Oct 10 2016

Despre DOC Minis si al sau Balla Geza. Sau invers…

Published by at 9:48 AM under Balla Geza,Minis,Producator,Romania

 

Cand am baut prima data vinurile lui Balla Geza imi aduc aminte ca in afara de caracterul picant si proaspat al Cadarcii de linie (aceea invelita in hartie), am fost socat de gradul de extractivitate si concentrare pe care il pot atinge rosiile de top. Chiar si celebrul Merlot 2007, care era un vin “normal”, inca il consider in top 3 “best deal ever” la vinuri romanesti, rivalizand ca seriozitate cu nume grele din peisajul autohton. La un sfert de pret.

 

Cumva pentru noi cei de prin sudul insorit si vesel  exista perceptia ca dincolo de Carpati este greu sa faci rosii serioase (excludem Pinot Noir care oricum este extrem de greu de facut). E un fel de “pe aici nu se trece” pentru consistenta, structura, extract si “seriozitate” in materie de vinuri rosii. Dar poti intalni exemplare proaspete, vioaie cu fruct zglobiu si aciditate. Dar cam atat.

Unii dintre primii producatori care m-au facut sa ma uit mai atent spre vinurile rosii din Banat-Crisana a fost Balla Geza. Era si normal tinand cont ca este cel mai mare jucator de pe DOC Minis. Si cumva cand detii aceasta pozitie porti implicit in spate responsabilitatea promovarii atat a cramei proprii, cat mai ales a zonei pe care lucrezi.

 

minis-balla-geza

Paulis urmeaza ordonat randurile viilor de Cabernet Franc. In dreapta jos se vede crama Wine Princess (Balla Geza)

 

 

Spuneam ca vinurile rosii de la Balla Geza au concentrare, ca sunt pline de straturi complexe de fructe negre si rosii coapte si mangaie palatinul cu evolutii creamoase si catifelate. Ok, asa ceva pot sa faca fara probleme si pe alocuri chiar mai bine si cele de la Murfatlar sau de Dealu Mare de exemplu. Ce este insa surprinzator la vinurile de Minis este structura, ingemanarea de aciditate si tanini seriosi, rigurosi, fermi care le insoteste. Practic nu ai sentimentul acela de sirop supracopt,  iar fructul extractiv este insotit de un schelet pe masura.

 

minis-balla-geza_3

Furmint…

Este de ajuns sa bei celebrul Cabernet Franc in stil Bordeaux Right Bank, un vin care pe langa faptul ca este cel mai bun CF din Romania (chestie usor de bifat) se poate bate de la egal la egal cu exemplare galonate din Franta sau Ungaria. Apoi asamblajele rosii dintre care am gustat in faza de infant variantele 2013 (da, unii au vandut deja 2014, Balla nu a scos inca 2013): Feteasca Neagra cu Cabernet Franc, Cuvee David si un bordolez de Cabernet Sauvignon si Merlot confirma impresia de vinuri cu personalitate, puternice, echilibrate si cu un potential de invechire considerabil.

Sa nu uitam soiul de preferat al zonei (si al oenologului) Cadarca care desi nu este predispus sa dea vinuri care sa rivalizeze cu marile soiuri frantuzesti surprinde prin prospetime si fruct pur plus bineinteles clasicele note picant-condimentate. In peisajul monstrilor baricati si supraextractivi de la noi un vin de genul acesta este o binevenita gura de oxigen. Exista pe gama Stonewine si o varianta serioasa a acestui vin cu care Balla castigat numeroase medalii in Ungaria, “la ea acasa”. Dar personal prefer sa vad soiul in acceptiunea lui simpla, naturala, fara extractivitate si baric.

Dealtfel ce m-a surprins placut la toate vinurile este faptul ca desi se cauta extractivitatea regimul de baric este unul neagresiv, cu lemn unguresc si autohton la a doua utilizare, menit sa nu afecteze caracterul de baza al vinului. Chestie mai rara pe la noi unde mai toata lumea cauta sa spoiasca vinul cu baric (si chipsuri) din diferite motive.

 

minis-balla-geza_2

“Stone Wine”, da?

 

In plus Minisul a fost pentru mine intotdeauna o zona unde am gasit atat albe cat si rosii care sa ma suprinda placut. La albe, in afara de spumantul  Clarus din Mustoasa de Maderat (soi salvat din uitare de catre Balla Geza), unul dintre cel mai reusite de la noi si impresionant tinand cont din ce este facut, probabil ati aflat deja ca Furmint-ul este vinul lor alb de care m-am indragostit iremediabil. Aflat intr-o paradigma total diferita fata majoritatea albelor de la noi, incarcate de fructe exotice asezate adesea pe un pat consistent de alcool intruziv si corectate de aciditate, cel de fata are o mineralitate si aciditate remarcabile, demne de Riesling-uri cu pedigree. Cu siguranta poate fi pus la loc de cinste intre fratii din Ungaria, patria soiului respectiv.

 

Toate cele mai sus le stiam pentru ca vinurile le bausem si cu alte ocazii. Dar ca sa ma conving pe deplin, curiozitatea ma indemna sa ajung o data si la Minis. Ocazia s-a ivit acum doua saptamani cand la invitatia celor de la crama am petrecut un weekend in zona. Din fericire nu am fost singurul care a participat si lucru bun (sic!) a fost ca am purces impreuna si cu  alti confrati. Aceast fapt imi permite sa va recomand sa cititi postarea lui George despre defasurarea “ostilitatilor” in zilele petrecute acolo. Care corespunde trairilor si impresiilor subsemnatului.

 

Eu ca sa nu mai reiau povestirea si pentru a nu fi priviti cu suspiciune in ceea ce priveste parerile de mai sus (adica ceva in genul ”da, te-a chemat omul la crama, ti-o dat de baut si de mancat iar acu’ ce sa zici si tu, tre’ sa ii lauzi vinurile”) o sa va prezint cateva date in sprijinul afirmatiilor mele si care sa confirme potentialul Minisului in materie de vinuri “mari”.

 

Datele nu sunt scoase de la mine si nici de la gazda, sunt preluate dintr-o publicatie aparuta ce e drept in anii ‘80 (1987) si care din pacate nu s-a reeditat/actualizat, din ce stiu. Este vorba de lucrarea “Oenoclimatul Romaniei” autori Stefan C. Teodorescu, Aurel I. Popa si Gheorghe N. Sandu. Este una dintre cele mai interesante carti de specialitate pe care le-am citit pe la noi. O carte care nu e plina cu descrieri ce abunda in fructe si condimente sau cu fraze semanatorist-populiste, ci musteste de cifre. Cifre statistice care caracterizeaza zonele viticole ale Romaniei.

 

In linii mari si pe scurt acestea sunt impartite in 5 oenoclimate:

—        zona oenoclimatica A0: centre si areale cu spatii viticole cu climat racoros, producatoare numai de vinuri albe de masa, de calitate (Lechinta-Bistrita; Richis-Sibiu s.a.);

—        zona oenoclimatica A1 : regiuni si centre viticole producatoare numai de vinuri albe de masa, de calitate (Tamave, Aiud, Alba Iulia, Racaciuni-Bacau s.a.};

—        zona oenolcimatica A2: regiuni si centre viticole producatoare în principal de vinuri albe, si în secundar de vinuri rosii de masa, de calitate (Stefanesti-Arges, Odobesti, Husi, Cotnari s.a.);

—        zona oenoclimatica A3: regiuni si centre viticole producatoare în principal de vinuri rosii si aromate, si in secundar de vinuri albe de masa, de calitate (Minis, Dragasani, Dealul Mare, Nicoresti, Turnu Severin, Segarcea, Sarica-Niculitel, Murfatlar s.a.);

—        zona oenoclimatica A4: centre viticole producatoare de vinuri de masa, de consum curent sau de vinuri speciale (Calafat, Tr. Magurele, Alexandria, Greaca, Urziceni, s.a.).

 

Criteriile de clasificare  luate in considerare, pe langa factorii de geografie, soluri, relief, au fost datele statistice privind insolatia, temperatura medie anuala si in perioada de coacere, precipitatiile, umiditatea aerului, regimul termic lunar,etc.

“Long story short” pentru vinuri rosii de calitate zona A3 cu centrele cuprinse in cadrul acesteia este cea mai potrivita. Probabil ca datele climatologice s-au mai modificat din anii 60-70, dar cu siguranta centrele care atunci figurau pe locuri fruntase nu si-au pierdut capacitatea de a face vinuri deosebite. Doar ca probabil li s-au mai alaturat intre timp si altele.

 

untitled

Sursa:”Oenoclimatul Romaniei”, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1987,pag. 196

 

In ceea ce priveste subiectul postului de fata, daca ne uitam pe tabelul de mai sus constatam ca desi Minis-ul este cel mai nordic centru al grupului respectiv dispune de un oenoclimat extrem de favorabil vinurilor rosii, usor chiar peste nume celebre gen Recas sau Samburesti si comparabil cu  Dealu Mare, Dragasani sau Corcova. Dealtfel extractivitatea vinurilor si nivelul de alcool deloc neglijabil probabil se explica si prin temperaturile medii ridicate. Doar Pietroasa are temperaturi medii anuale peste Minis. Si stim cu totii ca dealul de la  Pietroasa e un caz aparte in peisajul viticol autohton. Eu unul am fost surprins sa descopar ca Minis are cea mai mare temperatura medie anuala dintre toate centrele enumerate, desi se afla cel mai la nord.

 

temperaturi-lunare

Sursa:”Oenoclimatul Romaniei”, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1987,pag. 200

 

Daca ne uitam si pe distributia temperaturilor pe luni si mai ales in perioada iulie-august-septembrie, critica pentru coacere si maturitate, observam ca spre deosebire de alte zone, Minis are un profil diferit, in sensul ca primavara este mai calda, incurajand dezvoltarea timpurie a viei, iar toamna se poate intinde cu temperaturi generoase si minime “iertatoare” pana in octombrie, favorizand astfel coaceri prelungite de dorit mai ales in cazul soiurilor bordeleze. Practic nu este o intamplare ca aici se face Merlot foarte bun, Feteasca Neagra coapta, Cabernet Franc de referinta si in unii ani Cabernet Sauvignon exceptional.

 

medii-aug-septembrie

Sursa:”Oenoclimatul Romaniei”, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1987,pag. 202

 

Minimul lunii septembrie este cam cel mai mare din toate centrele (fara Pietroasa, offcourse), iar precipitatiile sunt usor peste medie.

De altfel, la un test privind criteriile determinante de productie a vinurilor rosii de clasa cateva regiuni le-au trecut pe toate, printre ele aflandu-se si Minis-ul. Autorii mentioneaza:

“Trebuie, de asemenea, reliefat faptul ca un mare numar de centre viticole colinare din zona A3 (9 din totalul de 14) satisface fiecare toate conditiile climatice limita (N.A. de producere a vinurilor rosii de calitate) Minis, Recas, Corcova, Dragasani, Sîmburesti, Costesti, Valea Calugareasca, Boldesti, Pietroasa.

Mai trebuie precizat ca în nici unul din toate centrele zonei A3 nu s-a înregistrat vreunul cu mai mult de trei conditii nesatisfacute. Se observa ca centrele A3 colinare-meridionale si cele meridionale din apropierea Marii Negre, care prezinta cîte doua sau trei conditii climatice limita nesatisfacute sînt, în marea lor majoritate, centre viticole în care se obtin vinuri dintre cele mai reputate ale Romaniei: Orevita-Vînju Mare, Oprisor, Turnu-Severin, Plenita, Segarcea, Murfatlar, Medgidia, Sariea-Niculitel s.a.”

 

Pe scurt, in pofida situarii geografice (de fapt si datorita), Minis-ul este una din regiunile cele mai favorabile din Romania pentru productia de vinuri rosii. Si albe.

Probabil ca toata investigatia de mai sus nu as fi intreprins-o insa daca nu ar fi exista vinurile lui Balla Geza care sa imi trezeasca curiozitatea prin caracteristicile lor cumva in antiteza cu preconceptiile propii. Pentru ca oricat de binecuvantat este un loc in ceea ce priveste productia de vin de calitate, acesta, fara cineva care sa il inteleaga si sa il puna in valoarea, ramane in anonimat. De exemplu Costesti-ul din Arges este catalogat la acelasi nivel cu centrele mari de vinuri rosii din Romania. Dar ati auzit de vinuri rosii  facute la Costesti?

In mod similar, exista probabil o infinitate de terroir-uri superbe la nivel mondial, diamante care stau sa fie descoperite, dar care nu pot exista fara un creator care sa creada in ele si sa le dea viata.

Asa cum este Balla Geza pentru DOC Minis. Sau invers…

 

P.S. Profit de context pentru a deplange faptul ca  lucrari de genul celei de mai sus nu mai sunt publicate-reactualizate. Personal consider ca este imperios necesar si extrem de util acest demers de aducere la zi a informatiilor respective.

Mai ales la momentul actual in care vrem sa definim locul si rolul Romaniei ca tara producatoare de vin, dar noi nu stim exact nici macar unde se termina DOC-urile si cam ce putem face pe fiecare. Cam de aici ar trebui sa pornim, nu cu sarbatori campenesti.

Sau poate ca s-a facut/exista si eu nu stiu. Daca este asa si are cineva cunostinta de o lucrare similara cu date mai recente, chiar va rog, cu multumiri anticipate, sa  mi-o aduceti in atentie.

minis-balla-geza_1

Panorama cu satul Paulis surprinsa din viile de pe dealul de deasupra cramei

 

No responses yet

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply