Dec 11 2013
Vinurile frantuzesti de la cursul WSET
O sa prezint astazi cateva dintre vinurile frantuzesti pe care le-am degustat in cadrul formarii WSET la care am participat luna trecuta. Sistemul de abordare a cursului era destul de simplu: se prezenta zona, particularitatile acesteia, soiurile de struguri, stilurile de vinificare si apoi treceam prin cateva vinuri ca sa ne facem o idee concreta despre cele discutate.
Bineinteles adesea apareau discutii referitoare la stiluri, preturi si RPC-uri, dar pana la urma am scos-o la capat.
Pozele cu vinurile frantuzesti incercate le-am pus deja pe Facebook, acum o sa va povestesc despre cateva care „mi-au sarit in ochi”. La figurat. Asadar:
Henri Clerc Puligny Montrachet Vieilles Vines 2009 Incep cu el pentru ca este vinul care mi-a placut cel mai mult dintre toate cele fratuzesti. Paradoxal, pentru ca nu sunt un fan al chardonnay-urilor baricate. Dar se pare ca nu am incercat vinurile potrivite..:). Nas complex, care integrreaza perfect lemnul (cu tuse de nuca, usor afumat-picante, vanilie si de unt) cu notele de fructe coapte (caise, piersici), zemoase. Plus o tusa minerala care intriga. Evolutie superb echilibrata pe palatin, cu o aciditate proaspata, prezenta, balansata perfect de un corp onctuos si de note fructate, pure. Final de vin rosu, lung, proaspat, complex si evolutiv. Excelent. Este cel mai bun Chardonnay baricat pe care l-am baut pana acum si cu siguranta chestii de genul m-ar putea converti la stilul respectiv oricand. Pret: 25 €. Merita si ultimul euro.
Pommard 2011 Domaine Cyrot-Buthiau. Well…un Pinot Noir in stil “burgundy”, cu o culoare de cireasa coapta, straveziu si un nas de fruct rosu proaspat, curat, cu ceva influente de baric si o tusa ierboasa, de frunze uscate. Evolutie fina, supla si lejera pe palatin, cu o structura de tanini subtili, prezenta, dar in acelasi timp parca iluzorie. Fruct proaspat, bine exprimat si bineinteles o aciditate nervoasa si savuroasa. Fara nici o legatura cu ce avem pe la noi. De fapt incomparabil. Nu neaparat ca nivel de calitate, cat mai ales ca stil si puritate. Foarte Bun spre Excelent.
Riesling Grand Cru Vorbourg Domaine de L’Ecole 2009 unul dintre vinurile care m-a surprins extrem de placut. Nu stiu de ce aveam prejudecati fata de Alsace. Probabil datorita Gewurztraminer-ului pe care il vinifica de obicei intr-un stil mai greu cu care eu nu prea ma impac. Asa ca priveam vinul de fata cu suspiciune. M-a intampinat o culoare galbena, in tente aurii si un nas de petrol si kerosen cum rar mi-a fost dat sa miros la un Riesling. Alaturi de notele de citrice, lime si “stone fruits” combinatia era superba. Pe palatin prezinta o coloana de aciditate prezenta care “taie” prin senzatiile usor dulcege si de fruct copt (caisa). Corp prezent, dar trimis in planul doi de aciditate si un final mineral si puternic. Foarte Bun. Ma bucur ca l-am intalnit si cred ca o sa incerc mai des Riesling-uri de Alsace. Mai ales ca cel de fata era vreo 12 €. Si chiar e facut la un liceu …
Paul Buisse La Grille Vouvray 2011 un stil cu care nu ma mai intalnisem si eram chiar curios. Este un Chenin Blanc mai special, cu un nas de gutuie coapta si tente dulci, de strugure, miere si o tusa de “dulap vechi haine de la bunica” care ii dadea o complexitate extrem de atragatoare. Pe palatin se remarca in primul rand restul de zahar (in stilul Vouvray) echilibrat de o aciditate ridicata, un corp mediu si note citric-dulcege, de mar acrisor si caisa usor verde. Usor taninos pe final si cu o structura interesanta. Parea un fel de Risling pe steroizi. Foarte Bun. Dar surpriza mare a venit la sfarsit cand am aflat cu totii cat costa: 8 €. Superb RPC! Mai ales pentru un „winegeek”…Pacat ca Vouvray-urile se gasesc destul de greu chiar si prin online-ul de afara.
Dintre Bordeaux-uri a stralucit Margaux-ul. Chateau Labegorce 2011, cu eleganta feminina si finetea care ascund cu dibacie in spate puterea Cabernet-ului de Left Bank, s-a ridicat peste Merlot-ul din Saint Emilion. Desi ultimul era rezultatul unui vintage mai bun. (Chateau Lagrange de Lescure 2010). Nas cu fruct negru pur scos in evidenta de notele neagresive de baric (menta, ciuperci, ciocolata neagra). Pe palatin e suplu, catifelat, echilibrat, extrem de abordabil inca de pe acum. Si s-a pastrat la fel pe parcursul a doua zile cat l-am tot incercat seara la hotel…Excelent! Pret. 20 €. Pune in dificultate majoritatea vinurilor din acelasi interval de pret de la noi. Si apropo, francezii de la curs au zis ca e cam scump…:)
Nu plecam din Bordeaux pana nu va povestesc si de Sauternes-ul pe care l-am avut spre degustare. Este un 2 eme Grand Cru Classe si este din Barsac: Chateau Suau 2010. Nas foarte fresh, citric si cu tente clasice coaja de portocala si ceva fructe confiate. Evolutie pe palatin proaspata, echilibrata, cu o aciditate superba, fara urma de greutate si zahar in exces. Final proaspat cu o aciditate „crispy”. Pret 15 €. E pomana fara lumanare la banii astia. Foarte Bun!! Ca si can-can in 2013, in timpul recoltei, hotii i-au calcat pe cei de la Chateau Suau. Hotii de struguri. Intr-o noapte acestia au furat (cules) 10% din recolta castelului, taind perfect ciorchinii, ceea ce indica faptul ca strugurii au fost furati pentru a fi vinificati…Asta da cules nocturn,; probabil ca vroiau sa pastreze aciditatea la maxim…
A mai fost un Chablis Premier Cru Montmais Closerie des Alisiers 2012 in stilul clasic, acid, taios, cu mere verzi si aspecte citrice plus clasicele note de praf de pusca si minerale pe final. Plus ca fiind un Premier Cru avea indeajuns fruct si concentrare pe palatin cat sa echilibreze aciditatea electrica. Inca tanar, inchis si crud. Pret 12 €. Foarte Bun. Raman un fan declarat al stilului, desi Burgundy-ul de mai sus chiar m-a dat pe spate de data asta. De la Chablis cam stiam la ce sa ma astept si cel de fata nu m-a dezamagit.
Cam astea au fost vinurile care mi-au placut in mod deosebit. Nu ca restul ar fi avut probleme sau ar fi fost slabe: toate au fost bune si corecte. Doar ca cele de mai sus au iesit in evidenta, conform gusturilor mele. Ca o observatie interesanta, dintre cele din Sud, Chapoutier Cotes du Rhone Villages 2011 a fost declarat de catre toti cel mai reusit. La 9 € vinul respectiv are un RPC impresionant.
In final ce sa va spun? Ca sunt la fel de indragostit de vinul frantuzesc ca si inainte sa ma duc la cursul WSET? Chiar mai indragostit. Rar vezi o asa varietate de stiluri si cel mai important, toate vinuri cu personalitate, pline de caracter.
Asta nu inseamna bineinteles ca nu se produc vinuri interesante si in alte parti. Din contra…seria surprizelor nu s-a oprit aici. Dar mai mult despre ele in postarile viitoare…:)
Pe mine a reusit sa ma intristeze usor postul. E clar, un magazin de vinuri la preturile de mai sus (8-20 eur) va intoarce pe dos toata piata de “premium romanesc”. Abia astept sa fiu spectator la baia de sange care va urma.
[Raspunde]
Dan Reply:
December 11th, 2013 at 1:53 PM
@lucian, Ce e interesant este ca vinurile nu au fost luate de la un singur magazin, ci de la mai multe. Am uitat sa precizez.
Preturile acelea reprezinta deci nivelul mediu de pe afara…
Si acum te-am intristat de tot cred…:D
[Raspunde]
In prima instanta imi pare rau sa aud de straini, adica noi avem realizari frumoase insa stam bine cu conducerea unei afaceri… parerea mea si desigur stam prost la capitolul clienti.
Insa imi pare bin sa vad straini, de ce?
Pai unii dintre noi ne putem delecta, altii ne putem inspira iar pe altii ii poate incuraja competia sau pur simplu succesul altora.
[Raspunde]
[…] astazi sa va prezint ce vinuri am degustat la cursul WSET din toamna. Daca despre cele frantuzesti am apucat sa va povestesc, din motive si cauze cvasi-independente de vointa mea, despre restul nu v-am spus inca nimic. Pana […]