Apr 16 2013

Declaratie de intentii: Cine sunt si ce vreau…

Published by at 8:04 AM under Diverse,Opinii

 

Recunosc de la bun inceput ca postarea de fata mi–a fost provocata de titlu unei prezentari de la proaspat incheiatul Forum Vinul.ro din acest weekend. O manifestare de altfel foarte nimerita pentru o industrie de vin care are probleme cu marketingul si cooperarea intre diversii actori din piata. Chiar daca noi dezbatem si implementam acum conceptele de baza, in timp ce altii le-au depasit demult.

Divaghez. Prezentarea de care va vorbesc se intitula: “Cine sunr blogerii de vin si ce vor ei” Recunosc ca atunci cand am citit prima data titlul anterior mi-a provocat un vag sentiment  existentialist si filozofic.

Oricum acesta este incitant, un fel de “Bloggerii de vin: “Quo Vadis” sau “Acesti nebuni (neintelesi) ai marilor orase”. Asa ca dupa ce mi-am exprimat partial nelinistile filozofice pe Facebook, m-am gandit ca e bine  sa fac si o mica introspectie personala pentru a(-mi) lamuri raspunsurile la intrebarile de mai sus. In plus mi-am dat seama ca unii chiar sunt curiosi sa afle ce suntem si ce vrem…:D

 

Inainte de toate trebuie trebuie sa precizez ca nu am absolut nici o problema cu cei care au realizat prezentarea (Nicusor Cazan si Cosmin Grozea), doi tipi foarte ok din punctul meu de vedere si care pot sa isi dea destul de competent cu parerea pe subiectul de fata. Puteti vedea aici si aici materialul prezentat de ei. Si asta o spun ca sa evit mahalageala specific romaneasca si vorbele pe la colturi gen “s-a luat Micuda de nu stiu cine…”

 

wine questionApoi, nu o sa vorbesc la plural pentru simplul motiv ca nu consider “bloggerii de vin” ca fiind o comunitate sau un segment din industrie care poate fi caracterizat prin elemente comune. Avem printre noi oratori, retori, limbuti, interesati, lacomi, pasionati, falseuri, doritori de castig, recalificati profesionali, critici, etc…. Si asta e doar o clasificare din perspectiva personala si din graba tastaturii.

Asa ca in continuare voi folosi singularul si voi vorbi doar in numele meu. Dealtfel chestia asta cu blogul am considerat-o intotdeauna ca avand o importanta componenta proprie si personala. Mi-e greu sa cred ca toti vrem aceleasi lucruri si mult mai greu ca toti suntem la fel.

In ceea ce priveste codul etic pe care unii  am vazut ca il reclamau, eu zic ca fiecare blogger si-l are pe al lui. Mai lax sau mai sever. La mine este propria constiinta, declaratia pe care o puteti citi pe site, in dreapta jos si darea de seama de aici. In rest, cand o sa vad un cod etic al producatorilor de vin pe care acestia sa il respecte atunci mai vorbim despre etica. In general eu ma feresc sa pretind altora ceea ce eu nu sunt in stare sa imi asum.

 

Apoi am mai citit la Nicusor ca s-a ridicat problema blogerilor toxici care fac campanii impotriva unui producator pentru avantaje, platiti de altii etc. Si noi ce sa facem? Sa instituim o politie a blogurilor de vin? Tot ce pot sa fac eu e ce la mult sa scriu de chestia respectiva. Daca primesc (detin) date, dovezi si sunt convins ca asa este. Ca de intoxicari nu ducem lipsa. Slava Domnului suntem o breasla mult mai bine autoreglata decat piata vinului cand vine vorba de a sanctiona practici de acest gen.

   Producatorii, daca se simt vizati sa nu mai faca pe domnisoarele sfioase de pension si sa vorbeasca pe la colturi. Sa iasa si sa spuna clar, cu dovezi, subiect si predicat ce au de spus. Cine le-a cerut si ce le-a cerut. Cine a platit si ce a comandat. Asltfel o sa pozeze (si o sa fie) permanent in victime. Si “noi”, in ansamblul o sa fim agresorii. Desi eu nu pot raspunde decat pentru actiunile mele.

 

Asa ca, in continuare o sa ma refer la mine personal.  Deci:

 

  1. Cine sunt?

Sunt un consumator de vin. In primul rand. Transformat intre timp in pasionat de vin, care vrea sa impartaseasca si altora pasiunea lui. Pasiunea nu implica intotdeauna doar lucruri bune. E ca intr-o casnicie, nu e doar lapte si miere. Mai e si fiere. Pana la urma pasiunea triumfa.  Vorbesc in nume propriu.

 

Cred ca mi-ar fi mai simplu sa va spune cine sau ce NU sunt:

 

  • Nu sunt cineva care sa sa pretinda ca are studii sau cine stie ce pregatiri de specialitate. Sunt un autodidact si consider ca nu iti trebuie 4 ani de facultate si 3 de master ca sa poti spune daca un vin este bun sau nu  (sa il faci da, desi si aici putem discuta pe niste exemple contrarii).  Asa cum nu iti trebuie facultate pentru a deprinde “arta” de a-ti innoda corect sireturile. Ca unii incearca sa complice voit si inutil situatia, este alta discutie…

 

  • Nu sunt cineva care scrie la comanda sau pentru a castiga o paine din asta. Haideti sa zicem ca din punctul meu de vedere consider ca asta imi confera un oarecare grad de obiectivitate. Aflat insa insa sub imperiul preferintelor si placerilor personale in materie de vin…

 

  • Nu sunt genul care se entuziasmeaza repede si usor. In fata unui vin, a unei etichete sau a unei actiuni de PR. Asa sunt eu. Mai sceptic si inchizitor. Defect profesional, nu ma mai pot schimba acum.

 

  1. Ce vreau?

 

Well…ca sa va dau un raspuns de candidata la Miss, vreau o lume mai buna si un consumator de vin mai educat. Vreau ceea ce noi, in limbaj economic, numim “o piata perfecta”. Practic o iluzie…

  • Pe cale de consecinta, sincer si realist, nu vreau nimic. Nimic concret, palpabil numarabil, cuantificabil. Insasi conceptul de “a vrea ceva” nu cadreaza din punctul meu de vedere cu optiunea de a detine un blog de vin. Stiu, pentru multi poate parea paradoxal faptul ca nu vreau nimic. Pecuniar mai ales…

 

Wine questions-thumb-300x450Dealtfel, la cat de des scriu probabil ca multi ma judeca prin prisma celebrei sintagme autohtone “Vreau el ceva”. Ei bine, nu scriu pentru ca vreau ceva. Daca ar fi sa definesc impulsul care ma face sa imi pierd orele in fata calculatorului, povestind altora ideile si experientele mele, ar fi probabil dorinta de a cunoaste si relationa cu oameni care imi impartaseasc pasiunea.  Si in plus  imboldul de a atrage si pe altii spre pasiunea respectiva. Atat de simplu este…

Desi in ultimul timp am tot mai des senzatia aceea ca am vrut sa intru la o piesa de teatru si am nimerit la Miss Piranda la Sala Palatului. Poate e doar o senzatie…

 

  • In rest chiar nu vreau nimic. Nu vreau sa critic producatorii de vin, nu vrea sa fiu acid cu mersul lucrurilor in industria noastra autohtona, nu vreau sa fluier in biserica despre concursuri si modul in care sunt organizate, nu vreau sa fiu malitios cu cei care se erijeaza in ceea ce nu sunt. Chestiile astea sunt pur si simplul apanajul contextului pe care il traim si nimic mai mult. Si nimic voit. Si oricum nu cred ca am sarit calul vreodata, tot timpul mi-am argumentat opiniile si nu am refuzat niciodata dialogul.

 

  • Probabil dezavatanjul meu (sau avantajul depinde cum il priviti) este ca sunt un caracter mai direct care imi place sa spun lucrurilor pe nume. Adica imi iubesc, imi cultiv si imi apar cu cerbicie dreptul la opinie. Ca se mai supara unii…asta e.  Le trece. Cine se supara pe adevar, nu are probleme in a-l ignora. Si Slava Domnului avem destui ignoranti in Romania. Voluntari sau involuntari…Si numarul lor este in crestere.

Oricum la ora actuala industria romana de vin se pare ca nu are nevoie de opinii. Mai degraba de poze (mai ales cu reprezentante ale sexului frumos cat mai sumar inmbracate), preluari stangace de pe afara, laude umezi, batiste pe tambal si in general chestii pufoase si comode, care sa evite pe cat posibil subiectul calitatii vinului autohton, al preturilor ridicate ale acestuia si a contextului sau international, unul destul de tragic dealtfel. Este ca o piesa de teatru de Caragiale, un fel de tragi-comedie perfecta. D’ale carnavalului...

In atare circumstante ceea ce fac eu poate fi (si adesea este) tratat ca delict de opinie.

 

Ah si in final, sa nu uit! Chiar vreau (de fapt imi doresc) ceva in lumina exspuse in ultimul pasaj: mai multa normalitate pentru vinul romanesc. Si nu ma puneti sa va definesc normalitatea. Promit sa va spun cand o sa o simt.

 

 P.S. Daca aveti timp puteti citi aici si aici doua piese de mare actualitate despre cum vad eu bloggerii de vin,  de care personal sunt  foarte incantat…:D

 

 

2 responses so far

2 Responses to “Declaratie de intentii: Cine sunt si ce vreau…”

  1. Bogdan Bocseon 17 Apr 2013 at 4:20 PM

    Urmeaza o leapsa?

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Bogdan Bocse, Sper sa nu…era o declaratie proprie si personala..:D

    [Raspunde]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply