Sep 30 2013

Marketing de la Angelina Jolie si Brad Pitt: Miraval Rose 2012

Published by at 8:00 AM under 2012,Acceptabil,Franta,Provence,Rose,Sec

 

O teorie proprie si personala de marketing, testata si verificata in multe imprejurari, nu neaparat doar la vin, spune ca: atunci cand o persoana cunocuta (actor, sportiv, manelist sau nevasta de a lui Prigoana) recomanda sau „branduieste” cu numele sau un produs sau un serviciu, atunci acel produs sau serviciu are un RPC slab si va sfarsi inevitabil prin a dezamagi.

 

De ce? Din doua motive:

1. un produs foarte bun  nu are nevoie de genul asta de marketing ca sa se vanda

2. daca personajele respective  isi pun imaginea si numele la bataie nu o fac gratis. Deci trebuie sa scoata un ban (adesea nu putini pentru ca nu sunt invatati cu bani putini. Bine poate doar nevasta lui Prigoana, ca am auzit ca omul e mai “cumpatat”). Iar ca sa scoti un ban dintr-un produs inseamna ca trebuie sa o faci un pic in detrimentul calitatii.

Pentru ca daca ai da si calitate si imagine te-ai duce cu pretul prea sus pentru posibilitatile consumatorului si tot aranjamentul va esua din punct de vedere comercial. E o chestiune simpla care presupune un mix dintre un produs si o imagine, totul in cadrul unui pret dat, pe care consumatorul este dispus sa il plateasca. Arta acestui business este tocmai de a creea acest mix, in genul modului in care un oenolog asambleaza un vin.

 

Dar sa revenim. Povestea pe scurt: Brangelina (adica Brad + Angelina = Love) cumpara un Chateau in Provence (americanii sunt obsedati cu Provence,  Saint Tropez si Coasta de Azur) si se gandesc sa produca vin. In cazul de fata vorbim de  un Rose.

Producatorul respectiv, Chateau Miraval nu este tocmai strain de promovarea vinurilor proprii pe seama celebritatilor. Intre altele fie spus si mai mult cu titlu de can-can Chateau-ul respectiv este locul unde au fost inregistrate parti din celebrul album „The Wall” al celor de la Pink Floyd (da,da,baiatul ala cu concertul de la Bucuresti, Roger Waters). Producatorul a sesizat oportunitatea si  s-a apucat sa produca un Rose cu titlul, ati ghicit: Pink Floyd. Era si greu de ghicit… Umbla vorba in sat ca ar fi fost chiar un Rose reusit. Sau este (?!?!) ca mai apare pe la diversi comercianti de afara ca Chateau de Miraval Pink Floyd Jolie Pitt 2012. Ca sa impuste toti iepurii deodata…un fel de all inclusive.

 

 Intre timp insa fanii Pink Floyd au imbatranit, s-au lasat de rose sau au trecut probabil pe vin rosu. Asta s-a vazut in vanzari. Ca nu poti sa scoti un rosu sa se cheme Pink Floyd. De fapt poti, dar suna total aiurea. La noi probabil s-ar practica…

In plus nici Pink Floyd nu mai e ce era pe vremuri in termeni de marketing, imagine si expunere.

Asa ca „organismul parazit” (Chateau-ul) a trebuit sa gaseasca o alta gazda furnizoare de imagine pentru a relansa vanzarile produsului propriu (Rose-ul). Si ce gazda mai buna poti gasi decat celebrul cuplu de actori, arhicunoscuti pe plan mondial. Cam cum sunt la noi Bianca Dragusanu si Victor Slav (apropos, sfat gratis: aude cineva sa vorbeasca cu ei pentru o eticheta de rose? Cotnari ca acolo s-ar potrivi cel mai bine…cu Busuioaca aceea Rose sunt din aceeasi poza. Nu glumesc…Dati-l incolo de Colocviu la Paris.)

Revenim (a doua oara): Brad si Angelina au preluat in leasing Chateau-ul cu optiune de cumparare (un fel de cumparare 90%: daca nu iese business-ul pot renunta la contract) si s-au apucat de facut vin.  Acum pe vinuri scrie frumos:  “Jolie-Pitt&Perrin”. Perrin e nenea care face vinul, nu tocmai un novice in domeniu si in zona, dar nu insist acum cu Beaucastel ca va plictisesc. Eu mai mult din cauza lui eram curios de vin. In rest povestea este clasica: terroir, vie cultivata organic, etc…etc Dar cine nu are de astea in zilele noastre?

Si ca sa vezi  surpriza, vinul (varianta 2012, asta cu Jolie-Pitt) a primit instant 90p de la Winespectator, dupa ce ani de zile cazuse cumva in dizgratie. Deh,  “Brangelina” se pare ca vinde si reviste de vin. In plus toata presa mondiala (si nu numai cea de specialitate) a vuit toata vara despre Rose-ul celebrului cuplu.

 

Una peste asta toata chestia mi  s-a parut o schema evidenta de marketing pentru turisti americani snobi (pleonasm) dar mai ramanea sa vad produsul in sine ca sa ma conving. Si m-am convins:

 

Rose Miraval Pitt JolieAspect (Culoare): tipic, foaie de ceapa cu reflexe usor inchise de cupru si somon

 

Nas: Intens, fructat, cu mult fruct rosu de padure coapte (fragi, zmeura, capsuni usor trecute), tuse de bomboane si dulceata de trandafiri. Nu are eleganta si integrarea tipica unui rose de Provence, parfumul il vireaza mai degraba spre chestii New World.

 

Gust: Atac prezent, chiar usor corpolent cu senzatii dulcege in debut, dezvoltand aceleasi tuse de fructe de padure coapte si senzatii usor artificiale, de bomboane. Nu prezinta aciditatea  electrica, racoritoare a unui Provence clasic, dar reuseste sa echilibreze corpul in mod fericit, mai ales pe sfarsitul evolutiei. Comparat cu stilul zonei pare usor plat. Termina cu o explozie de fruct parfumat pe palatin care se mentine, pe o durata scurta si in postgustul usor cald si cu senzatii artificiale.

 

Trebuia sa va spun de la inceput (daca nu v-ati dat seama pana acum) ca nu sunt mare fan Brad Pitt si Angelina Jolie. Dar facand abstractie si de asta trebuie sa va mai spun ca vinul m-a dezamagit. Si nu datorita numelor scrise pe eticheta (din contra datorita lor ma asteptam sa fie un pic mai comercial) ci mai degraba ca si fan al Rose-urilor de Provence. Ma asteptam sa fie un rose generic branduit cu numele celor doi. Dar nu e nici macar atat. Este mult mai plat si mai lipsit de prospetime si naturalete, castigand insa pe partea de arome intense, corp si senzatii dulcege. Adica exact ce urasc eu mai mult la un Rose.

 

E trist sa iti bati joc de un rose de Provence in stilul asta doar pentru a scoate un vin care sa fie cat mai pe placul consumatorilor. Nu ma indoiesc ca s-a vrut ceva mai “comercial”, dar s-a ajuns la un caz clasic in care brandingul distruge produsul in sine. De exemplu cel de aici e o clasa peste el. Un vin Acceptabil spre Bun, dupa gusturile mele. RPC Slab la cat se cere pe el (intre 15 si 20 €, in functie de magazin)

 

Sa nu ma intelegeti gresit, vinul este peste multe Rose-uri de la noi, doar ca judecat in contextul zonei, al stilului, al pretului si in final a ceea ce astept eu de la un rose de Provence, “fails to deliver”, vorba englezului.

 

Deci pe scurt: daca o sa dati  15 -20 €  pentru Chateau Miraval Rose 2012 Jolie-Pitt&Perrin pregatiti-va sa primiti mai mult Jolie si Pitt decat vin. Et c’est pas tres jolie tout ca…

 

Chateau Miraval Rose

 

2 responses so far

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply