Aug 10 2017

PAMFLET! Mici afaceri de succes din lumea vinului: Colectionarul de mostre

Published by under Diverse,Opinii

Recunosc, sunt vinovat, nu am mai scris de multisor pe blogul de fata. Ocupat fiind cu activitatile extracurriculare. A se citi magazin, (pre)gradinita si alte cele.

De cand cu magazinul de altfel descopar specii si comportamente noi in marea si frumoasa lume a vinului. Romanesc si nu numai. Pe care le banuiam ca exista doar ca acum sunt mai atent la ele.

De ceva vreme ( a se citi ani) de cand particip pe la targurile de vinuri de afara banuiam de exemplu despre existenta unei specii aparte in mica si frumoasa lume a vinului autohton. Pe langa clasicii “comerciantul de ocazie (sau nu) care “uita” sa isi achite facturile la furnizorul extern crezand ca nu se afla si poate da tepe la nesfarsit” (da, stiu, este un pleonasm) sau “micul proprietar de restaurant care vrea sa isi faca singur importurile si se duce el direct la crama sa incerce sa sara cumva peste importator” mai exista o specia foarte interesanta: colectionarul de mostre.

Acesta este mai greu de identificat pentru ca de obicei este mai retras si sfios. Si nu are sezonalitate de targ. Mare parte a activitatii sale se desfasoara neincetat, pe tot parcursul anului, din intimitatea caminului propriu dotat cu “leptop” si internet “uai-fai”. Care activitate? Aceea de a da mailuri la crame de prin afara pozand in importator serios care cere mostre sa vada daca vinurile se ridica la nivelul asteptarilor sale si intrunesc conditiile pentru a fi importate cu succes pe piata autohtona.

Practic el nu importa (mai) nimic si de fapt adesea nici nu are intentia de a importa ceva vreodata. E prea mare deranjul. El doar prezinta o poveste mai bine sau mai prost tesuta (fiecare dupa posibilitati) si vrea niste mostre pe care apoi sa le plaseze pe la degustari, restaurante, petreceri, rude, prieteni, etc.

O activitate destul de lucrativa se pare, care se potriveste perfect spiritului inovativ al poporului roman. Cumva in stilul Nae Caramfil, Filantropica. Si cum “mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste nimic” este adesea fascinant sa auzi povestile insiruite de respectivii. Nu direct, ci spuse de catre cramele de prin Italia, Franta, Spania si alte zari care sunt se pare permanent sub un bombardament de mailuri si solicitari de mostre din Romania. Bine fenomenul este arhicunoscut la noi, unde daca esti producator de vin nu trece saptamana fara sa iti ceara vreun “blogger”, influencer, patron de bar, etc ceva vinuri gratis. Deja practica respectiva este perimata si s-a trecut la un alt nivel cu concursuri, targuri, reviste, editoriale, etc

credit @BKWine Magazine

Dar la extern cerutul de mostre este se pare un sport national (un fel de oina cu vinuri) si s-a ajuns pana acolo incat daca esti importator serios trebuie sa iti faci o prezentare temeinica cu contacte si recomandari de la alte crame&stuff daca vrei sa abordezi un producator de prin afara. De ce? Pentru ca cu siguranta au fost si sunt supusi unui baraj de mailuri si cereri de mostre din Romania. Si nu (mai) au timp de pierdut cu asa ceva. Bine functioneaza si invers. Stiti momentul acela cand te suna partenerul de afaceri din afara si te intreaba de cutare si cutare de la care a primit mailuri de “soliciting”…:)

De altfel pe la targuri e mai greu sa observi specia respectiva. Trebuie sa ai ochiul format. Pentru ca spre deosebire de proprietarul de carciuma de exemplu care umbla batos si cu “peptul” in fata (da, chiar asa , cine mai e ca el in toata Europa sa aiba carciuma pe persoana fizica) colectionarul de mostre este mai ascuns si greu de deosebit in zgomotul de fundal al targului. Se tupileaza pe langa standuri ca Nica a Petrei de la scaldat, are traseele bine definite si niciodata nu trece printr-o hala pe cel mai scurt drum.

Pentru el hala de targ este un teren minat, presarat cu crame de la care a cerut in trecut si carora nu le-a mai raspuns la mailuri si telefoane. El intotdeauna are o harta in minte si un labirint complex pe care il urmeaza. Este fascinat de urmarit si cand il identifici in sfarsit te simti cumva ca David Attenborough intr-un documentar de pe National Geografic: urmarind dintr-un tufis de bambus o pasare lira din care mai sunt doar 10 exemplare in toata lumea si care nu a mai fost filmata in ultima suta de ani. Amazing! Shhht sa nu se sperie si sa fuga…:)

Bine, asta daca respectivul nu face parte din categoria colectionarului de mostre tupeist care nu are nici o treaba si trece cu nonsalanta pe langa standuri abordand vesnicul slogan” Dom’le, le-am incercat, sunt bune, dar nu merg la noi. E publicul inca nepregatit pentru asa ceva, nu are cultura vinului ca sa le inteleaga si sa le putem vinde. Si ziceti ca ati scos 2013 acum de la baric? Cum sunt? Ceva mostre?”.

De fapt principalul lui atu, pentru care lumea nu se supara asa tare pe sportul pe care il practica, este ca nu da tepe pe bani multi. Adica cere si el acolo cateva sticle. Mare paguba la o crama. Se conduce dupa celebrul dicton izvorat din intelepciunea milenara a poporului roman ”daca nu furi mult, nu se duce omul la politie”. Ceri si tu acolo cat sa traiesti, sa bei un paharel.

In plus are marele avantaj ca lumea vinului de la noi e plina de tepari pe cai mari, unii chiar cunoscuti si adevarate vedete pe acasa, dar care dau tunuri mult mai importante producatorilor creduli de pe afara. Asa cateva sticle aruncate la un amarat, nu e mare paguba in ciuperci si la un moment dat e chiar un subiect de discutie spumos si amuzant seara dupa targ, la un pahar de vin bere.

Dar despre acestia din urma intr-un episod viitor, vorba lui Sir David…:)

2 responses so far

 

Jul 10 2017

Am inaugurat magazinul de vinuri! Rectific: Vinoteca…

Published by under Vinoteca Trivale

 

Dupa cum se poate observa foarte usor a trecut ceva vreme de la ultima postare pe blogul de fata. Din motive obiective si subiective dintre cele mai variate. Unul dintre acestea atinge insa si subiectul vin.

Adica in ultima perioada m-am ocupat de amenajarea si deschiderea unui magazin de vinuri in Pitesti. Vinoteca mai exact. Vinoteca Trivale si mai exact.

Un fel de (cum ar spune englezii): „put your money where your mouth is”. And you know I have a big mouth…:)) O sa vedem cat ma pricep si la practica. Chiar si eu sunt curios.

 

Sa revenim. Cum nu sunt genul sa fac pe criticul impartial in lumea virtuala si in viata de zi  cu zi  sa car baxuri cu portbagajul sau sa fac meniuri de nunti, cununii, taieri de mot m-am decis sa procedez ca la carte. Asadar: gasit partener 50/50 (din afara industriei, ca doi “specialisti/critici/bloggeri de vin” e deja prea mult intr-o afacere de gen), deschis firma, inchiriat spatiu, amenajat, selectat/adus/aranjat vinuri, incarcat gestiunea, calculat marjele, preturile, etc.

Iata deci o activitatea destul de bogata care explica in parte „silenzio stampa” din ultima vreme.

 

 

Pe scurt, magazinul este in Pitesti (cei din afara puteti sa va opriti cand aveti drum prin oras), nu vindem BiB sau etichete de larg consum de prin retail  (pentru ca viata este prea scurta sa incercam lucruri imposibile), iar selectia de vinuri este cam 50/50 vin romanesc si din import.

La capitolul romanesc am fost consecvent si mi-am urmat propriile sfaturi (sic!), listand in general producatorii din topul de aici. La importuri am mers pe ce am incercat pe la targurile de afara si se importa si pe la noi. La preturi ok…

Selectia bineinteles ca nu este gata; de fapt este/va fi un proces in permanenta desfasurare. Ah si pe langa vinuri (o sa) mai avem distilate, produse gourmet, cafea, coloniale, etc.

In rest, avem program lejer, de dupa-amiaza; vom avea degustari, evenimente, povesti…si multa pasiune! Oricum atunci cand faci ceea ce iti place cu greu o poti numi munca sau servici.

Prin toamna va fi si petrecerea oficiala de deschidere, deocamdata facem un „soft opening” ca sa ne acomodam cu locatia si sa intram incet-incet in pielea personajelor…:)

 

Va exista si un magazin online, toate la timpul lor. Deocamdata avem pagina de Facebook la care va rog TREBUIE sa dati “Like” ca sa va fiti la curent cu noutatile.

In concluzie: Toti (dar mai ales pe cei care sunteti din Pitesti) cei care cititi randurile de fata va astept la Vinoteca Trivale. Pe strada Trivale, la nr. 27. Noua destinatie a vinului de calitate din Pitesti.

 

P.S. I Cu privire la rectificarea din titlu si consultand DEX: DA, o sa avem si vinuri vechi, in general din Franta si Italia, care vor proveni din colectia personala a subsemnatului. Pentru ca nu facem doar (inca) un butic cu lichide de baut in maxim 2-3 ani. Facem ceva deosebit, facem sa fie bine si sa fie ce trebuie..:)

 P.S. II Ca sa nu va faceti iluzii-deziluzii: NU inchid blogul! Au contraire! Acum vom avea si mai mult material oenologico-editorial…

6 responses so far

 

Jun 08 2017

Chateau Mouton Rothschild 2009

Published by under Bordeaux,Franta

 

Chateau Mouton Rothschild  2009 este de fapt un masterclass pe care Bordeaux-ul il preda Lumii Noi despre cum se face un vin puternic, opulent, incarcat de fruct, dar in acelasi timp cu o eleganta, o clasa si o tensiune greu de atins.

 

 

Dens, masiv, “larger than” life nu isi pierde nici un moment rafinamentul si echilibrul. Un echilibru nervos, incredibil de sus acordat, un vin care forteaza limitele si o face cu succes, fara sa para excesiv sau ostentativ in nicio privinta. Ba din contra. Este incredibil cum poti pastra atata finete intr-un vin atat de concentrat, extractiv si cum poti inveli o structura de taninuri atat de densa si puternica in efluvii de fruct copt si cremos. Si totul la doar 13% alcool. Intr-un vintage ca 2009.

Citesc ca este Mouton-ul cu cea mai mare concentratie de taninuri din istorie, cu 20% peste  urmatorul nivel inregistrat. Incredibil…

Infant in zilele noastre, daca ai rabdare cu el iti ofera o oportunitate sa explorezi miriadele de forme pe care le poate lua un vin in evolutie si diversele chipuri/masti sub care se poate scunde.

Un vin oglinda in care te privesti si te pierzi. Si care iti oglindeste personalitatea fara insa a o pierde pe cea proprie. Exceptional! Peste vreo 20 de ani va fi sublim…

 

Si pentru ca vinurile mari necesita rabdare pe masura si trebuie baute la timpul lor, peste cateva zile ne vom delecta cu asa ceva:

 

 

5 responses so far

 

« Prev - Next »