Jun 25 2013
A doua zi de Rusalii la AVINCIS, printre vinuri si prieteni…
Ieri am descins pe dealurile Dragasanilor, mai precis pe cel numit Dobrusa, impreuna cu alti pasionati de vin (si picninc-uri la zi de sarbatoare) la invitatia, devenita deja traditionala, din partea familiei Stoica.
Pentru cei care citesc pentru prima data despre Avincis mai multe detalii despre ce, cine si cum, puteti afla din postarea mea de anul trecut. Impresiile bune s-au pastrat nealterate si anul acesta: conacul de un alb imaculat este la fel de fermecator incadrat din toate partile de viile care se scurg incet catre Olt, iar vinurile au inceput sa capete aura de seriozitate, consistenta si consecventa pe care doar timpul si pasiunea celor care le realizeaza le-o pot oferi.
Infruntand cu stoicism caldura de afara, dar pozitionat strategic intr-o zona a terasei cu o excelenta circulatie a aerului, m-am putut bucura in voie atat de vinuri cat si de conversatiile interesante pe care acesta intotdeauna le prilejuieste.
La capitolul vinuri, impresiile au fost urmatoarele, in ordinea degustarii:
Cramposie 2011, un vin care s-a mai asezat intre timp, cu un plus de corp si arome fata de cea de la Stirbey si cu interesante note verzi si ierboase pe care si le-a pastrat destul de bine, alaturi de o aciditate bine conturata, integrata, citrica, mai ales pe final, asa cum sta bine soiului. Bun.
Cuvee Petite (Sauvignon Blanc) 2011 un vin care prezinta o treapta in plus de integrare si expresivitate fata de anul trecut. Timpul petrecut in sticla i-a prins bine, acesta invocand note citric-minerale, usor lactice, sobre si retinute alaturi de impresii vag dulci, elegante, de briose si vanilie, provenind de la un “lemn” judicious utilizat (doar 25% din vin a fost baricat) si foarte bine integrat. Bun spre Foarte Bun
Feteasca Regala & Pinot Gris un “hit” de care m-am indragostit de la prima vedere cand l-am intalnit. Este acelasi vin in care Pinot Gris-ul da o structura de invidiat si tuse picante in nas iar Feteasca Regala vine cu aromele de fructe coapte si nuante usor mature. Excelent construit, cu o evolutie liniara, rigida si o aciditate bine definita care ii acorda un aer de distinctie, pe un final apetisant cu impresii intepatoare, tonic-condimentate. Foarte Bun
Cuvee Amelie, una din noutatile anului 2012 alaturi de Rose. Un asamblaj demisec compus din 70% Tamaioasa Romaneasca si 30% Muscat Ottonel). Desi unii ar spune ca cele doua soiuri se inscriu intrucatva pe aceleasi coordonate aromatice, ale familei Muscat-urilor rezultatul pare sa ia ce este mai bun din fiecare: aromele pronuntate, primare, ale Tamaioasei sunt foarte bine puse in evidenta de elenganta, structura si concentrarea data de Muscat. Impresia generala este aceea a unei constructii fine, diafane, de o subtilitate si eleganta greu de obtinut doar din Tamaioasa. Daca mai adaugam intregului tablou si o aciditate bine exprimata care echilibreaza corect zaharul rezidual pe palatin plus un final placut, usor tonic, nu are rost sa va spun care a fost vinul cel mai cerut de catre oaspeti. Eclipsand chiar si Rose-ul..:D Bun
Rose 2012, inca o noutate pe care o incercasem si la Goodwine si mi-a placut de atunci. E in stil fresh, frantuzesc si la ora actuala e printre cele mai reusite rose-uri “de linie” din 2012 de pe la noi. Alaturi de Liliac, Vinul Cavalerului si cel “mainstream” de la Domeniul Coroanei Segarcea. A se consuma pe parcursul verii, mai ales la cum a urcat mercurul termometrelor in ultimul timp. Bun.
Cuvee Andrei 2010 un Cabernet Sauvingnon reprezentativ pentru zona Dragasanilor: impetuos si expresiv inca din nas (cu fruct negru pronuntat, proaspat, pur si note condimentate de piper, cuisoare, cafea prajita si usor vanilate). Evolutie structurata pe palatin, cu fruct bine evidentiat, tuse condimentate plus o coloana vertebrala bine construita din aciditate si tanini fermi care sustine un nivel extractiv consistent. A good effort! Bun spre Foarte Bun.
In principiu, ca idee generala, se vede evolutia si cresterea gradului de simbioza dintre oenolog si crama. Lucratura devine mai fina, delicata si expresiva. De altfel vinurile poarta o amprenta fratuzeasca evidenta respirand prin toti porii eleganta retinuta si subtilitate. Acum nu stiu cat de mult apreciaza consumatorul roman la acest moment atributele de mai sus, dar eu personal le gasesc atragatoare intr-un peisaj cvasisaturat de vinuri suprabaricate, machiate, extractive si greoaie.
Una peste alta daca va place stilul acesta de vinuri (in timp cu siguranta va vor placea) sau doar doriti sa petreceti cateva clipe linistite “departe de lumea dezlantuita”, pe dealurile Dargasanilor intr-un cadrul idilic care imbina traditia conacului desenat in linii laptoase si elegante cu modernismul cramei din imediata vecinatate, atunci Avincis este pentru voi.
