Well, daca vinurile par aproape handmade, e normal ca si notele sa fie in acelasi stil. Pentru cei mai nerabdatori le gasiti la finalul postarii.
Sambata am avut ocazia sa ma intalnesc cu o orizontala de vinuri Stirbey 2010. Adica o trecere prin portofoliul producatorului din anul respectiv. Un an considerat de multi dificil, ploios, rece, care e necesitat multa munca in vie, dar care la Stirbey a dat vinuri de remarcabile, asa cum vom vedea mai jos.

Ca si consideratii de ansamblu, fara sa ma intind (tipic si) kilometric, as puncta asa:

• Toate vinurile arata o coloana de aciditate si o precizie de invidiat, mai ales la cele albe. Rosiile sunt expresive, pline inca de fruct proaspat si paradoxal aflate la inceputul evolutiei, cu un viitor generos si luminos inainte.
• Toate vinurile au rasplatit si vor rasplati in continuare rabdarea celor care nu s-a condus dupa dictonul “vinul alb se bea in anul urmator recoltei”. La Roze rasplata este cea mai mare din punctul meu de vedere .
• Stirbey (Oliver Bauer) face cea mai serioasa Feteasca Regala existenta pe planeta. Si nu vorbesc neaparat de Genius Loci care deja este in alta paradigma. Si cea de linie a fost socant de structurata si precisa pentru un vin cu 6 ani la activ.
• Nu sunt un fan al Roze-ului lor, dar 2010 e cel mai bun exemplar pe care l-am baut. Cred ca in timp se va transforma in ceva gen Rosado Tondonia, stil pe care personal il ador.
• Carbernet-ul este scoala: precis, riguros, bifand toata panoplia aromelor tipice si cu potential evident in fata.
• Negru, e Negru…cu fructul in fata si corpul zemos, suculent, ostentativ, facut parca sa fure palatinul si nasul tuturor.
• Novacul stie sa faca ceea ce putine vinuri romanesti stiu: sa fie elegant, expresiv, fin, aristocratic. Si greu de asociat gusturilor contemporane de pe la noi. Sunt uimit ca nu exista si alti producatori care sa mizeze pe acest soi.
  Cativa au preferat sa planteze Negru de Dragasani si avem acum niste exemplare extrem de competente de la Vitis Metamorfosis si mai ales de la Avincis. Dar vreau sa vad mai multi producatori care sa planteze/adopte Novacul.
  Din punctul meu devedere, chiar daca nu bifeaza la momentul actual preferintele publicului larg, potentialul acestuia este enorm. Si este stilul de vin/soi cu care putem face imagine frumoasa la extern.
  Da, Negrul este carnos, fructat, umple palatinul, dar potentialul sau de a se impune la extern ca un soi serios, de calitate este cumva limitat.
  Va pot da oricand exemple de vinuri care fac exact acelasi lucru, de doua ori mai bine si la jumatate de pret. Sa zicem la prima strigare Carmenere sau Primitivo.  Pe cand eleganta si rafinamentul  Novacului aduce aminte de Pinot Noir si ar impresiona segmente de consumatori mult mai elevate, sugerand in acelasi timp paliere de pret si pozitionari mai serioase si ridicate.
  Eu zic ca daca i se da o sansa poate deveni unul din soiurile romanesti de care sa se vorbeasca la superlativ pe afara. Imi aduc aminte ca lui Jancis i-a sarit in fata Novac 2007, la modul pozitiv si surprinzator, din toata linia de rosii degustate la Timisoara.

In rest si in concluzie, cred ca am mai spus-o, dar o repet:  vinul romanesc ii datoreaza enorm lui Oliver Bauer. Prima Tamaioasa in sec, Cramposia si Novacul scoase din anonimat, vinificate in “n” variante si practic salvate (partial) de la replantari cu Chardonnay si Pinot Griggio, Negrul pus pe firmament, Feteasca Regala scoasa din paradigma de vin subtire, de volum si fara pretentii.

Ah, si nu stiu daca v-am spus, dar cea mai buna Feteasca Neagra pe care am baut-o pana acum este Prince Stirbey 2006. Si cred ca am baut destule…

Ma gandesc retoric ca daca am avea (gasi?) mai multi ca el am parcurge mai repede si mai voios cei 20(0) de ani care ne despart de top trei tari producatoare de vin din Europa. Din pacate pe la noi lumea adora efemerul si iubeste scurtaturile.  Si crede in ele sau vrea sa creada in ele. In loc sa creada in  munca, rabdare, modestie si lucrul bine facut.

Tags: Cramposie, Dragasani, Feteasca Regala, Negru de Dragasani, Novac, Oliver Bauer, Prince Stirbey

Trackback URI | Comments RSS