Va spuneam luni ca azi revenim la realitatile autohtone. Adica la un subiect arhidiscutat, dar pe care unii il tot dezgroapa din cauze care mie imi scapa. Eu deja ajung la exasperarea de cate ori am explicat ce si cum si de aceea am zis sa mai scriu (inca o data) o explicatie (lunga, ce e drept) dar pe care sa o dau cu paste/copy cand mai apare discutia asta aberanta. Bear with me a few minutes:

Nu mai am timp, chef si nici nervi sa explic pentru a suta oara ce cred eu ca reprezinta Lidl si vinurile sale pentru piata de la noi. Adica posibilitatea de a bea si „altceva” la preturi corecte, relativ la ce gasesti in sticla. Asa cum spuneam si aici, ele sunt o oportunitate pentru publicul „mainstream„ autohton, cel consumator de Zestrea, Fata in iarba si „Beciul” de a incerca si alte zone decat cele clasice romanesti. Iar pentru cei ca mine oportunitatea ca atunci cand ai nevoie, sa bei un vin corect, pe alocuri foarte bun, fara sa faci sacrificii financiare deosebite. Vorba americanului ”The best bang for the buck”.

Lidl nu e un magazin pentru winegeek si cunoscatori. Punct. Pentru ei exista site-urile de comert online din afara: Vinatis, Decantalo, Belvini, Vinexus si multe altele de unde poti sa iti aduci vin din toate colturile mapamondului si dupa toate buzunarele.

Oricum explicatia de mai sus o repet degeaba, unii sunt orbi si surzi la orice argument in afara celui ca Lidl este “marele rau” si “doar sarantocii si necunoscatorii beau vin din Lidl”. „Cine isi permite, bea vin premium romanesc pentru ca in mod clar este mai bun deoarece este mai scump.” Rationament infailibil intr-adevar si greu de contracarat cu argumente rationale.

Deja se pare ca Lidl a deranjat atat de mult apele pe piata de la noi incat s-a ajuns la paranoia, unii banuind forte oculte, sponsorizari ilegale si campanii concertate de defaimare a vinului romanesc. Mai ceva ca in `48. Fiecare gandeste in paradigma in care traieste si atunci cand traiesti in paradigma: „da-mi ceva sa scriu de bine (sau sa nu scriu, dupa caz)” probabil te gandesti ca si ceilati trebuie musai sa faca la fel. Atfel nu se explica de ce scriu asa des despre vinurile din Lidl. Cu siguranta sunt platiti, nu?

Ah si asta v-o spune unul care spre deosebire de altii le-a scos un vin de pe raft, cu tam-tam si tot tacamul, da?

Eu unul nu imi aduc aminte ca lumea sa se urzice asa tare cand aude de vreun comerciant ca atunci cand aude de Lidl. A devenit deja un fel de sport local sa injuri Lidl si vinurile din Lidl si e feng-shui sa o faci. Un fenomen ciudat este ca unii se legitimeaza ca mari cunoscatori de vin doar prin pozitionarea contra vinurilor din Lidl a caror singura vina este ca aduc un aer de normalitate in piata de la noi. E ca un fel check-list pe un CV: „nu beau din Lidl, deci exist”. Bifat!

Deja Lidl pe la noi tinde sa se rupa de conceptul de magazin de discount si sa devina un trend „hip” sau o modalitate de branding personala. La genul „eu cumpar/nu cumpar din Lidl”. Sa cumperi sau sa nu cumperi vin din Lidl a devenit un fel de a avea sau a nu avea Iphone. „Noi avem Iphone si suntem mai smecheri…aia cu Android sunt fraieri…aaaaahhhh…si-au luat telefon cu Android/vin din Lidl…”

Pe scurt: eu consider ca Lidl e necesar ca aerul in piata autohtona de la noi, inchisa si controlata de marii jucatori. Unii simt ca le fuge pamantul de sub picioare, ca pierd controlul cu care erau obisnuiti asupra consumatorului intern si de aceea probabil ca se agita.

Alta piata pe care sa vinzi ca producator roman de vin nu prea ai, exportul este mort (bine, probabil bulk, ca pe vremea comunismului). Iar piata interna se aglomereaza, an de an hectare noi de vie intra pe rod si acum colac peste pupaza concurenta din strainatate, aia pe care te chinuiai sa o tii afara din piata, isi arata fata hada si competitivitatea ucigatoare. Si de aici disperare maxima, vorba unui prieten. Foc si puciosa pe nenorocitii care amintesc de Lidl. Pe sarantoci, pe coate goale, pe mate fripte…

Dar Lidl face un lucru util, normal si necesar: pune presiune pe o piata si un sector economic pentru a-si cauta mai repede performanta, competitivitatea si echilibrul. Ca unii vor da faliment in cursul acestui drum initiatic, este normal, ca doar de aceea am vrut capitalism si economie de piata, nu? Ca daca vroiam sa fim toti egali sub umbrela statului, ramaneam la comunism.

Desi nu e frumos sa spui „v-am spus eu”, am invocat situatia actuala mai demult, inca de pe vremea cand unii beau doar vin alb (sic!). Respectiv ca va veni un moment cand vinul corect si accesibil de afara va concura licorile autohtone de la egal la egal. Si va fi un moment de cumpana. Si se pare ca acel moment a venit. Ce aleg sa faca ai nostri producatori? Sa ignore sau sa blameze forte oculte si intelegeri menite sa ii falimenteze. Pacat!

Iar cu Lidl e chiar mai simplu ca la TV unde trebuie sa intinzi mana dupa telecomanda si sa faci efortul de a apasa pe butonul de off. Aici pur si simplu nu te duci, nu citesti si nu bei. Si gata. Unii insa parca au dat in sado-masochism si trec expres prin Lidl sa cumpere vinuri sau sa faca poze cu sacosi si sigle, doar ca sa mai aiba material de o postare pe Facebook. Si de balacarit pe ceilalti. Constat ca lumea de pe la noi are mult timp liber si minte odihnita si trebuie sa le ocupe.

Asa ca, alimentat de talibanii anti-Lidl, de cateva saptamani fenomenul a ajuns la paroxism. Nu poti sa pui o poza cu vin fara sa zici si de Lidl, nu poti sa intorci o pagina de Facebook sa nu apara ceva cu Lidl, nu poti sa porti o discutie fara sa fie mentionat Lidl. Daca o tinem tot asa, la slujba de Inviere o sa auzim „veniti si luati vin…din Liiiiiiidllllllll!”.

Eu nu cred ca magazinul respectiv merita atata publicitate (adica mai multa decat ii facem cei care scriem despre el). Asa ca cei care au o problema cu Lidl, eu zic ca cea mai buna solutie ca sa se razbune este pur si simplu sa nu il mai aminteasca in toate ocaziile. Pentru ca pana la urma si reclama negativa e reclama. Si numai eu stiu la cati nu le-am facut reclama gratis…:D

In final eu zic ca se impune un apel la calm si eventual la un „ice bucket challenge” pentru cei mai infierbantati. Sa o luam usor, Lidl e doar un magazin, care ce e drept a cam facut deranj in piata de la noi prin preturi si calitate. Dar nu este cazul sa ne domine existenta si realitatea oenologica, chiar daca bem sau nu bem de acolo. Sa spunem ca e un elefant proaspat intrat in magazinul nostru de cristale si vinuri premium. Atat si nimic mai mult.

Probabil ca atunci cand si alti comercianti le vor urma exemplul lor si vom fi cu adevarat invadati de vinuri ieftine si competitive din afara, piata se va mai calma intr-o atitudine tipic mioritic-fatalista de genul „ne-au lucrat arbitrii/strainii”.

Noi in general ne aprindem repede. Dar ardem si mai repede si ne blazam imediat… 😀

Tags: Lidl, Vinuri

Trackback URI | Comments RSS