Proaspat revenit din concediu, motiv de inactivitate pe blog in ultimele saptamani si dornic sa ma reintegrez in absurd, adica in realitatile actuale ale societatii romanesti aleg metoda cea mai rapida, adica dau drumul la TV. Si pentru ca procesul sa fie accelerat, dar in acelasi timp lipsit de durere, ma apuc sa fac „zaping” printre canale…ca asa e in jurnalismul obiectiv, trebuie sa avem mai multe puncte de vedere. Oricum realitatea este una singura si nu e tocmai roz…

In fine , cum dadeam eu asa de pe un canal pe altul, plictisit deja si constient ca vara oricum nu se intampla mai nimic (in afara de ceva crize financiare internationale care oricum nu merita luate in seama pentru ca pe noi nu ne afecteaza, conform declaratiilor oficialilor. Apropo, aia nu or pleca si ei in concediu de se tin de crize?) imi trece la un moment dat prin fata ochilor un titlul incitant: „In Vino Veritas”.

Dau inapoi si ma lamuresc: in lipsa de alte subiecte si cu o clasa politica plecata in concediu (si premier plecat in China), ilustrul analist politic Nasul a.k.a. Radu Moraru trata un subiect bahic: vinul romanesc. Invitatii nu prea i-am identificat pe toti (de fapt i-am identificat partial pe parcurs) ca emisiunea incepuse deja si la noi oricum nu exista obiceiul sa mai prezinti invitatii dupa pauzele publicitare, deci enumar aleator: Prof. Dejeu (parca de la Agronomie, stiam eu), Prof. Croitoru,  in postura de Mafalda (cred ca e omul cu discursurile inaltatoare de la Vinitaly si alte evenimente),  directorul de vanzari de la Recas, Ciprian Rosca, somelierul Marian Timofti (cu o prestatie foarte buna in sensul constientizarii de catre publicul larg faptului ca vinul nu se bea direct din PET la temperatura camerei) si inca vreo doi inviatati pe care am avut dificultati sa ii identific din morivele preznetate mai sus.

In fine, desi per total salut faptul ca vinul mai apare ca subiect prin emisiuni de televiziune, chiar si in afara “sezonului” si in lipsa de alte breaking news-uri, nu pot sa nu remarc niste mici “aberatii” (sper ca nu bahice) din partea unora dintre invitati. Dexemplul, calul s-a cam sarit la urmatoarea afirmatie: “dom’le bulgarii si ungurii sunt mult in urma noastra la capitolul vin” (sic!) afirmatie intarita si de moderator care atesta faptul ca a fost la o degustare la bulgari si “dom’le lasa rau de dorit vinurilor lor”. Siderat partial, dar asteptandu-ma la genul asta de elucubratii nationalist-patriotice nesustinute de realitate din partea televiziunilor de pe la noi, urmaresc cu rabdare emisiunea si invitatii imi dau si o explicatie matematica pentru afirmatia de mai sus: “Dom’le pai noi avem suprafata cultivata dublu cat bulgarii si ungurii la un loc”. Aha zic, asta era, comparatia se face pe suprafata cultivata…bravos. Directorul de la Recas se cam foia pe scaun, dar oricum nu aveau loc sa vorbeasca de “domnii profesori” si nu avut decat vreo 2-3 interventii punctuale si destul de la obiect , adica tratand nevoia ca si producatorii nostri sa imbunatateasca calitatea vinului. In rest, a mai zis cineva, asa cu jumatate de gura: „E, au mai facut si bulgarii investitii”, dar corectat scurt si patriotic de moderator: „Da’ tot in urma mult sunt!”

Din emisiune s-au desprins insa si cateva idei bune, cum ar fi incurajarea soiurilor nationale cu care putem iesi la export, participarea la concursuri impreuna cu ungurii si bulgarii ca un bloc omogen pe Europa de Est (desi „ei sunt mult in urma noastra”, ii mai scoatem din anonimat, sic!), cresterea gradului de cunoastere al consumatorului roman si al calitatii produsului la nivelul producatorilor mari. Bineinteles nu s-au dat nume de producatori mari care ar trebui sa mai lucreze la calitate, ca deh suntem la televizor si bugetul de publicitate al postului ar putea avea de suferit. Nici macar nu s-au amintit vreunul dintre cei care au mai lucrat la calitate, desi s-a spus ca sunt, citez: “cativa”. Un motiv petru lipsa de nominalizari bineintelse ca va fi, ca totdeauna, CNA-ul.

Una peste alta, e bine ca se discuta despre vin pe un post cat de cat national (10 TV?!?!)si se pune (chiar tangential si la modul general) punctul pe rana: nivelul calitatii la majoritatea vinurilor romanesti lasa de dorit. In rest, mentalitatile sunt greu de schimbat, inca ne raportam la altii sub aspectul cantitatilor produse, inca toata lumea recunoaste ca sunt  probleme, dar nimeni nu este de vina (calitatea sufera, dar nici u producator nu e de vina), inca ne ferim sa spunem lucrurilor pe nume si preferam atmosfera calduta si plina de sperante viitoare de revenire in emisiune, a platourilor de televiziune.

Ma gandesc, uneori, unde am fi ajuns noi, ca natie, fara aceasta  minunata inventie care se adreseaza in mod direct nevoii genetice a poporului roman de a se uita in curtea vecinului, televiziunea. Indraznesc. sa afirm ca mai departe decat unde suntem acum…Sau nu! De exemplu, cum altfel ne-am fi cultivat micile orgolii si interese personale?

P.S.I.:  Povestea astea cu promovarea soiurilor traditionale in afara nu o avem numai noi bineinteles. Am descoperit in concediu ca e cam o plaga in zona balcanica.

P.S. II.: Citesc intr-un articol pe www.vinul.ro despre o initiativa laudabila: vom avea un Master of Wine in juriul de la Premiile de Excelenta Vinul.ro: Caroline Gilby. Eu zic ca e un pas inainte…

Trackback URI | Comments RSS