Nov 13 2015
Despre Cabernet Sauvignon-ul din Romania. Si nu numai…
Miercuri seara s-a petrecut la Pitesti unul din episoadele degustarilor organizate de subsemnatul in orasul de bastina. De data aceasta am trecut in extrema cealalta: daca data trecuta am incercat Feteasca Neagra, un soi rosu autohton si aflat cumva la inceput de drum in materie de (re)cunoastere internationala, de data ceasta am apelat la regele soiurilor rosii: Cabernet Sauvignon-ul.
ASadar am strans sapte exemplare cu pretentii din zonele viticole reprezentative ale tarii si am purces la degustare. Nu inainte de a trece toate vinurile de doua ori prin decantorul rapid. Echivalent a cam 3-4 ore de aerare clasica. Pentru unele a fost de ajuns, pentru altele insuficient si pe alocuri usor prea mult.
Fara alte inflorituri si divagatii, impresiile personale ale subsemnatului au fost urmatoarele:
Cabernet Sauvignon Prince Stirbey 2011 Dragasani: fresh, proaspat, fruct bine definit, precis, pur, aciditate buna, tanini prezenti pe final. Complex si food friendly in acelasi timp, echilibrat, alcool superb integrat si ascuns (are 14.5%). Total diferit de restul din seara respectiva. Foarte Bun.
Halewood Hyperion 2010 Dealu Mare fruct copt in nas, usor inexpresiv. Gust amorf, plat, fara aciditate, cu ceva fructe coapte si tanini moi pe final. Bun
Crama Oprisor Cabernet Sauvignon 2013: nas complex cu straturi de fructe coapte, rosii si negre, fara sa fie “jammy”, alaturi de note de baric bine integrate. Gust plin, suculent , extractiv cu evolutie catifelata, si tanini bine definiti care “Musca” in final. Excelent echilibrat, impresionant de bine facut. Socant de abordabil pentru un 2013. Se pare ca la vocile din piata care spuneau ca Oprisor scoate CS-ul prea repede producatorul a reactionat imblanzind vinul si nesacrificand cifra de afaceri. Interesanta si evolutia numarului de sticle in timp, lucru observat (si) de Bogdan la o verticala la care a participat de curand.
Oricum, ma repet, un vin remarcabil de bine facut, un all-inclusive, facut dupa chipul si asemanarea publicului tinta. Un vin de avocati, doctori, arhitecti, de piata romaneasca cu “pretentii”. Foarte bun spre Excelent.
Cramele Recas Selene Cabernet Sauvignon 2011 Nas cu fruct negru bine definit, tipic si cu baricul usor in fata, plin de condiment, vanilie. Pe palatin taninii debuteaza in forta inca de la inceput si confera o structura buna vinului. Fructul copt, plin, extractiv sta foarte bine pe aceasta structura; aciditatea este bine dozata. Finalul este un pic scurt si usor cald, dominat de alcool. Un vin in stil international, scoala pentru un CS modern, corect executat (la figurat) de Vito Gambino oenologul cramei siciliene Planeta. Bun spre Foarte bun.
Alira Grand Vin Cabernet Sauvignon 2011 Bineinteles ca iar ne-am impartit cumva in doua tabere (wawed si flawed) cand a venit vorba de Alira. Fata de Feteasca Neagra aici supracoacerea nu a reusit sa ingenuncheze de tot Cabernetul. Desi defileaza in tipicele note opulente, de fruct stafidit, lemn dulce, curmale, smochine si cu o cremozitate evidenta pe palatin structura de tanini este acolo, este ferma. Nu stiu daca are unde sa evolueze tinand cont de fruct, dar dintre toate vinurile de la Alira, asa cum le stiu eu, Cabernet-ul e cel mai reusit. Pentru mine, Bun.
Domeniile Coroanei Segarcea Minima Moralia Recunostinta 2008. Un vin despre care am mai scris si care m-a impresionat de prima data. Da, este unul dintre Caberneturile de top de la noi care imbina superb stilul Old School cu un fructul expresiv si bine tinut in frau. Nas total diferit de cele de mai sus, dominat de notele de grafit, tutun, pielarie cu un fruct negru bine exprimat in fundal. Complex, evolutiv, incantator. Gust frumos echilibrat, polisat si de trecerea timpului ( a fost cel mai “vechi” vin din degustare). Structura de tanini foarte buna, fruct bine incadrat si o senzatie de “pumn de fier in manusa de catifea” pe care doar Bordeaux-urile reusite o dau in anii desoebiti. Excelent. Numai bun de baut acum, e in varf de forma, dar cu potential de evolutie de minim 5 ani in fata. Cred ca si cine il uita prin pivnita 10-15 ani nu va regreta; vinul tocmai a intrat pe platou si probabil va sta ceva acolo.
Vinarte Soare 2011 A fost si ramane un etalon in materie de Cabernet Sauvignon la noi. Atat datorita stilului, cat mai ales istoriei pe care o are in spate. Old School clasic, incapatanat, auster, se deschide foarte greu si ramane dominat de notele “earthy”, de pielarie, grafit si tutun in ciuda incercarilor disperate de aerare din partea publicului. Pentru cei insistenti, vinul evolueaza incantator dezvaluind in final un miez de fruct negru pur, elegant. Taninii superb construitii se modifica o data cu vinul de la un “kick” puternic la final la o structura fina care imbraca palatinul parca intr-o panza de paianjen din fire, de otel dupa ce se deschide. Un vin mare, cu potential imens in fata, inca infant si la inceput de drum.Pentru mine Excelent.
La final, ca o surpriza, am aruncat in lupta un chilian, Marques de Casa Concha Cabernet Sauvignon 2011. A fost cumva din alt registru. Este Chile, dar nu este New World. Asa cum am vazut si la Don Melchor stilul Concha y Toro se vrea mai mult spre Lumea Veche. E un CS de Lume Noua facut spre stil Lumea Veche. Si e fermecator sub acest aspect care incearca sa impace cele doua lumi ale vinului: exuberanta si conditiile climatice ideale ale Lumii Noi cu stilul elegant, sobru, retinut, aristocratic al Lumii Vechi. Si chiar ii reuseste. Un vin complet, care nu are varfuri si asperitati. Evolutie constanta care pastreaza la acelasi nivel fructul, aciditatea si taninii. Foarte bun spre Excelent.
Ca o concluzie personala a serii respective, mie mi-au placut cei trei “S”: Segarcea, Soare Stirbey.
La sondajul publicului ordinea a fost: Stirbey, Soare si Segarcea la egalitate plus Oprisor. Ma gandesc ca am influentat un pic publicul in seara respectiva ca prea ne-am potrivit la gusturi. Dar sper ca nu prea mult..:)
Segarcea e un vin complet, tocmai bun de baut acum. Un vin in maxim de forma, fata de Soare avand avantajul celor 3 ani in plus la sticla.
Soare e impresionant. Pentru mine, datorita pedigree-ului, ramane etalonul de CS de la noi si as fi foarte trist daca problemele financiare cu care se confrunta Vinarte vor impiedica traditia sa mearga mai departe.
Stirbey e un stil total diferit. Nu este un vin de “meditatie” ca cele doua de mai sus. E un cumva atipic pentru noi si total diferit de restul incercate in seara respectiva. Este kinetic, are forta care nu vine atat din fruct si extractivitate cat din exprimare si precizie. E cumva un CS facut in stil nemtesc si nu stiu de ce imi aduce aminte in exprimare de un Riesling.
Un vin care pare abordabil si foarte bun de acum, dar cu un potential de evolutie deloc de neglijat. Si spun asta tinand cont de variantele mai vechi pe care le-am baut de-a lungul timpului. Oricum la capitolul RPC a fost pe primul loc in seara respectiva.
Oprisor Eticheta Rosie e un “crowd pleaser” absolut asa cum v-am mai spus. Perfect alcatuit te pune cumva pe ganduri de ce un CS din 2013 e atat de abordabil si ofera atat de multa placere inca de pe acum. Daca vreti un vin de “cadou” pe la doctori si oameni de afaceri mergeti cu incredere pe mana lui. Pentru ei a fost creat.
La preturi Oprisor, Vinarte si Segarcea sunt in jur de 90-100 de lei; Selene, Alira si Hyperion in jur de 60-65 lei,
Stirbey in jur de 55-60.
Pe scurt acesta a fost povestea degustarii de Cabernet Sauvignon. Concluzia este ca avem exemplare reusite care pot sta fara emotii alaturi de vinuri mari din lumea intreaga.
Singura lor problema: sunt din Romania. Si sunt obtinute din cel mai cultivat soi international.
P.S. Stiti deja povestea: cine e concitadin si vrea sa participe la degustari il astept cu un mail/comment. Probabil urmatoarea va fi peste doua saptamani. Ca nivel de costuri, cea de fata de exemplu a fost 60 de lei.
O sa zica Liviu Grigorica ca suntem niste mofturosi si niste carcotasi… si niste hateri… :)) Daca il face in stilul agresiv comentam ca e cam greu de baut si ca l-a scos prea devreme si ca mai putea sa-l tina, daca il face abordabil comentam ca l-a democratizat si ca se poate bea prea usor…
Mie imi placeau variantele mai agresive doar ca Oprisor incerca sa le vanda ca vinuri de consum imediat (campanii care inroseau canalele de social media, lansari festive etc) si nu promovau ideea de a tezauriza vinul prin degustari verticale. Asta tine si de dorinta de a-ti educa publicul intr-un anumit fel, sau de a atrage un anumit gen de public – tanar, usor snob, hipster, artsy. Pana la urma “wine is for everybody”, trebuie doar sa-ti gasesti publicul care te place… 🙂
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 13th, 2015 at 10:14 AM
Cu Liviu Grigorica chiar nu avem nimic. El se descurca superb in conditiile/impuse.
În rest e chestie de gusturi, dupa cum ai spus ?i tu.
[Raspunde]
Sunteti siguri ca “vinovatul” este Liviu Grigorica? Poate e Viorica Gherghiu.)); Nu de alta, dar gama Erotikon e foarte buna, la fel si gama Detaliu (dulci)
[Raspunde]
Sigur nu lipseste de aici vreun vin de la SERVE? Sa inteleg ca Cuvee Alexandru 2007 este sub toate aceste vinuri prezentate sau nu ati avut la dispozitie acest vin?
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 14th, 2015 at 9:40 PM
@cârcotel, Din Dealu Mare am avut Hyperion de data aceasta. Mai erau Cantus Primus, 1000 chipuri, Lacerta, etc.
[Raspunde]
Hyperion este o glum? proast?. Intr? la categoria Mul?umim pentru Participare. Este departe de a fi considerat reprezentativ pentru Dealu Mare.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 14th, 2015 at 10:00 PM
@cârcotel, Halewood este unul dintre cei mai vechi producatori din zona. Iar vinul nu este dintre cele mai ieftine.
Gluma proasta nu l-as numi in nici un caz. Dar prea scump pentru ce ofera cu siguranta.
[Raspunde]
…sapte vinuri CU PRETENTII din zonele REPREZENTATIVE. Ia sa vedem…
– un vin bun de la Alira (Dobrogea) dintr-o vie foarte tanara (2 ani http://www.alira.ro/wp-content/uploads/2014/06/20131201-FT-ALIRA-Grand-Vin-CS-2011-RO.pdf ). Ce pretentii poti avea de la o astfel de vie?
– doua vinuri, unul foarte bun (Prince Stirbey) si unul excelent (Vinarte) din podgorii extrem de apropiate (Dragasani si Samburesti).
– cea mai buna zona de vin rosu din tara (Dealu Mare) este reprezentata in aceasta degustare de un vin de duzina de la un producator de volum, nu de calitate. Faptul ca este unul din vechii producatori din zona nu face vinul REPREZENTATIV pentru Dealu Mare. Daca stau bine sa ma gandesc, S-AR PUTEA ca vinul asta sa fie facut din strugurii adunati de la micii viticultori din zona. Pentru cei care nu cunosc situa?ia prea bine, pe vremea aia inca se mai statea la coada cam o zi, o zi jumatate cu sacii de struguri in caruta sau, in cel mai bun caz, in masina, pana erau receptionati, iar producatorul le-a dat banii oamenilor dupa vreun an si ceva (si atunci cu fluieraturi, cu blocat intrarea in combinat, dar asta-i alta poveste). Nu stiu cat de reprezentativi pentru Dealu Mare sunt 1000 chipuri, LacertA si Cantus Primus. Ultimul ar fi o optiune, dar este sub Cuvee Alexandru 2007 care este cu adevarat reprezentativ pentru Dealu Mare si care batea tot din ce ai degustat cu aceasta ocazie. Si vorbim de calitate, nu de pret.
Concluzia mea. Era foarte OK daca spuneai IN ARTICOL ca nu ai reusit sa obtii decat aceste vinuri din Cabernet Sauvignon fara ca ele sa fie reprezentative pentru podgoriile din care provin.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 16th, 2015 at 10:44 AM
Sunt de acord ca poate Hyperion nu e cel ai bun CS din Dealu Mare. Probabil ca Alexandru e printre cele mai bune.
Din ce îl ?tiu când l-am b?ut ultima data nu cred ca este peste Segarcea. Probabil este pe acolo.
?i în nici un caz nu este peste Soare 2011. E diferen?a de ani pana la urma.
Totu?i când l-am b?ut ultima data mi s-a p?rut ca evolueaz? destul de rapid. Eventual îl pute?i încerca dac? ave?i vreo sticla.
Dar da, este cel mai bun CS de Dealu Mare pe care l-am b?ut.
Cat despre faptul ca Dealu Mare e cea mai buna zona de ro?ii de la noi, este discutabil. Este zona în care s-au f?cut multe ro?ii bune ?i care are ?i cei mai multi produc?tori, e aproape de Bucure?ti, etc.
P?rerea mea ca le lipse?te aciditatea în majoritatea anilor. Da, se coc foarte bine, dar depinde ?i ce stil de vin preferi.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 16th, 2015 at 10:46 AM
Ah ?i înc? ceva.. Nu cred ca am spus pe undeva ca sunt reprezentative pentru podgoriile respective.
Recititi va rog textul.
[Raspunde]
Nu stiu cand ati consumat ultima data acest vin, dar IN OPINIA MEA (care am consumat acest vin in septembrie), daca nu este cel mai bun Cabernet Sauvignon din tara, este cel pu?in pe locul 2. Sa zicem ca, POATE, Soare ar fi mai bun, dar Oprisor si Segarcea sunt clar sub acest vin. Nu mai zic de celelalte. De fapt, Oprisor are un vin foarte bun, dar nu excelent. Dar poate v-a fost frica de gura lui Grigorica.
Avand in vedere ca au mai ramas putine sticle in stocul SERVE am mai comandat cateva ca sa fiu sigur ca nu raman in pana. Cu atat mai mult cu cat via din care s-a obtinut acest vin a fost defrisata.
Aveti dreptate intr-un caz: ati spus ca sunt vinuri CU PRETENTII din podgorii REPREZENTATIVE. Categoric, Hyperion nu este un vin cu pretentii, CI UNUL DE DUZINA. El si cu Alira nu aveau ce cauta in aceasta degustare. Prezenta lui Hyperion ca reprezentant al podgoriei Dealu Mare ar putea da impresia ca ar fi reprezentativ sau, ca sa folosesc expresia dvs, cu pretentii, ceea ce nu este adevarat dand impresia ca in Dealu Mare se fac vinuri comune care nu se ridica la calitatea vinurilor alese din celelalte podgorii.
PS N-am nicio treaba cu SERVE. Apreciez cand este de apreciat si critic atunci cand este cazul, INDIFERENT DE PRODUCATOR.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 16th, 2015 at 1:45 PM
Cantus este peste Hyperion la ora actual?.
Alexandru am b?ut în toamna la crama. Din punctul meu de vedere nu este peste Segarcea Recunostinta. Sunt pe acolo amândou?. Vinarte este u?or peste ele, dar nici el foarte departe ?i ajutat de an.
[Raspunde]
Sint de acord cu Carcotel in ceea ce priveste Hyperion, in ceea ce priveste raportul pret/calitate la gama Hyperion.
Eu am luat odata o FN, care a fost o dezamagire totala. De atunci, de cite ori vad Hyperion, intorc privirea.
Halewood nu are voie sa faca asa ceva, mai ales ca sint unul din cei mai vechi (si poate cel mai mare?) producator din zona. Isi dau stralucit cu stingul in dreptul…
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 16th, 2015 at 4:50 PM
@Cosmin, Nici eu nu am zis ca Hyperion ar fi referinta in zona. Sunt clar altele mai bune, o parte enumerate mai sus.
[Raspunde]
Salut Dan,
sunt Eugen de la WineStatistics.com.
Iti multumesc pentru acest insight printre cabernet sauvignon-urile din Romania!
De ceva timp incerc sa descopar vinurile de top de la voi din Romania, si sunt foarte entuziasmat de tot ce tine de calitate si apreciere.
As vrea si eu sa particip la degustarile organizate de tine, insa sunt din Chisinau si nu am posibilitatea sa fac naveta pina la Bucuresti.
Dar cind voi avea drum prin Bucuresti (cu siguranta voi avea) te anunt si poate dau si eu peste o seara bogata in vin si puncte de apreciere. 😉
Numai bine!
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
November 16th, 2015 at 4:49 PM
@Eugen, Salut!
Stiu site-ul tau si e foarte bine facut. Felicitari!
Mi-ar placea sa ne vedem la un pahar cu vin (cateva).
Eu sunt din Pitesti, degustarea s-a tinut aici…deci (si) mai greu sa ajungi la mine..:))
Dar cand vii la Bucuresti da un semn si poate ma nimeresc prin zona. Poate chiar am si degustare.
Poate ajung eu la Chisinau, dar probabil pe la primavara. Poate facem chiar o degustare acolo. Ar fi chiar interesanta.
Oricum tinem legatura! Daca mai ai curiozitati legate de vinurile de la noi iti stau la dispozitie…:)
[Raspunde]
>Stirbey e un stil total diferit. Nu este un vin de “meditatie” ca cele doua de mai sus. E un cumva atipic pentru noi si total diferit de restul incercate in seara respectiva.
Si eu am avut aceeasi senzatie. Am luat o sticla de PS CS 2011 ca sa-l avem pentru Paste cu miel, dar nu m-am abtinut si l-am desfacut in aceeasi seara. Revelatia a fost totala. Un vin atipic romanesc care mi-a adus aminte de cru bourgeoisie-urile Saint Estephe (el insusi un vin atipic pentru claret). Am baut doua pahare (a doua zi dimineata urma sa zbor la Londra) restul l-am lasat acasa dupa ce l-am reastupat cu propriul dop. Din pacate la intoarcerea in tara sticla a fost sparta de un membru mai nabadaios al familiei, dupa ce fusese pusa in frigider!? pt. a fi chipurile pastrata mai bine. Asa ca dezamagirea a fost completã. Am dat fuga la magazinul de unde il cumparasem unde din fericire mai aveau o sticla pe care am cumpãrat-o in ciuda faptului ca nu era neaparat ieftin. In TgMures (de unde sunt) sunt cel putin 3-4 locuri care stocau acest vin, inclusiv o reprezentanta Prince Stirbey.
>Este kinetic, are forta care nu vine atat din fruct si extractivitate cat din exprimare si precizie. E cumva un CS facut in stil nemtesc.
De fapt austriac, sotul Ilenei Stirbey fiind Baronul habspurg Kripp. Dar si pe mine m-a impresionat claritatea lui.
It’s quite clear on the palate of the mouth. Un vin echilibrat dar si dens, generos, amplu, jammy. Care ‘captureaza’ ceva, nu stiu exact ce, probabil terroir-ul, care o fi el, din aceastã Toscana a Romaniei care e zona din care se trage.
A doua sticla (pe care am desfacut-o prematur, neputandu-ma abtine, chiar ieri seara) m-a impresionat mai putin. Dar si ea avea ‘clasã’ ceva ce vinurilor Stirbey nu li se poate nega ca nu ar avea. Quite au contraire.
‘Clasã’ in sensul de personalitate foarte individualizata, dupa cum de altfel bine precizati si dv.
E in vin dezinhibat dar la spectrul opus al vulgaritatii.
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
April 8th, 2017 at 8:38 PM
O descriere foarte aproape de adev?r. Vinurile facute de Oliver Bauer au claritate, defini?ie si fruct expresiv. In stil Left Bank, sau in stil riguros , nemtesc.
E un stil aparte in peisajul din România într-adev?r.
[Raspunde]