Jan 17 2013
Un “Don” de Lume Noua: Concha y Toro Don Melchor 2008
Incet, incet tarile din Lumea Noua scot capul in lumea mare si in ceea ce priveste vinurile “cult”. Si afirmatia de mai sus se potriveste mai ales celor din America Latina, pentru ca nume precum California sau Australia au deja reprezentanti in acest esalon de mai mult timp.
De fapt daca stam bine sa ne gandim denumirea in sine de “cult wine” a plecat de la pasiunea americanilor pentru vinuri precum Screaming Eagle, Colgin sau Opus One. Bine asta nu inseamna ca Grand Cru Clasee-urile din Bordeaux nu ar fi asa ceva. Si inca din timpuri cvasi-imemoriale…
Totusi pe partea de Lumea Noua din America de Sud lucrurile sunt inca la inceput, dar probabil nu va trece mult pana vom putea identifica si acolo un segment sanatos de “cult wine”. Mai ales cu joint-venture-urile dintre producatorii locali si nume internationale mari din industrie ca Rothschild sau Mondavi. Astfel vinuri cu pretentii de “icon” si cu preturi pe masura nu au intarziat sa apara in ultimii ani dinspre Chile: Sena (Chadwick de la Erazuriz & Mondavi), Almaviva (Rothschild & Concha y Toro) sau Montes Alpha M (un cupaj de pe gama Reserva de la ei il gasiti si prin Kaufland-ul nostru).
In aceasta categorie, aflata inca in stadiul de “supa primordiala” in Chile (bine la noi, ca sa ne vedem lungul nasului, nici nu s-a produs Big Bang-ul), se gaseste si vinul de fata, produs de Concha y Toro, fara ajutor, know-how sau imagine din afara: Don Melchor.
Unii spun ca ar fi primul vin cu statut de “cult” din Chile si asta datorita celor 22 de vintage-uri la activ, celelalte enumerate mai sus calcandu-i pe urme.
Asadar avem in fata recolta 2008 (a 22-a), un cupaj 97% Cabernet Sauvignon cu 3% Cabernet Franc. Palmares constant peste 90 de puncte, primite de la mai toate somitatile si publicatiile din domeniu.
Aspect (Culoare): rosu inchis, purpuriu, cu tente tenebroase, de abanos. Cernelos, concentrat si cu margini usor in “degrade”, visinii.
Nas: un cocktail intens de note de baric (ciocolata neagra, cuisoare, tabac, mosc, cutie de lemn) amestecate cu arome de fructe negre coapte, gemuri si magiunuri de visine, prune si cirese amare. Ceva in genul siropurilor concentrate de fructe de pe vremea impuscatului pe care le indoiam cu sifon in lipsa de Pepsi sau Brifcor. Pe masura ce se deschide, aromele sunt dominate de fructe confiate (smochine, curmale), cu tuse vanilate si de casis, plus ceva adieri de ierburi uscate. Complex, cu straturi de arome, ca un tort Padurea Neagra. Fructat, decadent, evolutiv…
Gust: Atac catifelat, matasos cu o concentrare si extract de fruct copt care da la un moment dat senzatia de vascozitate. Evolutie rotunda, groasa, cremoasa, cu usoare tente ierboase, de menta si eucalipt pe mijlocul ei, dar permanent cu senzatia fructata in prim plan. Lemn bine integrat cu tuse de ciocolata si nuante dulci, de vanilie si nuci imbracate in caramel. Constructie unitara si alcool excelent ascuns pentru 14,8%. Final cu tanini matasosi, integrati, rotunzi si postgust lung, evolutiv, dominat initial de tuse fructat-dulcege si apoi de nuante de coaja de paine arsa pe vatra.
Oricat nu m-as declara eu un mare fan al stilului, vinul de fata este Excelent. Facand abstractie de cantitatea de fruct si de caracterul usor “jammy” specific de altfel vinurilor New World, acesta etaleaza o structura consistenta si un nivel de integrare de invidiat. Este perfect abordabil inca de pe acum (cu o aerare prealabila bineinteles), dar cu siguranta va oferi cel putin acelasi nivel de placere si peste 4-5 ani. Poate ca nu este culmea preciziei, prospetimii si a elegantei, dar compenseaza la capitolul placerii de a-l consuma.
Pe la noi il gasiti in jur de 250 de lei, este importat de Halewood si paradoxal este mai ieftin decat pe celebrele site-uri de prin afara pe care le tot dam ca exemple de preturi decente. Probabil datorita politicii de pret la export a producatorului, acelasi fenomen intamplandu-se si cu Bin 707 de la Penfolds pe care Oprisor il importa mult mai ieftin decat pretul cu care apare pe Vinexus, de exemplu.
Poate se gaseste vreunul din vajnicii nostri comercianti/importatori sa faca reexport spre Germania cu el..:D
Acum cativa ani am avut ocazia sa degust un vin adus din Chile. Descrierea ta, seamana cu ce am avut placerea sa degust atunci. Doar ca placerea s-a transformat in neplacere…. excat ca ceva care e dulce pe limba si devine fiere dupa ce il inghiti
……….
Sunt din ce in ce mai dezamagita de vinurile imbuteliate, agentii de stopare a fermentarii din vin produc efecte secundare
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
January 20th, 2013 at 11:24 PM
@Adeline, Bine ai venit , multumesc de comment..
Amareala respectiva in spatele palatinului dupa ce il inghiti nu vine de la sulfiti (care apropo nu au rolul sa stopeze fermentarea, ci de a stabiliza si conserva vinului pana la consumator).
In general, amareala vine de la tanini necopti (verzi) si astringenti si tine foarte mult de modul in care a fost vinificat vinul (vorbim tot de un vin rosu, nu?). La vinurile mai ieftine (adica in pana in 10 euro sa zicem) se intalneste mai frecvent. Pe masura ce pretul creste si calitatea creste si nu o sa mai intanesti feeling-ul respectiv.
E posibil insa sa tina si de cum simti tu diferitele componente ale vinului (alcool, aciditate, sulfiti). Palatinul tau poate fi mai sensibil si senzatiile sa fie accentuate. De obicei femeile au simturi care tin de miros si gust mai dezvoltate decat barbatii…
Nu iti pot recomanda decat sa incerci in continuare si sunt sigur ca exista si vinuri care sa iti placa.
Cel de sus de exemplu nu are senzatia respectiva, dar este si un vin foarte scump pentru puterea noastra de cumparare.
[Raspunde]