May 25 2011
Frizzante??…o Enigma!!
Hmm..in primul rand ce este “Frizzante”? Pe scurt, o definitie la prima vedere si usor de inteles ar fi: un vin mai putin acidulat decat, sa zicem, o sampanie. Termenul vine din italiana, unde acest gen de vinuri sunt destul de populare, dar si francezii au “Petillant” ( de unde mai apare si pe sticlele noastre “petiant”) sau nemtii “Perlwein”. Practic avem in fata o “ruda” mai saraca si cu mai putine aspiratii la faima si “glamour” a sampaniei clasice (sau Cava, Espumante, Sekt, cum vreti sa ii ziceti ca sa evitati denumirea inregistrata “champagne” pazita cu atata de strasnicie de catre francezi), considerata a fi mai spumanta, mai fina si mai complexa in arome.
In general vinurile frizzante “inteapa” putin limba si destul de des “perlarea” este folosita pentru a masca zaharul in exces. Sunt vinuri care nu au o complexitate sau eleganta deosebita, dar sunt racoritoare fiind indicat a se consuma tinere, frapate (deseori invechirea in sticla le “fura” prospetimea si caracterul vioi). Nu le confundati cu Dorato ( cu orice caise, capsuni sau arome sintetice vreti) pentru ca nu au nici o legatura cu dioxidul de carbon care este folosit in aceasta bautura, un fel de sifon cu vin aromat sintetic . Cele mai cunoscute vinuri „frizzante” (mie cel putin) sunt Vinho Verde si Moscato D’Asti ( a nu se confunda cu Asti Spumante care e sampanie si care este mult mai intensa si complexa ca aroma). Ar mai fi Lambrusco, am inteles popular in Italia, dar din care nu am gustat.
Sa trecem la subiectul autohton al micii dizertatii de mai sus. Unul din producatorii romani de vinuri incearca de cativa ani sa impuna acest tip de vinuri si pe piata noastra. Este vorba de Oenoterra ( un profil mai detaliat gasiti aici).
In afara de gama Enigma Frizzante ( in 3 culori: alb, albastru- de la sticla nu va speriati- si roze) mai produc si niste spumante destul de reusite sub denumirea de Cashmere (va recomand Tamaioasa Romaneasca Editie Limitata, pe care am incercat-o si eu la recomandarea lui George Mitea de aici si am fost incantat de idee si de produs). Acum vorbesc de varianta alba a Enigma Frizzante, la sticla tranparenta cu dop de sampanie asigurat cu ata (!?!?).Celelalte variante nu le-am incercat deoarece sunt sceptic la sticle colorate (vorbesc de cea albastra a carei culoare era demna de o cauza mai buna decat pentru imbutelierea vinului). Poza este cu sticla albastra de pe site-ul producatorului, pentru conformitate si oroare (personal imi aduce aminte de culoarea cernelii pe care o varsam constant in apa, prin clasa a 2-a). Vinul il gasiti prin Auchan, Carrefour si la Metro in gama lor speciala de vinuri tipic romanesti, sub denumirea de Racoros (parca). Ca pret, nu imi mai aduc bine aminte dar ceva intre 10 si 15 lei, mai spre 10. Despre vin:
Culoarea: galben deschis, palid
Nas: ceva citrice cu note florale, nimic deosebit sau intens
Gust: proaspat, racoritor (bineinteles servit frapat), putin intepator, cu aceleasi note de citrice si florale, parca mai mult zahar decat un Demisec asa cum zice eticheta, postgust scurt spre inexistent ( se simte mai mult “perlarea”).
Pe scurt, e racoritor, merge rece, e peste Dorato (chiar nu merita comparatia, dar ca idée de pozitionare?!?!), dar sub o sampanie cat de cat onorabila, ca si complexitate. E simplu, vioi, pentru caldura verii. Personal, prefer un Vinho Verde (C. Mendes importat de Recas intr-o vreme, acum parca am vazut un Tribuno prin Auchan) care este mai proaspat, mai usor si mai putin alcolizat.
Este de laudat demersul producatorului care incearca sa promoveze un produs mai putin cunoscut pe piata noastra, desi mi se pare cam fortata forma de prezentare cu sticla albastra (cred ca am dezvoltat o obsesie deja) si denumirea de Enigma pentru un produs relativ unidimensional, insa corect pentru nivelul general al pietei noastre.
Sunt curios sa incerc versiunea Cashmere, Busuioaca de Bohotin in primul rand sa vad cum au vinificat un soi destul de dificil si rar (ca hectare plantate, nu ca sticle produse, off course) . Ce m-a oprit pana cum este tot excesul de personalizare (eticheta pe roz) si de slogan (“la vie en rose”). Cred, totusi ca va castiga in cele din urma marketingul si curiozitatea, in detrimentul ratiunii….
Am incercat si eu Vinho Verde Tribuno, ala din Auchan la 12-14 lei si 9% alcool – mi s-a parut un vin cam prea bun pentru pretul cerut (la fel si un Cashmere Black), dar, ma rog, fiecare cu strategia lui de pret si/sau promovare (am gasit din intamplare un producator mic, dar “cu staif” de pe sub dealurile cele mari, ale carui sticle sunt cateva zeci bune de lei, care tocmai si-a facut cont pe okazii.ro, ID-ul fiind numele sau, vinurilor si al cramei..n-am ce sa mai zic mai mult – desi exista si in supermarket). Si de multe ori chiar le iau din Auchan sau Carrefour Pitesti.
Mi se par foarte interesante aspectele astea de mk avand in vedere o piata atipica total (la baza am o formare tehnica, dar completata cat de cat de niste master-uri pe mk si mng), pe care mi-ar placea sa le dezbatem :). De exemplu sticla de culoare albastra ma face sa cred ca ar atrage privirile grupului bazaltic de clienti putin plictisiti de aceeasi culoare verde a spumantelor – sau chiar alte culori. Faza cu ata – la fel – e acelasi client care cand se duce la targurile de haleala “neaosa ardeleneasca” crede va gasi ceva neindustrializat, sanatos dar in acelasi timp gras si afumat, sau plin de zahar – care i-ar tine putin in frau colesterolul care e sky-rocket, sau tensiunea pe care si-o potoleste doar lunea dimineata. Dar cand vede ciolanul atarnat de ata..mmm!! Scuze de incoerenta – m-a pacalit George Mitea prin ce a scris in link-ul de mai jos sa incerc un Muscat de 81 pct (zice el: http://lucruribune.blogspot.com/2011/05/turist-prin-lumea-vinurilor-necunoscute.html) care m-a zapacit de tot.
Foarte frumos review!
[Raspunde]
La Oenoterra au cateva produse destul de “funky” (2 grade = must partial fermentat !?!?!,enigma la 275 pentru baruri, HORECA, care bate spre consuamtorii de bere ca forma de prezentare, etc., Enigma) ca si pozitionare pe care eu le vad indreptate spre publicul tanar, deschis la noi La traditionaliti nu prea merge cu sticle albastre si frizzante…acolo au Comoara Pivnitei de exemplu…Iar cu ata..cred ca este doar o chestie de protectie suplimentara, mai low cost decat clasica protectie de fier de la sampanie. Oricum Frizzante-le nu are atata presiune ca si sampanie, deci merge si ceva ingropeala…
[Raspunde]
Am incercat si eu Cashmere Black dar, din pacate, nu mi s-a parut cine stie ce. Are ceva aluzii artificiale si cam mult rest de zahar. Dar, la pretul ala, nu cred ca pot cere mai mult
[Raspunde]
Black Cashmere nu am gustat pana acum, Tamaioasa este ok, merge la petreceri, e populara si vorba ta, la banii astia…
Si justifica si zaharul din ea…ca deh e Tamaioasa dom’le…
[Raspunde]
Ref Enigma: Eu nu cred ca sfoara este un sistem de protectie suplimentar mai ieftin ca protectia de sampanie. Da, poate sfoara e mai ieftina, insa ca manopera e mai scumpa. Din punct de vedere practic, nu prea sunt de acord, din proprie experienta. Dopul acesta e destul de instabil si poate strica vinul.
Cei de la Oenotera s-au chinuit sa combine aspectul modern (sticla albastra) cu cel traditional (sfoara). Daca va uitati prin Italia, multe frizzante / prosseco traditionale sunt legate cu sfoara… chiar si Martini a avut la un moment dat, pana sa introduca dopul infiletat. adevarul ca frizzantele legate cu sfoara sunt cam greu de controlat pe raft. Am vazut cateva dopuri sarite la frizzantele de la Metro:)
Personal prefer varianta de la Martini chiar daca e mai moderna si poate pentru unii mai “ieftina”. In tarile occidentale dopul metalic la sticla este preferat dopului de pluta pentru ca pastreaza pentru un timp indelungat caracterul vinului iar defectul de dop este eliminat.
Eu de exemplu mi-am luat de 2 ori Enigma in sticla albastra, tocmai pentru ca mi-a atras atentia sticla. Prima data vinul mi s-a parut ok, proaspat, a doua oara nu am fost deloc incantata. Si cred ca e de la dop…
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
January 25th, 2013 at 11:57 AM
Corect, e o antiteza intre imaginea moderna, cu sticle colorate si sfoara de doi lei aia de pe dop.
Discutia cu dopurile e una lunga.
De exemplu cea mai buna inchidere petnru sampanie este coroana de metal ca la bere. Si pentru spumante in general. Vorbesc de chestiile de cosnum curent. La “vintage” e o discutie mai complicata dar si acolo stiu ca multi producatori din Champagne isi tin stocurile inchise cu coroane de metal.
Doar ca nu da bine in ochi consumatorului si oricum la noi (si in Europa) omul este obisnuit cu dopul de pluta si il asociaza invaraibil cu un vin de calitate.
De aceea multe chestii “nefericite” se intampla in indsutrie si multe vinuri as trebui inchise cu Screwcap, dop de plastic sau coroana de metal care oricum sunt mai “reliable” decat dopul de pluta de calitate inferioara pe care ti-l permiti sa il pui la un vin ieftin.
[Raspunde]