Scurt pe doi: am fost saptamana trecuta intr-un stabiliment local denumit popular carciuma, pretentios pub si in limbaj de specialitate locatie HORECA si m-am lovit de dilema clasica a consumatorului autohton de vin: “Eu ce beau?”

Bineinteles ca psihologic m-am oprit la pragul de 60-70 de lei/butelie, bani pe care i-as dau pe un vin in HORECA, mai ales cand ma gandesc ce am acasa. Vin ma refer. Asa ca aveti mai jos trei “lozuri” cumva castigatoare, daca ma rezum la spatiul carpato-danubiano-pontic.

Stiu, ar trebui sa intreb mai des daca pot sa vin cu vinul de acasa si sa platesc taxa de dop, dar pe la noi prin oras imi e frica ca ori nu voi fi corect inteles si banuit ca vreau sa vin cu un PET (doua?) de Babanu, fie imi va lua foarte mult timp sa explic conceptul si oricum la urma voi fi refuzat. Ca in desene animate: “Ahhh….nu se poate! Ce va aducem de baut?”

Asadar, in ordine cronologica inversa:

Cabernet Sauvignon Prestige Domeniile Coroanei Segarcea 2011

66 lei pe meniu. Nas fructat, intensitate medie spre ridicata, cu declinatii de fructe negre coapte (afine, mure) si rosii (visine, ceva cirese amare) plus nuante de baric neintruzive, dulcege, din categoria cafelei, caramelului, cappucino si ceva condiment. Direct, fructat, fara complexitati deosebite.

Gust rotund, moale, cu mult fruct negru si rosu copt (cam prea copt). Bine echilibrat, aciditate ok, alcool bine integrat, tanini vag prezenti pe final, rotunzi si un un mic “bite” (a se citi strangere de gingie), pentru o tusa de personalitate.

Un Cabernet Sauvignon imblanzit, de linie, fructat, virat spre stil Lume Noua, menit sa placa la public. Bun, dar nimic memorabil.

RPC Bun, pret corect pentru piata autohtona, presupun ca e in jur de 35 de lei in mod obisnuit. Gama Prestige de la Segarcea intotdeauna mi s-a parut ca avand preturi corecte, chiar inainte sa apara preturile stratosferice de pe Minima Moralia. Dupa aparitia acesteia pare chiar o afacere…plus ca dai si bine in carciuma cu sticla pe masa. Toti care au peste 50g de aur pe ei se uita la tine cu un respect amestecat cu invidie. Priceless, nu?!

Sable Noble Alb 2013

Asamblaj de Sauvingnon Blanc, Chardonnay si Pinot Gris. „Work horse”-ul de la M1. Crama Atelier pe albe. Vinul de volum cum s-ar spune.

Acesta  se pastreaza in aceleasi coordonate ca atunci cand l-am degustat la prima editie. Adica un nas modern, intens, care “sare din pahar”, cu fruct exotic, nuante citrice si aluzii usor „spicy” fiecare soi aducandu-si contributia si manifestandu-se in coordonatele specifice unui climat cald si deci ale unor struguri care nu au probleme de coacere.

Gust cu un corp mediu, prezent cu fruct bine exprimat de la cele exotice in debut la cele citrice spre final. Aciditate competenta care echilibreaza foarte bine corpul si ascunde cele 14,5% (?!?!) grade alcool, nivel redutabil pentru un alb. As fi jurat ca nu are mai mult de 13,5 % si sunt destule albe de Dealu Mare care par mult mai alcolizate. Razvan “stie” cu aciditatea si echilibrarea alcoolului clar. Bravo!

De asemenea echilibru bun si intre soiuri, nimic nu iese in evidenta. Hai sa fiu si carcotas: aciditatea si alcolul se despart vag sesizabil de corp pe final. La 14.5% chiar nu conteaza.

O realizare oneologica in sine pentru cat alcool are. Imi confirma inca o data ca Razvan Macici se pricepe sa creeze niste asamblaje competente si stie ce face. Bun, RPC Bun spre Foarte Bun pentru piata de la noi (50 de lei in carciuma). A fost si ramane prima mea alegere in materie de albe de la M1, mai ales prin prisma RPC-ului.

Budureasca Fume 2013

emisec. Asamblaj de Riesling (Italian presupun), Sauvignon Blanc si Pinot Gris. In acelasi stil modern ca cel de mai sus, cu fruct exotic, citrice, nuante dulci, vanilate, dar cu o treapta de intensitate olfactiva mai jos, ceea ce permite si unor note florale sa iasa prin cocktailul de fructe.

Evolutie pe palatin prietenoasa, corp mediu, aciditate corecta, zahar rezidual insesizabil care rotunjeste competent asperitatile. Final citric, cu persistenta scurta spre medie, savuros, care mai cere un pahar. Un vin Bun (mai spre Acceptabil) din aceeasi categorie a asamblajelor generice si moderne care cred ca au succes la noi. RPC Foarte Bun, prin magazine e 22 de lei, 37 de lei in carciuma.

Budureasca oricum face vinuri corecte, moderne (nu imi aduc aminte sa fi baut ceva de la ei sa ma fi dezamagit), pe alocuri chiar reusite la rosii (ma gandesc la Shiraz si Cabernet  Sauvignon de pe Origini). Daca prezentarea produsului ar fi mai competenta si marketingul mai agresiv si focusat probabil vinurile ar castiga semnificativ in vizibilitate si cota de piata. Produsul in sine nu dezamageste si “e ce trebuie”.

Pe scurt, pentru mine HORECA arata depresiv, dar nu trebuie sa uit ca sunt un consumator de vin total atipic pentru piata de la noi. Daca in schimb ar fi sa fac abstractie de ceea ce sunt si ceea ce am baut pana cum, se remarca o imbunatatire la nivelul de calitate al vinului de prin meniuri (care nu  mai sunt dominate de Fete in Iarba, Zestre si Beciuri) si incet-incet cred ca „revolutia bunului simt” in materie de preturi va patrunde si pe meniurile restaurantelor. „That’s me dreaming with my eyes open”..:)

Oricum ceva trebuie sa se schimbe, ca altfel data viitoare o sa beau bere. In conditiile in care urasc (in marea majoritate) berea si iubesc vinul. „Dar totusi”…La preturile acestea, coroborate si cu faptul ca stiu cam cat costa in comert si cam ce pot cumpara din afara (nu numai din Lidl) la banii respectivi, fac depresie.

Si e grav, pentru ca se presupune ca ar trebui sa beau de suparare. Si in HORECA autohtona se pare ca nu imi prea permit sa beau vin…:) Oi fi singurul?

Tags: Budureasca, Canermet Sauvignon, Domeniile Coroanei Segarcea, Fume, M1. Atelier, Sable Noble Alb

Trackback URI | Comments RSS