Nov 28 2011
Intalnire cu o Gratie: Cuvée Charlotte 2008
Gratiile reprezentau in mitologia greaca (preluate si de catre romani) personificari ale frumusetii si charme-ului feminin. Erau trei la numar: Aglaea (Splendoare), Euphrosyne (Voiosie) si Thalia (Inflorire). Romanii bineinteles le-au preluat cu alte nume, iar termenul de Gratii de mai sus tot de la ei l-am imprumutat (Gratiae). Desi este unanim acceptat ca tatal lor era insusi Zeus, exista surse (Nonnus, in cel mai lung poem al antichitatii, Dyonisiaca) care afirma ca ele sunt fiicele lui Dionysus (Bacchus, prin filiera romana), binecunoscut ca si zeu vinului si vinificatiei, plus activitatile convivialo-bahice adiacente. In majoritatea reprezentarilor care au ajuns pana in timpurile noastre, ele sunt infatisate dansand in cerc, cu cununi de lauri pe crestet, fiind considerate zeite care celebreaza frumusetea, farmecului si creativitatea umana.
De ce aceasta introducere? Pentru ca cele de mai sus mi-au trecut prin gand zilele trecute, cand am avut ocazia sa ma intalnesc cu un vin al celor de la SERVE.
Si nu orice vin, ci unul dintre vinurile lor premium, renumitul Cuvée Charlotte. Denumit asa dupa fiica regretatului Conte Guy Tyrel de Poix, vinul este deja unul de legenda pe piata autohtona, unul dintre putinele vinuri pentru care se pot organiza cu succes degustari pe verticala (desi cu destul de multe eforturi de a mai gasi sticle din recoltele anterioare). Oportunitatile pentru aceste degustari verticale sunt deci rare si una dintre ele tocmai am ratat-o luna aceasta din motive independente de vointa mea si a organizatorilor. Daca stapaniti limba lui Shakespeare, o prezentare excelenta a acesteia a facut-o Cosmin Grozea aici. Pentru amatorii de Sadoveanu, Creanga, Caragiale puteti apela cu aceeasi incredere la descrierile competente ale confratelui Alin Ionita de aici sau la povestea frumos istorisita de catre Pivnicer.
Mi-am promis atunci sa incerc macar sa ma intalnesc cu ultima Gratie a lungului sir de realizari: Cuvée Charlotte 2008. Si am reusit! Cum? Asta tine mai mult de mitologie si eresuri si de aceea nu voi detalia imprejurarile faptice ale acestui “rendez vous”. Oricum un “gentlemen” nu abordeaza niciodata aceste subiecte si de aceea va rog sa mergeti pe principiul crede si nu cerceta. Cert este ca la un moment dat, din timp si spatiu, astrele s-au aliniat favorabil pe bolta horoscopului personal si m-am trezit desfatandu-mi simturile cu un pahar din renumita si mult ravnita licoare. Asa ca va povestesc si voua ce au reusit simturile mele profane sa inteleaga din acesta, in prea putinul timp pe care l-am avut amandoi la dispozitie ca sa ne bucuram unul pe altul:
Aspect (Culoare): Rosu intens, inchis, cu straluciri violacee
Nas: Decadent, bogat in arome de fructe confiate, afine, vanilie, tutun si condiment (cuiosare si anason)
Gust: Fiind un cupaj intre Feteasca Neagra si Merlot (fara Cabernet Sauvignon-ul omniprezent in editiile anteriore, in afara de 1999, cand a fost facut prima data din aceleasi soiuri ca si acum din ce am inteles) vinul nu are un atac puternic. In schimb se dezvaluie ca un vin opulent, chiar decadent as putea spune, cu nivele bine structurate de arome care se intrepatrund intr-o combinatie ametitoare pentru simturi. Structura catifelata, rotunda data de Merlot se imbina in mod fericit cu prospetimea data de Feteasca Neagra si aduc in prim plan note de fructe confiate, fructe de padure (coacaze, afine) si ceva fructe rosii (zmeura). Complexitatea aromatica este completata de notele de piper, scortisoara si cafea excelent presarate pe parcursul evolutiei acestuia in gura. Tanini sunt prezenti si surprinzator de bine integrati pentru vin tanar, iar alcoolul nu face decat sa completeze in mod fericit structura acestuia si placerea celui care se bucura de el. Finish-ul este incantator, echilibrat, cu tanini medii si note dulcege si de condiment persistente. Inca un amanunt de luat in considerare: cand l-am degustat vinul era deja deschis de 24 de ore si se prezenta excelent, ceea ce ma face sa cred ca va evolua superb in sticla dezvaluindu-si adevaratele “Gratii” abia dupa cativa ani.
Cuvée Charlotte 2008 este un vin Foarte Bun la momentul actual, care are potential sa tinda spre excelenta. Despre raportul pret calitate, desi uneori devine trivial sa discuti despre asa ceva in fata unui vin atat de reusit, voi pleca de la pretul la care este oferit pentru cei din Clubul Cavalerilor, adica fix 468,72 lei ?!?! (cred ca atata a iesit din contabilitate?) pentru o cutie de sase sticle, adica in jur de 78 lei/sticla.
Pretul nu este unul mic, dar tinand cont ca, pe langa un vin foarte bun, primiti in plus si imagine, traditie si excelenta confirmata in timp (lucru rar pe piata autohtona), raportul pret/calitate este unul Bun. Daca alegeti sa il tineti cativa ani si vinul va evolua in conformitate cu asteptarile mele si ale celor de specialitate (si nu vad de ce nu ar fi asa, tinand cont de aciditatea si tanini inca bine reprezentati in pofida timpului scurs de la desfacerea sticlei) raportul de mai sus va tinde si el spre Foarte Bun, chiar Excelent.
Totul va depinde de cat de nerabdatori veti fi sa va intalniti cu o adevarata Gratie in compania careia sa celebrati frumusetea, farmecul si creativitatea umana: Cuvée Charlotte 2008!
