Dec 06 2013

Despre vinul romanesc in 10 intrebari cu dl Gabriel Roceanu (Partea III)

Published by at 8:00 AM under Crama Oprisor,Interviuri,Marketing

 

Astazi va prezint ultima parte a interviului dlui Gabriel Roceanu, cu informatii interesante despre branding, site-ul cramei si o curiozitate personala privind situatia financiara a producatorului respectiv. Asadar:

 

7.   Ati dezvoltat pe langa gama La Cetate si La Cetate Miracol. Care este diferenta dintre cele doua etichete? Nu credeti ca se creaza o confuzie pentru consumatori?

 

  • Crama OprisorLa Cetate “Miracol” a fost dezvolatat din nevoia si la cerinta canalului HORECA, care, cu ceva ani in urma, solicita insistent vinul de tipul La Cetate, dar cu o prezentare destinata exclusiv restaurantelor. Atunci, am decis sa investim in noul produs “La Cetate Miracol”, avand o noua eticheta si nou packaging. Am investit si in spatiul de maturare al vinului in sticla, timpul de pastrare inainte de livrare pentru “Miracol” fiind cu 3-4 luni mai lung decat La Cetate clasic.
  •  Din punctul de vedere al conceptului identitar tema a fost de pastrare a formei recognoscibile a etichetei de La Cetate, dar apropierea si integrarea in gama Olteniei Profunde. Tocmai de aceea au fost inlocuite elemente de grafica cu unele reper: in locul LC baroc din partea de sus a fost aleasa o cetate desenata liniar in nota de perspectiva inversa, bizantina. Au aparut si “stapanii cetatii”, o familie de nobili, desenati in acelasi spirit si un simbol ce avea sa fie schimbat la fiecare eticheta, asezat in partea de jos a imaginii.
  • Intr-adevar, piata s-a miscat foarte dinamic in ultimii ani, si am ajuns in situatia ca “La Cetate Miracol”  sa fie insistent  solicitata si de catre retail-eri, pentru rafturile destinate produselor de nisa. Firesc, atunci s-a creat o mica confuzie care, mai persista oarecum si astazi pana la reconfigurarea listei de vinuri plasate in IKA.
  •  Simultan, multi dintre clientii Horeca au realizat ca este un mare avantaj sa aiba in lista de vinuri, etichete identice cu cele de raft, pentru ca, pana la urma, clientul cumpara in prima instanta eticheta pe care o recunoaste fara efort, iar daca este si un vin care il satisfice, atunci intelege si accepta diferenta de pret dintre raft retail si meniu restaurant. Concluzia este ca actualmente, sesizam o atenuare a cerintelor pentru vinuri “exclusiv Horeca”. Discutiile pro si contra sunt lungi si complexe pe acest subiect.
  • Dar in sine acest exercitiu identitar cu gama La Cetate a fost o poveste cu multe invataminte pozitive.

 

 8. Sunteti una dintre putinele crame din Romania care nu are o descriere a vinurilor si informatii despre crama si vie pe site-ul propriu. Este o alegere deliberata si daca da, de ce ati luat-o?

 

  • Web-site-ul este construit in acest mod din anul 2007 si la vremea respectiva am avut motive intemeiate sa aiba aceasta structura. Aspectul asa-zis “commercial” al majoritatii site-urilor nu reprezinta un model pentru Crama Oprisor. Alegerea a fost una gandita, pentru un anumit moment de reprezentare a imaginii Cramei Oprisor. Ne-am asumat o prezentare tip poveste a portofoliului nostru, lipsita in general de ternele boabe de strugure si multiprezentele frunze si butuci stilizati. Nu ne-am oprit nici la asocierile tip: rata cu pene colorate coapta la foc mic cu rose nobil….. Am lasat publicul, la acel moment sa aiba o surpiza, sa se bucure de idee, de ansamblu, lasand in mod voit datele mai tehnice in plan secund. Ne dorim sa transmitem, in primul rand, valorile reale ale oamenilor, locului si traditiilor care caracterizeaza Crama Oprisor. Vrem sa comunicam publicului ca vinul nostru are valoare nu numai ca materie, dar si ca spirit, contine o doza importanta de pasiune, istorie, si exprima puternic autenticitatea si originea de provenienta.
  • In acest moment suntem in proces de proiectare a noului web-site, pe un alt nivel de reprezentare a informatiei, avand in vedere si unele editii limitate care sunt acum sold-out, dar ele sunt inca prezente pe site. Si aici am ales varianta de a merge din treapta in treapta, punand fiecare element la locul si timp

 

 9. Cum stabiliti perioada optima de lansare a vinurilor pe piata? Tineti in primul rand cont de maturitatea vinului sau de nevoile de cash ale firmei?

 

  • Permanent si consecvent, Crama Oprisor decide momentul lansarii in piata atunci cand vinul este optim din punct de vedere organoleptic si stabil fizico-chimic.
  •  Sub nici o forma nu trimitem din crama spre piata, vinuri care sunt sub exigentele noastre, numai din nevoia de cash. Sunt multe exemple in care am avut situatia de “out-of-stock”, si atunci, chiar daca am avut probleme logistice serioase in relatia cu anumiti clienti, nici atunci nu am facut rabat de la standardele noastre de calitate.

 

 10. Din datele de la Ministerul Finantelor rezulta ca ati incheiat ultimii ani pe pierdere in vreme ce majoritatea producatorilor din piata au inregistrat profit. Care sunt cauzele care au determinat aceasta situatie?

 

  •  Crama Oprisor nu a ajuns inca sa inregistreze profit, datorita capitalului foarte mare investit incepand cu anul 2000. Crama Oprisor a inceput procesul de “reconversie-restructurare” a vechilor plantatii, incepand cu anul 1999, atunci cand NU existau fonduri Europene sau Guvernamentale de sustinere a acestui tip de investitie. De asemenea, Crama Oprisor a investit, la fel, din resurse proprii, in retehnologizarea fluxului tehnologic, cu mult inainte sa poata accesa fonduri europene. Aici, pot reveni reveni la intrebarea dvs despre actionarul Reh Kendermann GmbH, care priveste “Crama Oprisor” ca o investitie pe termen lung.
  • Costurile de capital, impreuna cu cheltuielile operationale din Ferma si Crama destinate mentinerii permanente a standardelor de calitate, incarca natural tabloul financiar al companiei.
  •  Avem constant preocuparea de optimizare a costurilor de productie, dar fara a influenta negativ calitatea, astfel incat bilantul sa devina la un moment dat pozitiv.

 

 

 

2 responses so far

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply