Dec 04 2015

Vinurile de la Goodwine Noiembrie 2015

Published by at 11:30 AM under Degustari,Goodwine,Manifestari si targuri

 

Dupa ce am luat o minipauza de blog si Facebook, (care pentru mine uneori echivaleaza cu o gura de oxigen (pauza, nu Facebook-ul) revin pe micile (si marile) ecrane cu partea a doua a cronicii de la Goodwine. Adica partea cu vinurile.

Daca saptamana trecuta am incondeiat in stil caracteristic targul (care dealtfel acum, ca a trecut ceva vreme pare mai reusit pe masura ce se pierde in ceata uitarii) acum iata pe scurt si impresiile despre vinurile degustate.

„Pe scurt”, adica pe vreo 2 pagini. Ca au fost cateva vinuri. In pofida faptului ca nu a fost cine stie ce inghesuiala de expozanti. Dar asta mi-a trezit instinctele de „gem hunter” si am “stors” cat am putut in conditiile date.

Asa ca am baut cateva vinuri interesante. Si ca intotdeauna au mai ramas cateva nebaute. Maybe next time…

 

Sa incepem, aleator:

La Oprisor mi-a placut cel mai mult Passarowitz 2011 excelent de baut acum. Smerenie 2013 prea tanara, Cabernet Eticheta Rosie 2013 prea abordabil (am mai scris de el). Prea bun, prea ca la tara. Apoi din seria La Cetate (care ar avea cam nevoie de actualizare/rebranduire la etichete) mi-a placut Merlot-ul, iar de la Caloian CS-ul vinificat in alb, desi a cam trecut vremea lui. Adica vara. “Sfintii” foarte pufosi si abordabili, toti la fel. Dar pana la ei te mananca pretul. Dragaica si Rusalca la fel, cam prea “easy&approachable” pentru preturile lor.

 

Am gustat trei Pinot corecte: Vinca Cuvee Benedict 2013, Avincis 2013, Liliac 2013. Mi-a placut cel mai mult Vinca, Avincis a iesit mai ripe si plinut decat varianta anterioara, Liliac foarte bine facut, dar un pic „overdoit”, chestie care la Pinot se vede. De fapt Pinot-ul nu “se face”, iese cand vrea el. Si cum vrea el.

 

Tot la Liliac: Sauvignon de referinta, Feteasca Regala foarte buna, Orange wine interesant pentru amatorii genului, preturi scapate de sub control pe alocuri. Dar se continua linia de calitate cu care ne-au obisnuit.

 

La Stirbey am baut cele doua spumante si Novacul 2012. Si nu va mai spun nimic ca stiti deja parerea mea despre Oliver si vinurile facute de el. Inca mai caut unul slab si mi-e frica ca o imbatranesc si nu o sa il gasesc. Dar caut am zis!

 

La Crama Cepari, o surpriza placuta, care a fost un soc cand am baut prima data vinurile lor. Pentru mine este cea mai interesanta aparitie la capitolul crame mici din ultimii ani. Incercati Cabernetul, asamblajul Cabernet Sauvignon/Merlot si Sauvignon blanc-ul. Reusite!

 

La Carastelec (Vinca) In afara de Pinot-ul de mai sus mi-au placut cele doua Chardonnay-uri baricate (Sophia), mai ales 2014 ca a beneficiat de butoaie la a doua folosire si lemnul este mult mai bine integrat. Cred ca este un producator cu potential sa dea Chardonnay-uri si Pinot-uri de referinta pe la noi. Si Feteasca Regala foarte buna, iar Friza da dependenta.

 Vinca Sophia

 

La Purcari doua vinuri noi Vinohora alb si rosu, asamblaje de soiuri indigene cu soiuri internationale. Bine, cele internationale tin “coloana” vinurilor, cele locale dau tusa locului, feng-shui-ul cum s-ar spune. Albul (Feteasca Alba si Chardonnay) excelent lucrat, fin, echilibrat, cremos, bine departajat de gamele inferioare si undeva sper Alb de Purcari mai mult. Rosul trebuie sa mai stea, era proaspat imbuteliat, dar cu potential.

Am mai vazut o data Rosu si Negru de Purcari vinuri de referinta peste Prut si care cu usurinta ar putea sta in top vinuri rosii si pe la noi.

Una peste alta Purcari aveau nevoie de o gama intre cele de linie si Negru/Rosu/Alb si s-au achitat excelent de sarcina cu cele doua vinuri noi. Enervant de bun marketing, pozitionare si business de vin in general. Ah, si Freedom Blend-ul s-a asezat frumos in sticla.

 Vinohora Purcari

 

La Budureasca am vazut un Sauvignon Blanc foarte bine facut, mai ales pentru Dealu Mare si un Daphix excelent echilibrat. Ah si o Feteasca Regala pe gama „Vines flames” eticheta pentru export care merge pe povestea cu Burebista si datul foc la vii.

Whatever, pe mine m-au pierdut la faza asta, dar probabil prin afara ar functiona arhasimele de gen. Bine de fapt umbla vorba ca de fapt Burebista facea taieri in verde, iar grecii asta au priceput si au scris: ca a scos/taiat/ars viile. Chestia e complicata.

Oricum raman puzzled relativ la anumite alegeri de prin brandingul autohton de vin din ultima vreme. Dar poate sunt eu de vina ca nu privesc cum trebuie, mai stii?

 Budureaca vine in flames

 

La Tohani am trecut prin noile Cuvee-uri, moderne, corect executate si abordabile. Plus Feteasca Neagra Apogeum, una dintre cele mai bune de pe la noi. Ah, si Merlot-ul Principele Radu Anul II (sic! ce imi place asta cu anii) iarasi foarte bun.

 Tohani Apogeum Principele RAdu

 

La Vitis Metamorfosis mi-a atras atentia o Feteasca Neagra 2012 reusita, infipta, cu structura. La urmatoarea degustare o caut cu siguranta sa o incerc comparativ cu altele. Plus un Cantus Primus 2009 incantator de-a dreptul, numai bun de baut acum, dar inca avand potential de evolutie in fata. Plus proaspat lansatul Negru de Dragasani de pe Via Marchizului (Antinori) care mai are nevoie de cateva luni in sticla, dar care promite. Mi-a placut ca e un stil diferit de Dragasani (sic!). E un Negru de Dealu Mare, adica mai ripe si copt, in tonul rosiile din zona.

 

Vitis Metamorfosis 

La noua Crama Hermeziu (Domeniile Lungu) am vazut Chardonnay-uri si Sauvignon Blanc-uri corect facute, moderne, cu aciditate, vioaie si alcool bine tinut in frau. Si cu drojdii probabil comune. Cert este ca Chardonnay-ul parea un Sauvignon mai reusit decat Sauvignon-ul si toate patru (am baut 2013 si 2014) erau cam pe acolo ca stil si exprimare. Cu un plus pentru 2014, fiind mai proaspete. Ah si un Rose din Busuioaca de Bohotin 2014 cu o aciditate meritorie interesat asociata clasicului nas dulceag de trandafiri, rezultand o senzatie contrarianta, dar interesanta. Tinand cont de preturile oneste, inceputul este bun si e bine ca apar alternative la clasicul Cotnari in zona respectiva.

 

Ca tot am adus vorba, la Casa de Vinuri Cotnari am incercat cele doua Fetesti Negre cele mai nordice (sic, branding in stil the winter is coming). Cea de pe Domenii generica, corecta, subtire, de cursa lunga. Cea nou lansata de pe Castel Vladoianu (gama premium) bine facuta, complexa, mai acida si supla fata de consoartele sudice. Dar este un inceput bun. Cam scumpa si usor overdoit la eticheta, cu semnatura, editie limitata, text “poetic”, sclipire si tot tacamul. In curand probabil eticheta va fi incarcata de medalii aurii pe unde a mai ramas alb. In dulcele stil al producatorului. Pe scurt, mergea clar mai “less is more”. Dar vinul este bun, repet.

 

Castel Vladoianu Feteasca Neagra

La Balla Geza am trecut prin rosiile si albele de linie unde mi-au sarit in ochi (la figurat) Furmintul, Cadarca si Feteasca Neagra. La gama superioara Stone Wine m-am (re)indragostit iremediabil de impresionantul Furmint care confirma an de an. E un vin de referinta prin partile noastre care cred ca se poate compara fara emotii cu exemplare reusite de peste granita vestica. La rosiile de pe Stonewine, degustate in linie: Cadarca, Feteasca Neagra, Feteasca Neagra/Cabernet Franc si in final Cabernet Franc evolutia calitatii respecta linia de degustare cu imbunatatiri notabile cand Cabernetul Franc apare in scena atat in asamblaj cat mai ales varietal.

La Balla Furmintul si Cabernet Franc-ul sunt deja staruri consacrate pe la noi si tind sa confirme an de an fara emotii. A mai fost un spumant din Mustoasa foarte bun si o solutie excelenta de a vinde un soi altminteri destul de dificil de „impins” ca vin linistit. In afara celebrei metoda ca vin de „evenimente”. La urma un Cuvee Aradium 2009 serios, structurat, cu usoare note de invechire, caruia conditiile de degustare de la targ nu ii fac dreptate. De revazut, un vin deosebit.

 

Balla Geza 

La standul Chile bineinteles vinuri care pun cumva in umbra suratele authotone mai ales prin prisma gusturilor publicului. Un Morande Carmenere Gran Reserva opulent, cremos si plin de fruct plus doua vinuri deosebite: un Carignan de pe vii vechi de 100 de ani (Chile e Lumea Noua? Yeah Right!) cu o structura si un echilibru impresionante pentru soi si un asamblaj CS+Sy+Carmenere  Cremaschi Furlotti 2013 demn de multe puncte Parker si medalii de aur. Si pretul am inteles ca este pe masura. Vreo 20 € acolo, la noi ar ajunge e la 200 de lei probabil.

 

Chile  

Dintre vinurile moldovenesti raman la impresia ca rosiile mai au ceva drum de parcurs. Cu cateva exceptii cum ar fi Purcari de care am vorbit mai sus, 5 elemente (excelent vin, socant de bun mai ales pentru un exemplar de peste Prut, dar oricum e microvinificatie la 2300 de sticle), Lupi, Tarabostes, Equinox, Carpe Diem…si cam atat. Ah si nu am apucat sa beau noua gama de la Vartely, Individo.

Restul sunt tributare in majoritate stilului vechi de vinificare, cu fruct obosit, amorf, gemos, oxidat, cooked. Iar albele in general fara aciditate cu zahar la limita maxima a secului. Cred ca am mai spus-o: cu imaginea lor si vinurile noastre cred ca am face cariera pe afara.

Oricum fata de anul trecut se remarca progrese in calitatea vinurilor, dar mai ales la preturile lor. Cel putin la targ se vehiculau niste scoruri de restaurant din buricul Chisinaului. Dar deh, alta piata, alt tarif…:)

 

Equinox 5 elemente 

Pe scurt si in concluzie, nu cred ca mai poate vreun producator care se respecta sa faca un vin slab in ziua de astazi in Romania decat daca vrea. Dupa investitiile in crame, puternic sprijinite de fondurile UE, cine are inox si frig trebuie sa vrea ca sa greseasca vinurile. Problema insa apare ulterior la comercializare. Si acolo nu te salveaza nici inoxul, nici fondurile UE si in general te cam ia cu frig cand vezi cat vin intra si va intra in piata in anii urmatori.

Targul a fost o oportunitate buna pentru mine sa trec in revista cateva crame noi, mici, cu vinuri interesante, cum ar fi Cepari sau Vinca. Sau sa tin pasul cu aparitiile unor clasici, desi din ce in ce mai putini la targ (Stirbey, Oprisor, Purcari, Balla Geza). Plus partea de logos inerenta si nepretuita.

Asa ca eu zic ca ne (re)vedem la primavara…daca se mai tine.

 

2 responses so far

2 Responses to “Vinurile de la Goodwine Noiembrie 2015”

  1. Cristian. E.on 05 Dec 2015 at 8:26 AM

    Parca la Vinca aceea Feteasca regala de acum cativa ani nu mai era aceeasi, se invechise- 2013. La vremea ei a fost ceva foarte bun, lucru ce l-ai semnalat si tu.
    http://www.provin.ro/?s=vinca+wines#.VmKCrbiLSUk

    Din cate stiu au plantatii si in ungaria caci investitia provine de acolo. Stiu ca se vor axa mai mult pe spumante, dar aici preturile lor sunt mai mari . Cele rosii sunt scumpe bine.

    Legat de moldoveni ai avut dreptate au venit cu preturile ca sa-si scoata banii pe chiria de la stand.

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Cristian. E., Pinot Noir-ul bine facut in general e scump. Adica inteleg un pret de peste 50-60 de lei la un PN corect.
    Eu sunt foarte curios de spumantele lor cum vor iesi. Ca zona e de referinta…si oamenii au know how si au facut ce trebuie.

    [Raspunde]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply