Jun 20 2013
Pe caldura mare, merge bine un Aligote: Metaph de la Gramma
A venit vara! Ma uit pe geam, ma uit la termometru…30 de grade la umbra. Caldura mare monser zic. Trebuie neaparat ceva fresh si racoros. Fara Rose ca am baut destule in ultimul timp. Ceva alb si proaspat…Aligote? Merge!!!
Scotocesc prin casa si gasesc Metaph-ul primit de curand de la Gramma. Este un Aligote, dar usor atipic. In sensul ca fiind destinat marelui public (adica realizat pentru reteaua Mega Image), este demisec.
Unii ar spune ca e o blasfemie sa faci Aligote demisec, in alta ordine de idei este o sinucidere comerciala sa pui in rafturile de supermarket de la noi un Aligote sec. La noi vinurile cu aciditate taioasa, tipica Aligote-ului, inca sunt catalogate acre de catre consumatorii deabia “mutati” de pe dulce pe demisec.
De fapt Gramma are un Aligote in stil clasic si extrem de competent pe gama traditionala. Mie mi s-a parut chiar cel mai bun Aligote de pe la noi si nu cred ca s-ar face de ras nici in comparatiile cu exemplarele de pe afara. Asa ca am un motiv in plus de curiozitate fata de Aligote-ul demisec pezent de fata. Apoi, tinand seama de soi, care nu este foarte renumit pentru structura sa, daca lasi prea mult zahar sa iasa in evidenta e posibil sa te alegi cu o zeama dulceaga gen limonada. Dar sa vedem:
Aspect (Culoare): Deschis, stralucitor, aproape transparent si usoare accente galbui in profunzime.
Nas: Initial retinut, usor inchis, cu aspecte florale, note verzi, de iarba cosita si usor mineral. Treptat, pe masura ce se incalzeste in pahar, evolueaza spre tente de citrice si fructe coapte (mere, pere, “stone fruits”). Nu este insa agresiv in arome, intensitatea aromatica mentinandu-se la cote retinute si conservand destul de bine notele verzi, cu tenta citrica.
Gust: Atacul este proaspat, vioi, cu o aciditate surprinzatoare tinand cont ca e de demisec. Sincer daca nu scria pe sticla nu mi-as fi dat seama de chestia asta. Echilibrul aciditate/zahar este bine realizat si ma gandesc ca daca l-ar fi lasat sec ar fi fost de-a dreptul taios. Evolutia pe palatin este lejera, diafana, cu senzatii proaspete, verzi, citrice si o usoara nota dulceaga care da o impresie placuta, de dulce acrisor, gen sos asiatic-chinezesc (cu care dealtfel cred ca ar merge bine asociat in feluri de mancare).
Finalul este crocant, cu aciditate in crestere si cu tente usor minerale. Postgust scurt, in note vioaie, cu o aluzii interesante de alune prajite si tente usor lactice. Daca il lasati sa se incalzeasca in pahar zaharul isi face simtita prezenta, iar senzatiile olfactiv-gustative vireaza spre impresii dulcege, de fructe coapte si pepene galben
Per ansamblu in vin Bun, versatil, direct, de vara. A fost exact ce ma asteptam si in acelasi timp usor surprinzator cat de bine reuseste aciditatea sa acopere senzatia de dulce a zaharului la temperaturi scazute. Daca vreti ceva mai plin si aromat lasati-l sa se incalzeasca usor in pahar si veti avea parte de o surpriza placuta. Plus ca are si alcool de doar 12,5% chestie rara pe la noi. Costa putin peste 30 de lei in amintitul supermarket, RPC Acceptabil.
La final, dupa ce am trecut prin toata gama de trei vinuri facute de Crama Olteanu (Gramma) pentru Mega Image concluziile ar fi cam asa: producatorul si-a onorat blazonul, avem de a face cu vinuri corecte, fiecare avand ceva diferit de oferit. Din punctul meu de vedere, ordinea preferintelor ar fi: Synon, Metaph (la un milimetru in urma) si Hom.
