Nu mai am timp. Saptamana care a trecut a fost una sabatica din punct de vedere al blogului. Si am folosit timpul (si) pentru a reflecta la cateva subiecte legate de vin.

Din aceasta ultima saptamana as fi generat material sa scriu vreo jumatate de an. Dar cum timpul liber este necrutator de putin o sa comprim materialele legate de cele doua targuri la care am participat intr-unul singur.

Ah, inca ceva important inainte sa incepem: nu compar sub nici o forma cele doua evenimente. Sunt doua chestii total diferite si nu amestecam mere cu pere. Doar ca s-a nimerit anul acesta sa vina unul dupa altul si sa ajunga in aceeasi postare. Asadar:

1. Prowein 2015

   Coplesitor si deprimant in acelasi timp. Deprimant cand iti dai seama cat de insignifianta este Romania la nivel mondial. Si cat de rotunzi ne dam noi in tara. Si nu numai la nivel de vinuri. Da, producem vinuri bune, dar cine  nu produce vinuri bune la ora actuala?
   Prezentarea la targ din partea “oficialitatilor” a fost deplorabila, ca de fiecare an: stand injghebat (iar) pe ultima suta de metri de aceeasi firma de care castiga licitatia de cativa ani de zile incoace. Si apropo, nu stiu daca ati remarcat, dar standul era acelasi de anul trecut, desi cred ca s-a platit (rectific, am platit cu totii) pentru un stand nou.

   Probabil firma l-a tinut la depozit pentru ca stia ca vor castiga licitatia si anul acesta si a (re)incasat valoarea lui de nou. Din nou. Plus textul “sa ziceti mersi ca am venit”. Eu zic sa zica mersi ca nu face nimeni vreo sesizare la DNA…sau face? M-as ocupa eu, dar revin…sunt cam ocupat. si oricum nu e treaba mea. Daca lumea considera ca ce s-a intamplat (si) anul acesta este normal, atunci le doresc acomodare placuta cu normalitatea respectiva.
    
   Din fericire (mai ales pentru ei) unii producatori au participat cu stand separat (v-am vorbit despre asta aici) si standul respectiv arata chiar bine. Aerisit, cu lumina, spre deosebire de cel „mare” cufundat cumva in obscuritate datorita faptului ca timp de trei zile organizatorii nemti nu au schimbat ceva becuri arse. „Noroc” cu firma noastra organizatoare care a venit cu niste spoturi gen lumanarele-banuti care se lipeau pe pal si dadeau asa o atmosfera de priveghi.
   Public la stand a fost insa mai mult ca in anii trecuti. Lucru de inteles si usor de realizat, tinand cont unde am stat acum, cand nu a mai fost etaj.

2. 

   In prima zi de Prowein, pe la ora 12, in plin targ, la noi inca se construia standul. Peste Prut, “business as usual”…

   Despre vinurile degustate la Prowein pot sa va spun ca cel putin la tasting zone-urile raspandite prin hale (Italia, Franta, Spania) nu am gasit niciunul care sa lase dorit. Bine, multe vinuri generice, dar toate corect realizate. Daca ar fi sa va spicuiesc ce mi-a placut ar fi asa:

• Zorzal cu niste rosii argentiniene facute la altitudine si cu atitudine de boutique winery. Expresive si elegante mai ales pentru un producator din New World; chiar m-au dat pe spate.
   
• Chateau Saint-Cosme: Rhone-uri de mare clasa (aveau un Cotes du Rhone din 2004 care evoluase superb si prezenta un Brett sublim, un Gigondas “la Poste” incredibil si un alb din Clairette dechis de vreo 2 zile ireal de proaspat si solid). Multumesc celor de la Winepoint Cluj ca mi i-au prezentat si pe ei si pe cei de la Zorzal pe care i-as fi trecut cu siguranta cu vederea intre miile de expozanti si zecile de mii de vinuri. Am inteles ca isi vor lansa in curand magazinul online si cei de mai sus vor fi printre selectii. Asteptam…

• Cartuxa: portugheze din „Lumea Noua” a Portugaliei, Alentejo care numai moderne nu sunt si de acea am tinut neaparat sa ii vizitez.

• Riesling-uri superbe de la Basserman-Jordan, Dr. Thanisch, Wittman, Wagner Stempel (da v-am zis aici ca o sa ii caut si am facut-o; nu mi-a parut rau, au RPC de invidiat la Riesling-uri), Diel, Schafer-Frochlich, Willi Haag, Fritz Haag, S.A. Prumm plus cateva Spatburgunder reusite, dar scumpe.

• In cazul Frantei, dupa ce am trecut prin Languedoc (vinuri competente, dar adesea prea grele si extractive pentru mine), Provence (da, mi-am luat doza de rose), Bordeaux (am luat majoritatea Cru Bourgeois-urilor din 2012 la rand, recomandarile le gasiti sub forma de poze aici), Rhone (Chateau de Beaucastel vinuri foarte bune, dar usor overrated si Saint Cosme de mai sus, excelente si la preturi “normale”) plus ceva Burgundy&Beaujolais am revenit la zona care la ora actuala mi se pare cea mai fermecatoare din Franta, atat prin prisma vinurilor cat si a preturilor: Valea Loarei. Vinuri expresive, bine facute, in stiluri diferite. De la Cremant-uri la Muscadet-uri si Sancerre-uri (Menetou Salon sunt alternative foarte abordabile ca pret), rose-uri si rosiile din Pinot (chiar m-au surprins prin calitate si mai ales prin RPC) sau clasicul Cabernet Franc. Deci sfatul meu ar fi : beti Loara! Asta daca le gasiti pe la noi unde cel mai des se importa Bordeaux sau Languedoc. Dar probabil tine si de gusturile publicului…

Cam acesta ar fi pe scurt Proweinul de anul acesta. Bineinteles ca au mai fost o groaza de alte vinuri, v-am trecut in revista doar cateva highlight-uri. Aveti aici cateva mostre care mi s-au parut interesante.

Desi ma feresc de obicei sa dau sfaturi, cred ca unul pe care m-as incumeta sa il dau unui iubitor de vin este sa se duca macar o data la Prowein. Ii garantez o experienta coplesitoare (la propriu si la figurat) si cu siguranta de neuitat.

2. Goodwine Martie 2015
   

   Coplesitor. De trist. Ideile vehiculate ulterior in online (un exemplu aici) cum ca ar fi cazul sa se tina doar o data pe an (toamna) sunt pertinente.
   Asa cum sunt pertinente si cele care cer schimbarea locatiei din hala de la margine de Bucuresti cu miros de hambar de avion (metaforic invocat ca Riesling vechi) intr-una mai potrivita imaginii pe care vinul romanesc vrea sa o aiba. Adica cea de premium. Nu poti sa prezinti “premium” in hale metalice, fara masterclass-uri, fara invitati straini si cu standuri ce amintesc de TIB-ul de pe vremea lui Ceausescu.
      
   Goodwine are nevoie critica de o rebranduire, fiind usor ramas in urma de evolutiile din piata si industria vinului. Unii producatori au simtit asta si au renuntat sa mai participe. In curand, efectul turmei isi va spune cuvantul si cred ca vor mai renunta si altii.
   Sunt sigur insa ca organizatorii pot face cu un mic de efort de a iesi din tiparul clasic care in curand nu va mai functiona deloc. Daca nu o vor face ei probabil cineva va sesiza oportunitatea de organiza un targ de vin modern la Bucuresti si ii va inlatura de pe piata. Acesta e capitalismul, te reinventezi sau mori. Si cred ca a venit timpul ca Goodwine-ul sa se reinventeze. Sau isi va pierde din relevanta si va muri incetul cu incetul de la editie la editie…
     
   In ceea ce priveste vinurile pe care le-am incercat, fatalitatea (sau norocul) face ca 90% sa le fi baut in compania colegului George, ale carui opinii expuse aici le impartasesc.

La standul Alira, cu George, Marian si…cate un pahar de vin.

Daca ar fi punctez ce mi-a sarit in “ochi” (la figurat) dintre licori, ar fi cam asa (pozele le gasiti aici):

• mie unul mi-au placut mult cele de la 1000 de Chipuri (mai ales Pinot-ul Luscan, care este ce trebuie si asta e lucru mare pentru Dealu Mare. Si Feteasca Alba reusita.)
• Domeniul Vladoi: vinuri bune si corecte cu care ne-a obisnuti deja, Rose-ul si Sauvignon-ul cap de lista. Cred ca in curand vor trebui sa mai ridice un pic stacheta calitatii, deja publicul asteapta un salt de la ei care sa ii delimiteze de „media” pietei. Si nu vorbesc de un salt de preturi…:) Sunt curios cum vor evolua in viitor.
• Crama Vinc de care am vorbit si in toamna, cu albe corecte, baubile si alcool bine tinut in frau
• Crama Ratesti cu vinuri normale, albele moderne si bine lucrate, rosiile usor diluate, dar care beneficiaza de antiteza cu stilul greoi si gemos dominant pe piata de la noi. Sincer cred ca au nevoie de timp sa confirme, eu unul nu sunt atat de entuziasmat de ei.
• Averesti cu albele care bat tot la capitolul RPC si un roze bine realizat din Cabernret Sauvignon.
• Crama Oprisor cu un Eticheta Rosie 2012 foarte reusit dar bineinteles usor naravas si tanar. Plus partea a II-a din Ispita: Puterea, iar un asamblaj excelent realizat de Liviu Grigorica. Nu stim din ce, cu ce, pentru ce, aflam la urma. As fi curios de asemenea la final sa la incerc pe toate una langa alta.
• Alira cu Rose-ul foarte fresh din 2013, paradoxal parca mai fresh decat cel din 2014 proaspat lansat. Plus un Cabernet Sauvignon vinificat cu rest de zahar, dar care pare mult mai proaspat decat cele seci facute in stilul overriped de care va vorbeam aici. Chiar interesat de incercat…
• Crama Darie cu Chardonnay Late Harvest foarte bun, dar cu rosii peste care puteti deocamdata trece.
• O Feteasca Neagra foarte buna, cumva diferita de chestiile supraextractive din sud, care va iesi pe gama de top a Casei de Vinuri Cotnari cu un pret probabil in consecinta de care chiar sunt curios.
• Spumantul Signum de la Balla Geza o surpriza foarte placuta, realizat din umila Mustoasa de Maderat (cu fermentarea secundara-imbutelierea in Ungaria) si cu un pret foarte bun relativ la calitate. Ceva in jur de 40 de lei pe piata. Daca il vedeti luati-l ca isi merita banii. Am revazut cu placere Furmint-ul (parca usor mai jos decat cel din anii trecuti), o Mustoasa linistita dar foarte bombastica in arome si bineinteles Cabernet Francul, de referinta pentru piata autohtona.
• In rest „the usual suspects”: Stirbey (aici am remarcat un Cabernet Rezeva 2008 si nou lansatul Vitis Vetus 2011), Avincis, (apropro Via Sandu are doua Cabernet-uri bine facute si la preturi bune. Mai ales cel nebaricat mi-a placut mult.) Vinarte cu aceleasi vinuri bune de care v-am mai vorbit si cu alte ocazii.
   

Cam asta ar fi experienta oenologica a subsemnatului din ultimele doua saptamani. Daca am uitat ceva sau pe cineva, cred ca m-ati iertat deja.
De miercuri ne intoarcem catre „la roumaine realite de la pays” Adica o sa vorbim de Lidl…:) Deja aud un murmur in spatele salii…
 

Trackback URI | Comments RSS