Feb 01 2013

Despre baricuri presupus frantuzesti, nemti si vocatia distrugerii la romani…

Published by at 1:25 AM under Diverse

 

Va mai amintiti acum un an si ceva de celebrul naufragiu al navei de croaziera Costa Concordia pe tarmul italian? Cum se intreba toata lumea cum a fost posibil ca nava sa se apropie atata de mult de tarm si unde era capitanul in timpul acesta? E, pentru mine misterul a fost complet dezlegat in momentul care am auzit la stiri de imageprezenta la bordul navei a unei june originara din Moldova (de peste Prut ce e drept), angajata pe post de dansatoare. Si prezenta nu era in barul de noapte, ci taman pe puntea de comanda, aceasta fiind “prietena” capitanului cu care tocmai “ciocnise un pahar de vin” inainte de dezastru. Nu cred ca mai era nevoie de ancheta…

               

De cate ori aud de vreun dezastru, deraiere, explozie, prabusire pe undeva ma astept ca in mod invariabil sa apara in presa informatii despre conationali de-ai nostri care sa fi condus prin actiunile lor la nefericitul eveniment. Practic nu cred ca exista dezastru in lume sau in istorie fara implicare romaneasca.  Daca sapi indeajuns de adanc ajungi la un roman sau la o pista care duce spre Romania. De ce? Pentru ca poporul roman are un talent innascut pentru  distrugere. Suntem o natie de sabotori. Voluntar sau involuntar.

 

Din punctul asta de vedere suntem exact in antiteza cu nemtii. Daca ei sunt seriosi si disciplinatilor si le place sa construiasca chestii care in general dureaza secole, noi pe alta parte stapanim la perfectie arta distrugerii. De fapt, nu cred ca pot construi nemtii ceva pe care noi sa nu il putem distruge.

Asta plecand de la sudul frontul de est din al doilea razboi mondial, din Rusia, cand l-am ajutat (involuntar si cu largul concurs al italienilor si ungurilor) pe Stalin sa ajunga mai repede la Berlin pana la masinile germane care, daca nu stiati, inregistreaza cea mai mare rata de defectiuni din Europa taman la noi in tara. Si nu cred ca e numai de la drumuri.

Din punctul asta de vedere noi cu nemtii suntem ca Yin si Yang. Si de fapt cred ca de aici vin si micile animozitati (trans)nationale cu fratii nostri din Ardeal care, dupa umila mea parere, si-au ales gresit modelul in viata. De ce? Pentru ca invariabil filonul national le va juca feste in incercarea de a parea mai nemti decat (ceil)alti romani si ii va lasa cumva expusi acuzatiilor de lipsa de personalitate, creativitate si umor. Pacate dealtfel capitale pentru un roman adevarat, inzestrat cu abilitati de distrugere..:D Si distrugerea asta e o arta in sine. Daca nu o faci cu talent, creativitate si o tenta de umor (chiar si negru) parca nu are nici un farmec. In fine, divaghez…

 

Ce legatura are introducerea de mai sus cu vinul? Pai are…Pentru ca in ultimul numar al Revue du Vins de France (cel din Februarie) apare mentionata si tarisoara noastra draga. Si nu va ganditi ca datorita vinurilor exceptionale la preturi imbatabile care ameninta suprematia francezilor in domeniu, ci la capitolul “fraude cu baricuri”. Pai cum asa o sa ma intrebati? Pai sa va explic:

Numarul respectiv dedica o parte importanta analizei starii actuale a industriei baricurilor (bine se scrie “barriques”, dar l-am romanizat eu) din Franta. Si dupa ce sunt prezentati producatorii si tendintele actuale de crestere a preturilor se ajunge in mod invariabil la partea de fraude si inselatorii. Si ghiciti cine apare in scena: stejarul romanesc.

Povestea spune ca la un moment s-a iscat un mare scandal in Franta cand s-a descoperit ca baricuri care se  presupunea ca sunt realizate din lemn frantuzesc de prima calitate erau de fapt facute din lemn importat din Romania. O sa ziceti, ca orice roman “cinstit  si curat” ca noi nu  avem nici o legatura si doar am exportat lemnul. De unde sa stim noi ca francezul e hot si o sa-l vanda ca lemn frantuzesc. Pai nu e chiar asa, pentru ca in urma procesului care a urmat fraudei respective s-ar fi demonstrat ca partea romana era perfect constienta pentru ce trimitea lemnul in Franta si chiar il selectiona pentru a fi cat mai aproape de standardele stejarului frantuzesc. Ca sa vezi chestie…

Bine nu numai de la noi vine lemnul fals…se pare ca si padurile de pe Mosel si Meuse mai furnizau lemn pentru Taransaud care scria apoi pe butoaie Allier. Oricum la cate baricuri inscriptionate cu Allier circulau (si circula inca) pe piata, aceasta zona devenise un caz clar de  “nu e padurea atat de mare, cate butoaie de fabrica oficial din ea”..:D  Un fel de Busuioaca de Bohotin de pe la noi, unde avem zeci tone de vin pe piata de pe cateva hectare cultivate.

taransaud

Taransaud din lemn frantuzesc…oare?

 

 

Pe scurt: atunci cand mai dati cu nasul prin ceva vinuri si vi se spune ca au fost invechite in butoaie noi de stejar frantuzesc, de prima calitate, puteti vorbi linistiti de baric  romanesc daca vi se pare ca asa aduce. Chiar daca pe butoi scrie Troncais sau Allier.

 

In incheiere va redau un citat (originalul il gasiti aici) din importatorul francez care vindea stejarul romanesc drept frantuzesc. E o chestie foarte interesanta. El zice asa: “Tout le monde sait bien que les bois roumains sont meilleurs que les bois français. Ce n’est pas la provenance qui importe mais la qualité. Et si les bois subissent un véritable travail d’ouvraison, alors les merrains sont français”

E, s-a facut dreptate sau nu? Este stejarul romanesc mai bun decat cel francez si francezii stau mai bine doar din cauze de marketing, know-how de prelucrare si traditie?

Nu stiu daca e doar afirmatia unui om care vrea sa isi justifice moral frauda sau e purul adevar si chiar as fi curios daca cineva din “industrie” imi poate confirma afirmatia de mai sus. Eventual sa o si argumenteze. Ce stiu eu, este ca unii producatori “quality” de la noi folosesc exclusiv lemn romanesc (lucrat in Franta). Deci nu ar fi exclus sa fie asa…

 

Revenind la povestea din deschidere, acum ca am aflat ca am “virusat” si industria baricurilor, chiar as fi curios sa descopar un domeniu pe care  nu l-am afectat in mod negativ. Desi la scoala ni s-a spus ca savantii si artistii romani au avut contributii importante in toate domeniile stiintei si artei, parerea mea ca opera de distrugere si sabotare a “autorului anonim”, a romanului de rand, a fost lasata pe nedrept intr-un nemeritat con de umbra…

Cred ca e timpul sa rescriem istoria. Si de data asta s-ar putea sa avem mult mai multe motive de “mandrie” nationala. Pe principiul: „Ce ati construit voi mah? A, foarte bine, noi l-am demolat! Altceva?”..:D

Ma gandesc ca atata timp cat va exista cineva care sa construiasca ceva pentru ca noi  sa avem ce sa distrugem, poporul roman va trai fericit pana la adanci batraneti. Asadar, sa multumim cu toti nemtilor pentru ca exista si ca ne ofera un scop in viata..:D.

Oricum pe la noi am distrus cam tot ce se putea…

 

2 responses so far

2 Responses to “Despre baricuri presupus frantuzesti, nemti si vocatia distrugerii la romani…”

  1. Zolion 01 Feb 2013 at 1:07 PM

    Mi?to ”articol”, îmi place! Dar hai s? m? bag ?i eu în discu?ie. Stejarul român, ca ?i cel maghiar e foarte bun. Nu neap?rat mai bun decât cel fran?uzesc sau american, ci altfel, dar bun. Problema este c? românu’ ?i maghiaru’ (fie din Ungaria sau Ardeal 🙂 ) vor s? vând? lemnul repede. Nu ofer? lemnului destul timp s? se usuce ?i s? fie preg?tit 100% pentru a deveni butoi. Din aceast? cauz? foarte mul?i vinari import? butoaiele (?i nu doar baricurile) din Fran?a, pentru c? sunt efectuate cum trebuie. Am impresia c? ?i dac? lemnul este ”fals”, în Fran?a este uscat ?i preg?tit bine pentru a oferi locul optim în care vinul s? creasc? ?i s? se dezvolte.

    Asta-i problema, la noi merge ?i a?a, mai r?u s? nu fie 🙂 ?i în acela?i timp am tot respectul pentru cei care se încadreaz? în categoria excep?ii…

    [Raspunde]

    Dan Micuda Reply:

    @Zoli, Da, asta cu lemnul tanar si neuscat cum trebuie este boala nationala la noi. Am inteles ca in tara sunt doar cativa care usuca lemnul cat de cat profesionist si oricum nu stau sa ii faca toata de conditionare ca afara.
    De aceea cine foloseste baricuri romanesti am inteles ca merge pe cele asamblate si conditionate in Franta.

    [Raspunde]

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply