Jan 10 2014

Rata frantuzeasca cu picioare de sticla care poate ingropa vinul romanesc

Published by at 8:00 AM under 2012,Bun,Cabernet Sauvignon,Franta,Languedoc,Rosu

 

Am trecut pe langa el de atatea ori cand am fost in Mega Image. Statea cuminte pe cea mai de jos tejghea a raftului cu vinuri, ascuns si rusinat parca. Ochiul meu ager il vazuse de mai multe ori, dar ratiunea ma impiedicase intotdeauna sa fac pasul decisiv si sa il cumpar.

 

De ce? Din cauza pretului. Era prea mic. 8.99 lei. Un vin frantuzesc. Repet, 8.99 lei. Mintea otravita la propriu si la figurat cu licorile autohtone din acelasi interval de pret imi spunea de fiecare data: „Esti tampit? Nu e posibil ca la banii astia sa gasesti ceva baubil in sticla aia. Probabil e ceva calitatea a 15-a, imbuteliat pe te miri unde, care nu s-a vandut in lumea civilizata si a fost aruncat in tarile de la marginea Europei, in estul salbatic.”

Si apoi mai aveam o problema, cumva filozofica: daca intr-adevar era bun? La banii astia? Nu se poate, mai bine sa nu stiu…din categoria ignoranta te mentine fericit.

 

Asa ca de fiecare data treceam pe langa el si cautam din priviri chilipiruri si reduceri autohtone. Pur si simplu era prea ieftin si mintea mea nu asocia vinul corect unor asemenea preturi ridicol de mici. Sa retinem: mintea mea care nu e tocmai “ingenua” in materie de vinuri la preturi corecte venite de prin vest.

 

Am mai patit o data chestia asta in Portugalia, unde in fata raftului de la hypermarket am ramas total descumpanit cand am vazut ca 99% din vinuri se invarteau in jurul a 2 -2,5 €. Pur si simplu m-am blocat, nu stiam ce sa aleg si eram convins ca ma aflu in fata un raft plin de licori de nebaut. Pana am pus mana pe telefon si am aflat cu stupoare ca vinurile acelea ieftine pe care le aveam in fata castigasera intr-un an atatea medalii pe la celebrele concursuri internationale, cat nu luase Romania in ultimii zece ani.

 

Asadar preconceptiile formate in ani de experiente negative cu vinuri romansti sub 10-15 lei de prin marele retail autohton, efectiv devenisera o piedica psihologica. Pur si simplu nu concepeam ca exista vin baubil sub 10 lei.

 

Pays-Doc-MapSaptamanile trecute (deja anul trecut), primesc un telefon de la un amic care imi declara entuziasmat ca a gasit un vin frantuzesc foarte corect la 9 lei in Mega Image. Amicul nu tocmai ingenuu in ale vinului. In general cine nu are o solida pregatire si experienta de specialitate nu prea are curaj sa imi dea telefon sa imi recomande vinuri ca stie ce il astepta: litania clasica cu tema „Sa iti povestesc  cum e cu vinul?”

Eu intuiam despre ce vin vorbeste si am intrebat instant: “Dar cum te-ai gandit sa il cumperi la cat de ieftin este?”; “L-am luat pentru vin fiert…:D “ Corect si perfect verosimil, pentru asta l-as fi luat si eu la o adica. Problema e ca dupa ce l-a desfacut, nu l-a mai fiert. A pus mana pe telefon si m-a sunat. Asa ca impins de curiozitate am decis sa fac si eu intr-un final cunostinta cu el.

 

Doar ca acum alta problema: la cele doua magazine Mega Image din Pitesti stocul era epuizat. Si de aici incepe o adevarata saga. De cand scriu despre vin nu cred ca am dat de unul mai greu de procurat decat cel de fata. Daca vroiam Chateau Lafite 1961 puteam face mult mai usor rost de el.

 

Am mai fost de cateva ori in zilele urmatoare, acelasi rezultat: eticheta cu pretul era acolo,vinul lipsa. Aflu prin „metode specifice” ca produsul in cauza dispare instantaneu de la raft, ca lumea cumpara cu baxul direct „din spate” si  ca daca vreau vinul respectiv trebuie sa ma trezesc mai de dimineata. Ireal! Parca ma intorsesem pe vremea lui Ceausescu cand lasam rand si sacosa de la ora trei noaptea ca vine „sana si iaurtul” la 6.

Zilele trecute insa zeita Fortuna mi-a suras si l-am gasit. Probabil ca a fost la mijloc si o ruptura de stoc pentru ca am cumparat deja varianta proaspata, 2012.

 

Scot din portofel uriasa suma de 8.99 lei (de fapt 9 lei ca nu am mai cerut rest la casa), il aduc acasa si il desfac cu oarecare emotie: dop de pluta impecabil, mult peste vinuri triple ca pret de pe la noi.  Contraeticheta dezarmant de simpla si de usor de descifrat chiar daca ai baut toata viata doar bere sau apa minerala. Bine, daca stii ceva franceza. Sticla de o grosime si greutate suprizantoare pentru nivelul respectiv de pret. Una peste alta un “packaging” si o prezentare fara compromisuri. Asadar:

 

Mega image Cabernet Pays d'OcAspect (Culoare): Visiniu inchis, semiopac, cu degradeuri tinere, usor violacee spre cireasa coapta in margini.

 

Nas: intensitate medie, simplu, direct, axat pe fruct rosu si negru proaspat, bine exprimat, cu o puritate si o prospetime ireale.  Un strop de condiment, de piper alb, insufla o adiere iluzorie de complexitate.

 

Gust: Atac proaspat, cu aciditate bine exprimata si o evolutie lejera si usoara pe palatin. Regasim cu bucurie aceleasi fructe din nas, proaspete, dulci, zemoase, cu o vinozitate de invidiat. Evolutie echilibrata, neagresiva, vinul curge cu viteza de la o gura la alta. Tanini copti, neagresivi, dar prezenti, indeajuns de definiti cat pentru a curata cu succes palatinul. Final usor cald si cu impresii tonice, amarui, care se continua si in postgust, urmate fiind de valurile de fructe descrise mai sus.  

 

Un vin Bun, care pleca de la limita lui 80 p, savuros, facut sa ofere placere simpla, pura, fara alambicari inutile si care imi aduce aminte de conceptul frantuzesc clasic de vin de masa, de prinz, de picnic, de lucru la camp, de zic cu zi. L-am baut fara sa imi dau seama cand s-a terminat, alaturi de niste sarmale “de sezon”. Nu exagerati totusi in sus cu temperatura de servire ca s-ar putea sa sara putin alcoolul din el.

RPC criminal la propriu si la figurat. Best RPC ever for me. Pe scurt, am descoperit cel mai ieftin vin corect de prin retailul romanesc. Punct.

De fapt conceptul de RPC capata accente usor filozofice in cazul lui. Cel mai bun RPC romanesc incepe de la preturi cel putin duble. Si ofera adesea mai putin la nivelul de calitate a vinului.

Personal banuiam ca un vin de genul asta exista pe undeva, dar parca l-am ocolit in mod constient. De ce? Pentru ca reprezinta un fel de dezastru care stii ca pandeste undeva, dar alegi sa il ignori in mod voit, sperand ca el nu exista si o sa treaca ca un vis urat. Vinul de fata imi invoca un scenariu urat rau de tot, care este din ce in ce mai real.

 

Este unul dintre putinele vinuri care chiar m-a speriat. La modul cel mai serios. Cand pui in aceeasi ecuatie puterea de negociere unui lant international de hypermarketuri (Delhaize), o zona viticola cu potential natural si constanta mult peste cele ale Romaniei (Languedoc) si o retea numeroasa si bine organizata de distributie pe piata autohtona  rezultaltul poate fi fatal pentru vinul autohton. Vinul de fata este un produs creat special pentru a ocupa segmentul de mase, de volum.

 

Noi pur si simplu cred ca suntem la ani lumina distanta in a oferi calitate similara la acest nivel de pret. Decalaj pe care nu o sa putem sa il recuperam probabil in timpul vietii noastre si posibil niciodata. Iar vinul de fata este ca o bomba latenta pe raft care sta sa explodeze in orice client care alege sa il incerce. Pentru ca functioneaza pe cel mai puternic criteriu de cumparare al pietei autohtone: cel al pretului. In fata lui medaliile, punctele la diverse concursuri, degustarile, reclamele „cu stil”, povestile, palesc implacabil.

 

Iar daca vinuri de genul asta (de care Europa este plina) ajung sa umple si rafturile de la noi, in combinatie cu fascinatia romanilor pentru tot ce este strain, este cam „game over” pentru producatorii autohtoni. Iar eu de scenarii de astea apocaliptice nu vreau sa aud…Din acelea in care, in timp ce noi ne ocupam doar de „premium”, piata o sa se umple de vinuri corecte, carora nu o sa putem sa le facem fata si incet-incet o sa fim preluati de cei din afara.

 

Pentru ca eu, asa carcotas si critic cum sunt, vreau un „happy end” pentru vinul romanesc.  Acela in care ne punem la punct, promovam cu succes soiurile autohtone si suntem competitivi la nivel mondial. Si traim fericiti pana la adanci batraneti… Dar asta nu depinde din pacate aproape deloc de mine si tare imi e frica ca la ora actuala ne indreptam cu toata viteza exact in directia opusa!

 

P.S. Recitesc postul de mai sus si nu credeam ca o sa ajung sa scriu vreodata atat de mult despre un vin care costa sub 10 lei.  Dar acesta este contextul pietei noastre: un vin corect la un pret bun poate face cariera. Incroyable…

 Mega Image Cabernet Sauvignon

 

40 responses so far

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply