Nov 22 2013

Despre WSET si Romania. Sau cum (nu) se vede vinul autohton din afara…

Published by at 8:00 AM under Marketing,Opinii

 

Ma gandeam sa mai dospesc un pic impresiile despre Romania in legatura cu ultima mea aventura a cunoasterii oenologice despre care va povesteam miercuri. Dar cum nu prea am ce dospi, am zis sa procedez ca la dentist si sa scot dintele dintr-o miscare. Desi maine e zi de Goodwine si probabil ma risc. Bine macar ca rosiile sunt destul de scumpe in piata in noiembrie, iar niste priviri mai incruntate nu ma mai “induioseaza” dupa atatia ani de sesiuni si examene…

 

Asadar va promiteam miercuri ca va spun cum se vede Romania din afara, adica din perspectiva WSET, cea mai mare organizatie de formare de specialisti in domeniul vinului la nivel mondial.

 

Pe scurt si punctual:

 

romania1. In suportul de curs pentru nivelul 3 pe care eu l-am primit Romania nu exista ca tara producatoare de vin. Nu apare nici o referire cum ca s-ar face vin in Romania. Exista in schimb Ungaria si Grecia. Grecia chiar cu patru zone si patru soiuri indigene distincte.

Ah, sa nu fiu total inexact, exista in curs cuvantul “Romania”, la sfarsit, in anexe, unde sunt trecute intr-un tabel prevederile legale privind consumul de alcool si limitele maxime pentru condusul autovehiculelor in toate tarile, inclusiv cele care nu au legatura cu vinul. Dar ce sa vezi, in dreptul randului unde scrie Romania, nu e trecut nimic. Blanc, zero barat, nul. Adica pe scurt, organizatia care formeaza oameni care lucreaza in vin pe tot mapamondul nu a gasit nici macar informatii legale cu privire la consumul de alcool si legislatie cu privire la alcool din minunata noastra tara. Sau nu s-au sinchisit sa caute. O singura tara mai are linia goala in dreptul ei: Emiratele Arabe Unite. Superb! E nevoie sa aprofundez?

 

2. Am aflat in schimb cu usurare ca la nivelul 4, Diploma, exista ceva si de Romania. Chiar in lista vinurilor propuse de WSET pentru degustare in cadrul formarilor este inclus facultativ si un vin romanesc (la alegere cu unul bulgaresc). Cei unde am facut eu formarea nu ofereau cursantilor un vin romanesc. De ce? Nu din rea credinta, ci pentru ca citez: “este greu sa gasim de cumparat vinuri romanesti  “

Bineinteles patriot cum ma stiti m-am oferit instant sa le trimit eu vinuri din Romania, eventual Feteasca Neagra, ca e soiul national. Am aflat insa cu stupoare ca trebuie un anumit soi de vin, pentru ca asa cere curricula WSET de la Londra: un anumit soi pentru care Romania este recunoscuta in afara.

Ghiciti care este acela? Nu va mai chinuiti degeaba ca nu o sa reusiti. Va spun eu: Pinot Noir. Sa va mai spun ca mi-a cazut fata? Deci pe scurt, atunci cand Romania apare prin cursuri, de fapt nu apare. Ca nu exista vinuri de cumparat. Iar daca astrele s-ar alinia si s-ar gasi, ar trebui sa fie musai Pinot Noir pentru ca noi cu asta suntem recunoscuti in afara. De pe vremea cand exportam licoarea demidulce in UK. E nevoie sa dezvolt?

 

WSET3. V-am zis ca le-am dus o Purpura Valahica 2009 ca demn exponent al soiului autohton cu care ne falim noi la export. Unde ne falim nu stiu, ca ei (francezii de la curs) nu auzisera de el. De fapt ce zic eu de Feteasca Neagra, francezii nu stiau ca Romania are vreo legatura cu vinul, nu incercasera niciodata vreun vin romanesc si credeau ca avem vreo 2-3 producatori, cam asa cum au englezii nebunii lor. Si atentie nu era vorba de nenea Jean de pe strada, erau oameni care aveau toti WSET Level 2 luat si bausera deja multe din vinurile prezente in formare.

Formatorul, participand de o groaza de ani in juriul la IWC, IWSC si Decanter, avusese sansa (sic!) sa intalneasca ceva vinuri din Romania si chiar cateva Fetesti Negre. Cu aceasta ocazie am aflat ca toate erau diferite una de alta si putea fi confundate usor fie cu Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon.

In acest context, de cvasianonimitate a vinului romanesc, dupa ce le-am prezentat pe scurt zona (Dealu Mare) si soiul, Purpura Valahica nu m-a facut de ras, a facut impresie buna. Opinia generala a fost ca e un vin foarte bun, cu un nas incarcat, Rhone-like dar foarte elegant si suplu pe palatin, ceva gen un Pinot mai baricat. Pe scurt o chestie cu tipicitate, un melanj interesant pe care l-ar incadra intre un Rhone si un Burgundy mai greu. Cel mai bun vin romanesc incercat de formator si cu siguranta si de cei din sala, care nu incercasera niciunul pana atunci. Le-am pus apoi infrigurat intrebarea fatala: “Cat ar da pe el in magazin?” Raspunsurile au fost intre 15 si 18 €, dar mi-au zis ca nu l-ar fi cumparat niciodata daca l-ar fi vazut in magazin. De ce? Pentru ca este din Romania si Romania, in opinia lor, nu face vin. E nevoie sa dezvolt?

 

 

Pe scurt, dupa ce am incercat vinuri de pe tot mapamondul si din toate categoriiile de pret, de la 3 euro la 60 de euro, impresia generala este ca la nivelul calitatii nu ne-am face de ras, mai ales cu ce vinuri au aparut in ultimii ani. Nu rupem gura targului si cu siguranta nu o sa reinventam Merlot-ul, CS-ul sau Chardonnay-ul, dar facem vinuri cel putin decente si pe alocuri unele bune si foarte bune. Problema e ca cele reusite, din soiuri internationale, pleaca de la un  nivel de pret la care nu sunt competitive pe pietele externe. Cel putin Chile sterge pe jos cu ele si paradoxal au admis si francezii ca Chile cam pune in dificultate si vinurile lor.

In esenta, situatia sta asa: vinurile noastre ieftine nu sunt destul de bune calitativ, iar cele scumpe nu sunt destul de ieftine pentru a fi competitive cu ce ofera altii. Iar cele care sunt si bune si competitive ca pret nu se vor vinde in veci pentru ca nu avem imagine de tara producatoare de vin si in consecinta vinul romanesc pare un OZN pe rafturile de afara.

Este o problema foarte mare, enorma, care va fi greu de surmontat chiar daca vom face vreodata numai vinuri foarte bune si la preturi foarte mici: la nivel de imagine de tara suntem zero barat pe plan international. Nu existam. De ce nu existam? De bine ce si-au facut unii treaba…si nu vorbesc aici de producatori.

 

Degeaba facem noi manevre pe piata interna, organizam manifestari, degustari, cantari, lansam vinuri cu etichete si concepte care de care mai abracadabrante si cu preturi care de care mai umflate. Dincolo de granita de vest, cand iesi in afara, e o mare tacere in ceea ce priveste vinul romanesc. E ca si cum iesi de la un bairam cu manele, dedicatii, haine lucioase, soliste si dansuri pe mese, inchizi usa dupa tine si deodata nu se mai aude nimic.  Liniste! Nada!

 

Pe scurt, dupa trei zile de formare WSET si peripetiile de mai sus, ca sa folosesc o vorba clasica de pe la noi, situatia actuala a vinului romanesc sta cam asa (scuzati expresia dar se potriveste perfect contextului): “Ne radem”, dansam, ne distram, dar purceaua e moarta in cotet! Fara sanse de resuscitare pe termen scurt…dupa parerea mea.

Dar de ce sa ne intristam ca (si) maine e Goodwine-ul! Mai bine un cantec vesel si de context sa cantam.  Maestre, muzica:

 

 

P.S. Apropo, va sfatuiesc calduros (ca in fiecare an dealtfel) sa vizitati Goodwine, sa incercati si sa va faceti o impresie despre vinurile romanesti. Lasati blogurile si concursurile si mergeti sa vedeti personal ce va place si ce nu.

Nu o sa va para rau, veti gasi vinuri care va vor placea si cu siguranta va va costa mai putin decat daca va apucati sa le cumparati singuri!

 

20 responses so far

20 Responses to “Despre WSET si Romania. Sau cum (nu) se vede vinul autohton din afara…”

  1. Cristian. E.on 22 Nov 2013 at 10:52 AM

    Nici eu nu inteleg de ce naiba nu suntem recunoscuti pe afara ca tara viticola…daca este sa vezi statisticile suntem in primii 10 in lume ca volum de consum..
    http://www.wineinstitute.org/files/World_Consumption_by_Country_2011.pdf

    desi la consumul per capita ne depasesc si ungurii si grecii. Bine, e vb de vinul fiscalizat, ca de cel nefiscalizat am fii in top la cat vin luat din vrancea se bea..
    http://www.wineinstitute.org/files/World_Per_Capita_Consumption_by_Country_2011.pdf
    Ar fi totusi o consolare ca am urca cateva topuri daca la rubrica popualtie din tabel nu ar mai scrie 21,5 milioane ci 19 milioane…ar venii mai multi litrii pe cap de locuitor..

    Am baut si eu destule posirici straine ce le egaleaza pe posircile noastre. La capitolul calitate avem cateva nume de oferit, dar din pacate pretul e dezarmant de mare.

    Parerea mea este ca ar trebui sa luam exemplul de la Chile ce acum 20 de ani nici nu exista pe harta viticola…S-au facut ceva replantari, lucrurile incep sa se miste chiar am vazuit cateva idei prin ziarele straine gen “Romania – new wines from old world” sau Romania, viitorul Chile al europei…Sincer necunoasterea ca tara viticola se datoreaza si imaginii noastre ca tara corupta, cersetori, bande de romi la furat, caminele de handicapati din anii ’90, ceausescu etc…Deci la imagine trebuie umblat si aici este foarte greu ca lucrurile se schimba greu si in timp…Nu poti numai sa oferiu Dracula la pachet turistic, iar “Drumul vinului” sa fie in umbra…Ma rog sau la cine vine ptr dracula sa li se ofere si o sticla de vin rosu (exclus sange de taur :))
    P.S. azi a incepu goodwine, expozitie bianuala, dar la TV nu s-a difuzat nimic. Pacat, ptr ca targul de carte este la doi pasi in pavilionul central si langa o carte ar merge si o sticla de vin

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @Cristian. E., Nu ne putem compara cu Chile, acolo e raiul pe pamant din punct de vedere al vitei de vie. Noi nu o sa avem niciodata constanta in calitate pe care o are Chile, oricat am investi. Depindem de multi factori ca sa facem vin bun, pe cand acolo toti factorii sunt in favoarea unui vin bun in fiecare an. E pur si simplu imposibil sa ii bati.
    Apoi concepte de genul “Lumea Noua din Lumea Veche” lipite Romaniei, cum arata ea la ora actuala, nu cred ca ne avantajeaza..o sa scriu un post cu privire la asta ca sunt foarte multe de spus.

    [Raspunde]

  2. Zolion 22 Nov 2013 at 11:47 AM

    Salut Dan!

    La Londra ai f?cut cursul? Ungurii sunt mai deschi?i înseamn? ?i iubesc România mai tare.:) Într-adev?r Pinot Noir-ul este în curs ?i România figureaz? ca ?i produc?tor de mas? PN. Eu am dus vinuri de la Rotenberg ?i ?tirbey, tot din patriotism 🙂 Da, sunt ungur, dar pe cât pot, promovez vinul de calitate (românesc în Ungaria, ?i maghiar în România, dar asta ?tiu cei ce m? cunosc).
    La WSET-ul de la Budapesta am a vut o dup?mas? dedicat? Europei de Est ?i am vorbit ?i despre România, degustând vinurile pe care le-am dus. Apoi în pauz? am mai desf?cut câteva pentru c? erau la curs oameni care lucrau în domeniul ospilat??ii ?i speram c? poate cuiva îi va pl?cea mai tare ?i va ie?i vre-un export. Dar nu…

    Oricum la Gyula sunt multe vinuri de Reca? prin restaurante ?i magazine 🙂
    Dar da, merge?i la GoodWine!

    Zoli

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @Zoli, La Macon…citeste postarea mea dinainte, cea de miercuri, am povestit cum a fost acolo…
    Asa cum spuneam si pe Facebook, noi facem ce putem, dar ca ceva sa se miste cu adevarat in ceea ce priveste perceptia consumatorilor straini despre vinul romanesc, trebuie un efort mult mai mare si mai concentrat.
    Pe care industria de vin din Romania la ora actuala nu este capabila sa il faca…
    Pentru ca cineva de afara sa importe vin romanesc, relativ la miriada de alegeri pe care le poate face, trebuie in primul rand ca “Romania” sa ii sune ca avand legatura cu vinul.

    [Raspunde]

  3. I Georgeon 22 Nov 2013 at 6:52 PM

    “lansam vinuri cu etichete si concepte care de care mai abracadabrante si cu preturi care de care mai umflate” … hahaha 🙂 … nu mai la Ispita aia de la Oprisor ma gandesc, cica ar costa 170 de lei!!! Adica ce pana mea, de ce mi-as cumoara un Barole (decent nu premium) cand imi pot cumpara marele vin Ispita! :))

    Hai, Dan nu fi asa pesimist, incet, incet lucrurile o sa se schimbe. Deja la calitate stam mult mai bine, in curand o sa avem vii cu soiuri nobile si cu cel putin 10 ani in spate, in plus ii avem pe acesti investitori straini care sunt destul de multi in momentul de fata. Evident tot de la straini asteptam salvarea si eu zic ca va veni, bineinteles daca ne vom comporta frumos cu ei 🙂

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @I George, Mda elementul civilizator al vestului…ca intotdeauna…
    Iei Ispita pentru ca esti patriot , de aia! Tradator de neam si tara…

    [Raspunde]

  4. I Georgeon 22 Nov 2013 at 8:38 PM

    Hai ca ma amuzi cu replicile tale … cred ca de aia iti citesc blog-ul, imi place ca esti ironic 🙂
    Sa inteleg ca maine vei face scouting la Goodwine?

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @I George, Mai sus cand ti-am raspuns nu eram ironic! Eram chiar serios.

    Da, ajung maine la Goodwine…sa vedem daca mai si scap..:D

    [Raspunde]

  5. Marius Feieron 24 Nov 2013 at 12:59 PM

    Dane,
    ce ai spus tu despre spatiul alocat Romaniei in suportul de curs, m-a facut curios.
    Am rasfoit suportul de curs de pe vremea mea 🙂 – 2008 – si atunci aveam dedicata o pagina! Sunt mentionate ca regiuni doar doua: Dealul Mare si Murfatlar, plus cateva cuvinte despre Moldova si Cotnari, care “rivaliza candva cu Tokaji” (citat).
    Nimic despre soiurile noastre, doar o singura data mentiunea “local varieties”. Vinul pt degustat e acelasi: Pinot Noir (supermarketurile din Anglia sunt pline de Pinot Noir demidulce si dulce din Dealul Mare).
    Se pare ca … involuam.
    Ca termen de comparatie, Bulgaria are 2 pagini alocate. Cei drept Bulgaria avea un atu 🙂 : in anii 80 cel mai vandut vin in Anglia era Cabernet Sauvignon din Bulgaria, iar in 1996 era al doilea exportator din lume de vin imbuteliat!

    Nu cred ca are rost sa mai repet si eu din ce cauza suntem unde suntem sau ce trebuie sa facem ca tara ca sa fim recunoscuti pe plan mondial. Din pacate concurenta e acerba. Din fericire nu suntem singurii care facem greseli (vezi unde a ajuns Australia si cum e vazuta acum ca un exportator de “high volume, low-quality branded wine” ).

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Marius Feier, Cred ca au mutat paginile alea doua de la Level 3 la Level 4, ca sa nu isi mai incarce lumea mintea cu amanunte inutile gen Romania. Bine nici de Bulgaria nu au nimic…:D
    Australia asta a vrut sa fie…e o strategie deliberata si o duc destul de bine pe ea. In schimb cei care vor sa faca vin quality si premium in Australia au intr-adevar o problema in a se disocia de imaginea respectiva. Dar in rest o duc destul de bine din punct de vedere al business-ului de vin…

    [Raspunde]

  6. lucianon 24 Nov 2013 at 10:26 PM

    In cele cateva catastife din biblioteca rareori se scrie mai mult de o pagina despre Romania.
    In Larousse Wine ocupam ceva mai putin de un sfert de pagina, pagina pe care o impartim cu Bulgaria si Moldova. Apoi mai este remarcata Grasa de Cotnari care are dedicata o treime dintr-o pagina. Franta are dedicate 11o pagini, Italia 28, Spania 16, Portugalia 10… samd.
    In Wine de Christian Callec, Romania ocupa o pagina si jumatate, Franta 134, Spania 44, Portugalia 15, Italia 66, Balcanii 9, fosta URSS 2, Ungaria 18… Orientul Mijlociu 8, Africa 12, Americile 48, Australia + NZ 12…
    Si tot asa … o pagina sau deloc prin mai toate enciclopediile si tratatele. Asa ca nu trebuie sa ne miram ca nu existam. Cu o pondere subunitara din piata de profil putem fi cel mult o curiozitate.

    Sincer mi-as fi dorit sa vad peste o mie de expozanti la GW. Sau macar o suta… Nu stim nici macar sa ne facem reclama. Sunt curios sa aflu cate bilete s-au vandut. Eu cred ca nu mai mult de 2500.

    [Raspunde]

    Dan Reply:

    @lucian, Noi de abia ne-am apucat sa facem vin baubil, cat de cat de de calitate, de cativa ani…
    Am impresia ca o sa ne ia mult mai mult de atat sa ne dam seama cum e cu promovarea, preturile, marketingul, prezentarea imaginii de tara , etc…
    Uneori am impresia ca o se ne ia o vesnicie…

    [Raspunde]

    Andreea Reply:

    @Dan, Eu cred ca lucrurile nu sunt atat de negre pe cat le vezi. Exact ce zici mai sus, vin orientat pe calitate in Romania se face de cativa ani doar, si nu putem sa ajungem din urma Franta care are sute de ani de traditie neintrerupta de diferiti factori gen comunism. Pe de alta parte, citeam intr-o carte zilele trecute ca Italia era cunoscuta prin anii ’70 cu Chianti foarte prost, si ca le-a trebuit cateva zeci de ani sa se reglementeze DOC-urile, sa nu mai indoaie vinul rosu cu alb etc. Deci, nu putem spera intr-o minune in cativa ani.
    In plus, uite cate s-au schimbat de cand exista doar Crama SERVE pe piata si cate crame bune exista acum.
    In “The Oxford companion to wine”, ultima editie, Romania are vreo 3 pagini intregi, in care se detaliaza hectarele pe fiecare soi, cat erau in 2000 si cat sunt acuma, fiecare regiune in parte etc. Asa am aflat ca cel mai cultivat soi la noi e Feteasca Regala.
    Pe urma, ca sa ne putem promova cu Feteasca, fie ea regala sau neagra, trebuie sa mai treaca cativa ani ca sa se faca suficiente vinuri si sa se prinda lumea care e tipicitatea de soi. Nu mi-a placut raspunsul unui producator la GoodWine pe care l-am intrebat cum e cu tipicitatea de soi la feteasca neagra, mai ca mi-a zis ca nu exista.
    Citeam un interviu din Millesime al lui Jancis Robinson – ea zicea ca ce ii lipseste Romaniei ca sa devina cunoscuta pe piata internationala a vinului este un exportator activ. Eu personal cred ca o asociatia a producatorilor romani, care sa investeasca in marketing international, participari la targuri etc. e ceea ce ne trebuie, pentru ca un producator singur in Romania nu are inca resursele pentru asa ceva. Dar la noi la greu cu asociatiile in general in orice domeniu.
    Si un ultim argument de la mine: eu am baut vin romanesc in Tokyo. Am pastrat si sticla adusa cu greu pe avion ca dovada. Este un Pinot Noir, DOC Dealu Mare, si se numeste… Clos de Buzao, scris exact asa 🙂 Era un bistro frantuzesc, am intrat acolo pentru ca era plin de japonezi si evitam locurile turistice. Cand intrebai ce vin au, spuneau: Vin de France, Vin de Rumania si mai aveau inca ceva la vinuri rosii. Dupa ce am investigat povestea, este, din fericire sau nefericire, un producator francez care a replantat cu vita din Franta si care transporta strugurii in camioane frigorifice si face vinul in Franta. Dar pe sticla scrie ca e din Romania si in restaurant e vandut ca atare. Am dat eschivalentul a 30 de Euro pe el, ceea ce mi s-a parut foarte ok ca pret, avand in vedere ca Tokyo e un oras mai scump. Si in plus, vinul era bunicel. Ni l-au dat clocit ca temperatura, deci nu pot sa ma pronunt foarte bine.
    Din ce stiu, sunt crame romanesti care exporta in Japonia. E o piata foarte noua si in crestere.
    Deci, eu as fi un pic mai optimista decat tine in ceea ce priveste pozitia vinurilor romanesti in lume si mai ales legat de viitorul lor 🙂

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Andreea, Wow…cat ai scris, trebuie sa iti fac cont de guest post”..:D
    Ai dreptate, lucrurile se misca. Dar se misca aberant de incet. Ar trebui sa ne miscam mai repde si mai bine , mai coordonat.
    La noi porducatorii se bat ca chiorii pe amarata noastra de piata interna si de aici rezulta o groaza de orgolii care stau in calea coagularii unei inititiave comune la nivel international.
    La ora actuala asta ziceam si eu in post, vinuri cat de cat avem sa nu ne facem de ras, dar ne lipseste viziunea si actiunea comuna pentru a creea la export o imagine de tara producatoare de vin.

    Chiar sunt curios cum era Pinot-ul acela si cine il producea…:D Stiu ca cei de la Domeniile Franco-Romane sunt francezi si fac un Pinot bunut pe Dealul Mare.

    [Raspunde]

    Andreea Reply:

    @Dan Micuda, Eu de fel am viziune foarte optimista asupra vinului romanesc si postul tau mi se parea ca vede doar partea goala a paharului (si la un pahar de vin e, intr-adevar, mai mare 🙂 ). De aici lungimea…
    Cred ca bataie intre producatori exista in orice tara. In Franta de exemplu, am fost acum 2 veri cu gandul sa bem Chateauneuf du Pape de la Nisa pana la Lyon, dar nu e chiar asa, pentru ca in fiecare zona din Provence ei, francezii obsedati de “eat local”, or sa iti dea doar vinul acelei zone. Poti tu sa fii la 100 de km de Chateauneuf , tot doar vin de Bandol si Cote de Provence (despre care am aflat ca e mai bine sa nu, a nu se confunda cu Cote du Rhone) o sa gasesti 🙂

    Eu ce sper este ca vinurile de entry level de la noi sa devina mai bune. Nu pot sa convingi pe cineva care nu e bautor de vin sa dea de la inceput 50 ron+ pe o sticla de vin rosu ca sa fie impresionat si sa vrea sa mai bea. Si nah, mie mi se pare la fel de important ca exportul cresterea pietei interne, adica sa convingi lumea care bea Angelli sa prefere un vin dulce pe bune, de exemplu, nu posircile de alta data.

    Acuma, cu Pinot Noir-ul de Romania din Japonia, a fost bun. Poate entuziasmul de a gasi un vin romanesc acolo i-a adaugat la impresie, dar ne-a placut,a mers cu mancarea, dar atat pot sa zic din amintire. Are o eticheta cu o icoana stilizata si o contraeticheta in japoneza. singurul lucru in engleza e : “product of Romania” si “bottled in France”.

    [Raspunde]

  7. lucianon 26 Nov 2013 at 10:31 AM

    Suntem pozitionati in categoria restul lumii: http://www.wine-searcher.com/regions-rest+of+world .

    http://www.wine-searcher.com/regions-romania … unde se vorbeste mai mult despre tuica, pozitia geografica. O comparatie cu Italia (unde se cultiva de 7-8 ori mai multe soiuri) si cireasa de pe tort – cel mai bine cotat vin e pe pozitia 8739. Locul doi 10948 si apoi sarim la 17775…

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @lucian, Deh…Q.E.D…

    [Raspunde]

  8. lucianon 27 Nov 2013 at 12:17 AM

    Si ceva mai mult de o pagina:
    http://www.winebehindthelabel.com/romania.html

    [Raspunde]

  9. […] Asa, pentru orgoliul national, ca oricum nu figuram prin materielele si degustarile WSET: vinul de la greci, un Nemea Agiorgitiko 2010 a fost declarat neoficial cel mai slab vin dintre […]

  10. […] este scpul.  Desi se pare ca suntem renumiti pentru Pinot Noir pe tot mapamondul (sic!). Ca doar asta cere WSET din Romania pentru degustarile de la cursul lor de “Diploma”. Asta da […]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply