Ma uitam zilele astea pe niste cifre de import si export ale Romaniei la sectorul vinuri. O parte era comertul realizat cu tarile UE (preluate de aici) si o parte cu cele non-UE (de aici, multumesc Alina pentru link). Si sunt niste chestii foarte interesante, pe care eu sincer nu mi le explic in totalitate. De aceea o sa le impartasesc cu voi, poate se gasesc unii mai buni de cap sa ma destepte si pe mine…:)

De exemplu, daca ma uit pe graficul de mai jos care ne indica pretul mediu pe litrul de vin importat si exportat in UE in perioada 2002-2011, observ ca pana prin 2006 importam vin scump si exportam vin relativ ieftin. In 2006 insa, taman cand sa intram in UE si  cand au disparut probabil barierele fiscale ( a se citi taxele) la importuri, pretul vinurilor importate de noi din UE scade dramatic (datorata in parte si disparitiei taxelor). Si probabil si calitatea acestora.

Ce ne-a adus noua integrarea in UE? Vin ieftin si mai mult ca sigur prost. Daca ar fi sa ne luam dupa ideea ca “pretul reflecta calitatea vinului” (fapt  adevarat in aprox. 95 % din cazuri pentru vinurile din afara, mai rar la noi, unde avem un procent mai mare de vinuri slabe la preturi mari) scaderea de calitate este dramatica, de la peste 6 €/l in 2004 la sub un euro dupa 2006. Deci de vreo 7 ori mai proaste…Uau…e ceva…si e cam peste noapte. Pe de alta parte, pretul cu care exportam are o evolutie constanta si usor crescatoare.

.

Evolutie preturilor de import si export, tari UE (€/l)

Dar haideti sa ne uitam acum si pe cantitatile importate!

Din graficul de mai jos, observam ca acestea au decolat tot in jurul anului de gratie 2006, corelate cu scaderea dramatica a pretului. Si au decolat nu gluma: de la aprox. 27 mii Hl la aproape 228 de mii Hl. Deci de vreo 9 ori mai mult vin importat la un pret de vreo 7 ori mai mic. Pe scurt pana in 2006 importam vin sa zic bunicel si in cantitati mici(probabil imbuteliat), de prin 2005-2006 importam mult mai mult si mult mai prost (probabil in vrac cu vaporul sau cu tirul). Bine in afara de 2009 cand s-a facut destul si pe la noi si cred ca nu a mai fost nevoie de atatea importuri. Si atentie, in graficele de mai sus nu intra si “fratii” nostri de peste Prut…sursa apropiata, fizic si sufleteste, de producatorii de prin Moldova.

Evolutia cantitatilor de vin importate si exportate, tari UE (Hl)

Unde se duce tot acest vin?

Sa nu ziceti ca inapoi la UE ca nu e asa: daca ne uitam pe cantitatile exportate acestea au o evolutie relativ constanta si bineinteles descrescatoare. Probabil in concordanta cu pretul care dupa cum observati din primul grafic creste in mod constant. Deh, in UE e greu sa vinzi mult si scump, cum se incearca pe la noi… Acolo pret mare la calitate insuficienta si cu un  “branding” de tara care de trage in jos = volume in scadere.

Deci in UE nu se duce si nici in afara UE, unde cantitatile nu depasesc in cel mai fericit caz (an) 60 mii Hl, conform graficului de mai jos:

.

Evolutia cantitatilor de vin importate si exportate, tari NON-UE (Hl)

Asadar, faptele sunt urmatoarele:

• dupa 2006 intra in mod constant in tara cantitati uriase de vin din UE
• acesta este ieftin (si implicit de calitate slaba si foarte slaba )
• vinul acesta nu pleca nicaieri, deci se consuma la noi.
• la raft nu vedem sticle cu etichete de Spania sau Italia care sa invadeze hypermarketurile la preturi derizorii.

Unde este tot vinul acesta?

Eu presupun asa:

• in majoritatea vinurilor la PET,
• in majoritatea vinurilor la vrac,
• in gamele inferioare de vinuri imbuteliate ale producatorilor autohtoni, cele de pana sau in jur de 10 lei.

Si asta ar fi scenariul optimist, in care in recipientele respective gasiti vin si nu alte licori indoielnice. De cate ori gasiti sticle prin hypermarket cu vin de masa, adesea indulcit (ca sa se acopere defectele de calitate) si pe care scrie “Produs in UE” puteti intui de unde provine si ce calitate are.

In plus eu am o mica banuiala ca nici vinurile cu DOC-uri romanesti nu sunt chiar romanesti…Si sa nu veniti sa imi ziceti ca exista aici un organism de control care se ocupa ca asa ceva sa nu se intample, ca va (re) amintesc ca traim in Romania nu in Tara Minunilor…

Concluzie personala: am devenit, cu complicitatea unor producatori authotoni dornici de tunuri si profit peste noapte, “lada de gunoi” a Europei (si) in materie de vin.

Singura solutie, (pentru consumatori), nu este “inca o revolutie”, ci sa deschida ochii la raft cand mai pun mana pe vinuri rosii sau albe, dulci sau demidulci, cu nume care fac trimiteri la diferite aspecte popular – sexuale si care au legatura in ultima instanta doar cu sistemul national de sanatate.

Nu va bucurati ca dati acum cativa lei pe o sticla de vin, pentru ca sigur veti da mai mult pe medicamente mai tarziu.

Si nu va asteptati sa va apere statul roman prin institutiile sale “de coordonare si control”… Mos Craciun nu exista, iar oamenii de acolo trebuie sa traiasca si ei din ceva, ca din salariu de bugetar e greu. Dupa cum spune o vorba din popor: “un bugetar care inchide ochii, doarme linistit”.

Nu generalizez afirmand ca toti bugetarii sunt asa, dar normalitatea reprezinta la noi exceptia. Din pacate…

Tags: Europa, Exporturi, Importuri, Preturi, UE, vin

Trackback URI | Comments RSS