/wineblog/uncategorized/are-people-interested-in-wine-the-debate-continues
Totusi dintre cei care pornesc din hypermarket pe mecanismul de consum descris (corect) de tine o parte se transforma in aspirationali si o sa vrea ceva mai mult decat sa consume vin pur si simplu. Vor vrea o poveste frumoasa, cu terroir si etc. Ca intodeauna vor fi mult mai putini decat ceilalti asta e clar, dar nu pentru ca sunt pe cale de disparitie, ci pentru ca ceilalti, consumatorii obisnuiti sa le spunem, cresc intr-o rata mult mai mare si domina in mod evident piata. Dar o domina la consum, nu la puterea de cumparare (valoarea medie a achizitiei sa zicem). La noi aproape nu exista decat categoria consumatorilor obisnuiti si asta se datoreaza si puterii scazute de cumparare. De abia acum apar consumatorii de “terroir”, de povesti sa zicem, cu putere de cumparare suficienta care sa permita aparitia unor vinuri ca Rotenberg, Nachbil sau Lacerta de ex care nu sunt tocmai ieftine. Sper sa nu fi fost prolix…
[Raspunde]
Ciprian Reply:
February 17th, 2012 at 3:05 PM
Dane, de acord cu tine, suna frumos dar tot in zona noastra de confort ne aflam 😀 Partea cu consumatorul de rand care se transforma in aspirational, nu prea merge demonstrata intr-un mod evident. Nu prea avem cum sa stim care este rata acestora sau chiar daca acestia exista
[Raspunde]
Ciprian Reply:
February 17th, 2012 at 3:09 PM
Ceea ce am spus mai sus se refera la consumatorul de rand care nu e dispus sa dea mai mult de 10 lei pe o sticla, no matter what. Corect, aspirationali sunt dar e greu de ghicit din care categorie anume de consumatori sunt acestia
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 3:13 PM
@Ciprian, In Romania nu stiu daca s-a facut inca o cercetare independenta care sa arate cum stam cu segmentele de piata la momentul actual. Stiu ca erau unele, dar mai vechi si situatia era dezastru. Eu ma bazez pe intuitie si daca vad ca Rotenberg, Nachbil, Lacerta, Avincis, Stirbey, etc (desi fiecare e un caz in parte le pun un loc), rezista in piata inseamna ca situatia s-a mai indreptat.
[Raspunde]
Pana nu vom avea o strategie clara de tara, de brand, nu vom emite vreo pretentie cu absolut nici un soi in particular. Sa se stabileasca clar cu ce ne-am putea mandri mai mult, sa se faca un plan comun, bine definit de marketing agresiv. Pana atunci, fiecare isi va vedea in continuare de partea lui de cascaval, nepasandu-i nici de soi, nici de origine, terroir, etc.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 3:05 PM
@Ciprian, Deocamdata suntem la stadiul de acvariu cu Piranha sau era dinazaurilor, cand ai nostri se sfasie intre ei. E bine si asa, ca acum vreo 10-15 ani eram la nevertebrate…:))
[Raspunde]
Dane, cred ca o intrebare legitima este: cat dintre productia celor enumerati de tine se duce la export? 😀
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 17th, 2012 at 3:44 PM
@Ciprian, Eu nu prea stiu..
Stiu ca majoritatea vor sa exporte in schimb(cel putin declarativ)..
Poate cand o sa aplice principiul “Olanda – Solo Quinta” o sa aiba mai mare succes..:) Desi nu cred ca oricine are puterea finaciara sa puna in practica ce a facut Recas….
[Raspunde]
Excelent dialogul dintre Dan si Ciprian ! Uite asa vor citi si altii, si vor descoperi valorile care se ascund in vinurile fine. Terroir ? pai da, cum si cine stia de acest termen in urma cu 3-4 ani ? Nobody ! Acum este un subiect fierbinte, iar consumatorul a inceput sa fie mult-mult mai interesat decat in trecut. Piata vinurilor de caliatate creste, dar noi suntem foarte grabiti si poate deasta avem dezamagiri. Putintica rabdare si optimism fratilor ! Bravo
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
February 18th, 2012 at 3:24 PM
@Gabriel, Multumim pentru apreciere. Eu cu Ciprian (si numai cu el) cred ca avem aproximativ aceleasi asteptari de la vinul romanesc, eventual diferente apar asupra modului cum ar putea fi indeplinite aceste asteptari. Unii ne mai acuza de lipsa de patriotism dar parerea mea personala este ca ajutam mai mult vinul romanesc la ora actuala criticandu-l si fortandu-l sa isi gasesca mai repede coeziunea, echilibrul si locul in lume.
In general sa stiti ca romanii sunt grabiti cam in toate domeniile, de la economie la cultura, sa ajunga din urma “occidentul”. Si loc pentru graba salva domnului este, pentru ca avem mult de recuperat. In cazul meu graba este si apanajul varstei, dar sunt convins ca lucrurile ar putea sa evolueza mai repede.
Si nu ma refer aici la vinul in sine, acesta cere timp pentru a lua o forma cat de cat corecta si coerenta si pentru a putea exprima un terroir; cat mai ales la mentalitatile si practicile mai mult sau mai putin comerciale asociate acestuia si atat de specifice spatiului balcanic autohton.
In ultimii ani calitatea a crescut as putea spune exponential in cazul vinul romanesc si este pacat sa ne autosubminam datorita micilor orgolii personale si sa ratam prilejul de a prezenta aceasta evolutie si celor din exterior. Dar asa sunt romanii, noi aplicam principiul “fiecare pentru el” si atunci cand ne rau, dar, din pacate, si atunci cand incepe sa ne mearga bine…
[Raspunde]
“In general sa stiti ca romanii sunt grabiti cam in toate domeniile, de la economie la cultura, sa ajunga din urma “occidentul”. Si loc pentru graba slava domnului este, pentru ca avem mult de recuperat.” Dupa peste 40 de ani de filoxera rosie cu cincinalul in 4 ani si jumatate, cred si eu ca avem de recuperat si in domeniul vinului. Acum exista si alte tari (de ex. Austria) care desi au fost prinse cu fofarlica prin ’80 (un fel de totocalcio la vinuri) au revenit cat de cat pe plan mondial (deh, Austia e totusi Austria, chiar daca personal la vinuri nu prea ma inspira).
Am senzatia ca producatorii mari (si as vrea sa zic si seriosi) merg pe calea aleasa de benzinari. O aliniere a preturilor la preturile din vest. Ghinionul lor (comparativ cu benzinarii) este ca aici exista alternative mult mai ieftine. Ori posircile din “vinariile” de colt de strada (cu destul de multi clienti fideli, desi nu cred ca ei ar fi targetul pentru Uberland, Flamboyant sau Smerenie etc) ori importurile (unele incredibil de bune sau corecte) la preturi mult mai mici (Chile mai ales, dar si altele) decat oferta romaneasca (ma refer la gama entry level sau chiar medie, nu la cele de mai sus). Si in acest al doilea caz pot exista multi clienti care mai studiaza si eticheta (nu numai pretul/litru, alb/rosu sau sec/demisec) si pot alege.
In rest, sugestiv pentru consumatorul roman, o discutie dintr-un supermarket de cartier auzita saptamana trecuta: “Ce luam? Vezi si tu un demisec”.
[Raspunde]
E..nu ne comparam cu Austria la mai multe capitole, de la mentalitate la genul de vinuri care se produs.
Oricum in Romania principalul concurent al vinurilor “quality” sunt cele din Lumea Noua (sintagma fortata in cazul comparatiei cu noi, pentru ca la experienta pe care o au unii producatori din Chile, noi parem mai degraba Lumea Noua).
Pe masura ce distributia se va mai aseza si adaosurile la vinurile importate vor fi fortate sa se mai reduca, problema pentru producatorii autohtoni va fi din ce in ce mai mare. Avantajul lor este ca sunt familiarizati mult mai bine cu particularitatile consumatorului autohton, desi marea majoritatea aleg sa le ignore…
Iar chestia cu demisec-ul este clasica deja, am mai spus-o de multe ori ca noi vorbim aici despre vinuri care pentru piata normala din Romania, “mainstream”-ul, reprezinta SF-uri, atata ca preferinte de consum cat si ca preturi…
[Raspunde]