De cate ori nu v-ati trezit in situatia de a bea o sticla de vin deosebit si ati constatat la deschiderea acesteia ca aveti in fata o zeama de baric inchisa si neprietenoasa, un mic monstru care se zbarleste la voi ca un urs trezit din hibernare in mijlocul lui ianuarie. Ca sa nu mai pun la socoteala fetele comesenilor pe care i-ati invitat cu pretiozitate sa le arati ce inseamna “un vin bun” si care incep sa regrete cu voce tare ca nu au adus “o sticla de vin de tara, d’ala adevarat, de face bunicu’, macar sa avem ce bea”. Priceless!

Eu cel putin am fost pus in fata acestui fenomen de cateva ori si drept urmare am fost nevoit de-a lungul timpului sa caut metode de acomodare cu prietenul recalcitrant din sticla. Mult prea des pe la noi, in parte datorita si apetentei producatorilor autohtoni pentru bestii concentrate si suprabaricate la nivel premium, omul scoate dopul si toarna in pahar vinuri care ar trebui in prealabil temeinic aerate. Bine, nu numai la noi…

Cea mai buna metoda de a trata prietenul din sticla este sa il trezesti usor cu o seara inainte, sa te acomodezi cu el prin intermediul unei mici cantitati  (am zis mici, alo, pune sticla jos) puse pe fundul unui pahar corespunzator (deci nu de apa, bere sau vreun Pasabahce de juma’ de kil si 10 dioptri).

Daca e “ce trebuie” si ti se pare ok, se da in consum. Daca nu, se lasa fara dop, eventual la frigider (frigul incetineste procesul de aerare/oxidare) pana a doua zi dimineata, cand il mai ciufulim un pic sa vedem daca e mai prietenos. Daca e suficient de prietenos si ne aflam in ipostaza in care nu bem (de) la prima ora, ii punem dopul si il punem inapoi la rece pana la momentul consumului. Tot in acest moment invitam si eventualii martori la “degustarea” de seara. Daca e inca un mistret neprietenos, il lasam desfacut.
Corolar: Atentie cu temperatura de servire. Sa nu beti vin rosu proaspat scos din frigider. Mai bine neaerat, decat vin rosu la 5 grade. Cititi si aici cum e cu temperatura de servire si vedeti ca exista aplicatii de telefon care va spun in cat timp ajunge vinul rece la temperatura dorita.

Tot procesul descris necesita insa rabdare si spapanire de sine. Deoarece pe parcurs, dupa atatea incercari (sau sub pretextul lor)  vinul poate disparea pe nesimtite din sticla.

Asa ca in viata reala este adeseori nevoie de o procedura rapida care sa transforme mistretul neprietenos intr-un purcelus de lapte suculent si crocant, tocmai bun de savurat. Ca sa fac folosesc o metafora plastica…

Gand la gand cu bucurie, industria de accesorii de vin a studiat de-a lungul timpului problema venind cu fel de fel de solutii unele mai nastrusnice, altele mai clasice. Nu ma mai refer la clasicul decantor care oricum e greu de manipulat si are tendinta de a se sparge ciudat de des. Si care nici nu isi face treaba foarte bine in comparatie cu tehnica de mai sus, dupa cum aratam si aici.

Cea mai hardcore metoda de aerare ultra-rapida era cea cu blender-ul. Desi nu e pentru cei slabi de inima, e cea care resuseste sa introduca in vin cea mai mare cantitate de oxigen in cel mai scurt timp. Gurile rele spun ca unele restaurante de afara nu se feresc de ea cand clientul e recalcitrant si ignorant in ceea ce priveste decantarea (rusii mai ales). Doar ca daca esti “trigger-happy” cum se spune prin spaghetti western-urile cu Eastwood risti sa omori vinul de tot. Acolo secundele fac diferenta.

Revenind la solutiile clasice si ajungand practic la subiect, in ultimul numar al La Revue du Vin de France (ati ghicit este o revista de vinuri care chiar se ocupa de vinuri, ce paradox), oamenii trateaza in mod serios problema testand vreo 10 astfel de echipamente de aerare rapida a vinului. Au folosit drept cobai un rosu de Rhone mai ferm si taninos si un alb de Burgundia (Pouilly Fuisse), usor reductiv in nas.

Echipamentele le vedeti in poza de mai jos. Doua dintre ele nu sunt trecute in revista deoarece nu si-au facut deloc treaba, respectiv numerele 9 si 10. Oricum acelea nici nu par a fi aeratoare.

Credit @La Revue de Vin du France

In poza de asemenea se afla un Magic Decanter despre care am vorbit in trecut pe blog si pe care cred ca l-am si recomandat ca solutie. Ca si design si principiu acesta seamana cu  cel de la Vinturi, fiind practic o copie chinezeasca a acestuia. Doar ca se pare ca nu functioneaza tocmai la fel de bine conform testelor RVF. Adica in vreme ce Vinturi primeste 17/20 puncte fiind pe primul loc in topul respectiv, Magic Decanter e pe penultimul loc cu 11/20 puncte.

Pretul bineinteles este in consecinta, vreo 30 € Magic Decanter si vreo 90 € Vinturi. La ei, offcourse. Trebuie sa specific ca este vorba despre Vinturi in varianta Reserve, cel clasic, avand acelasi principiu de functionare si fiind cel dupa care a fost copiat Magic Decanter initial, fiind mai ieftin.

Cum s-au clasat celelalte va las pe voi sa descoperiti. Oricum nu prea le gasiti pe piata de la noi.

Deci pe scurt, in urma articolului mentionat mai sus revin cu erata si corectez recomandarea initiala, astfel:

1. daca stati prost cu timpul (si implicit bine cu finantele) si aveti nevoie de o metoda rapida de aerare a vinului, tinand cont ca un Vinturi clasic costa pe la noi cam cat doua sticle de vin bun, (sau una, depinde ce intelege fiecare prin vin bun) aceasta este cea mai buna alegere conform francezilor de la RVF.
   Shortcut-urile si imitatiile din partea fratilor cu ochi mici se pare ca sunt cumva din categoria comparatiilor dintre un Saint-Emilion si un asamblaj M+CS(+etc)…de prin Bulgaria,sa zicem (sic!). Da, amandoua sunt vinuri rosii obtinute cam din aceleasi soiuri. Doar ca in realitate sunt total diferite.

2. Daca stati prost cu finantele si pe care de consecinta aveti timp liber la dispozitie, aplicati metoda descrisa mai sus. Este cea mai buna varianta de aerare a vinului. Timp, rabdare si stapanire de sine sa nu terminati sticla…

3. Daca stati prost si cu finantele si cu timpul, lasati-va de baut. Oricum nu aveti timp si nici nu va permiteti…:)

Am zis si sper sa va fie de folos!

P.S. Daca nu ati observat va atrag atentia ca am creat un meniu in dreapta cu articolele “tehnice” care se refera la imprietenirea cu subiectul vin. O sa mai caut ce am mai scris in timp pe subiect si oricum o sa mai scriu cateva. Sa educam publicul cum s-ar spune…:)

Tags: Aerare vin, Decantare Vin, La revue du vin de France, Magic Decanter, Vinturi

Trackback URI | Comments RSS