Jun 20 2012

Mourvedre in interpretare spaniola: Casa Castillo Monastrell 2010

Published by at 9:53 AM under 2010,Foarte Bun,Mourvedre,Spania

 

De fapt ar trebui sa ii spun direct Monastrell sau Murviedro (dupa denumirea unui oras de langa Valencia de unde a fost adus in Franta, in Provence), Spania fiind locul unde acest strugure este cel mai raspandit, 85% din totalul plantatiilor mondiale aflandu-se aici. A patruns pana si in Lumea Noua, in special in Australia unde este cunoscut sub denumirea de Mataro (denumire inspirata tot de numele unui oras spaniol din Catalunia si folosita de altfel si in Portugalia vecina).

Oricum am face ajungem la originile spaniole ale acestui strugure, tipic climatului iberic, cu coacere tarzie si care are nevoie de o toamna cu caldura intensa pentru a ajunge la maturitate deplina. Totusi ceea ce a a readus soiul in prim plan si i-a conferit recunoastere internationala, fiind considerat la ora actuala ca un vin “trendy”, este bineinteles denumirea franceza a acestuia: Mourvedre. Suna mult mai interesant decat Monastrell,nu?

 

In prezent este cultivat sub aceasta denumire in regiunile insorite, de coasta, ale Frantei (Languedoc, Provence sau Bandol). Vinurile au o culoare inchisa, intensa, concentrata si un caracter taninos, structurat, cu un pronuntate note carnoase, animalice din acest motiv fiind adesea cupajat cu mai blandul Grenache (Garnacha). Producatorii spanioli prefera insa sa ofere vinuri varietal din acest soi, regiunea Jumilla (Murcia) devenind recunoscuta in ultimii ani pentru exemplarele reusite obtinute din acest soi.

Vinul de fata este considerat a fi unul dintre ele. Este produs de Casa Castillo (Julia Roch e Hijos) de pe o plantatie cu vii vechi in suprafata de 120 de Ha situata in DOC Jumilla, Murcia in sud-estul Spaniei. Baricat 6 luni in stejar frantuzesc (80%) si american (20%), alcool 14,5 %. Zona este recunoscuta pentru viile vechi de Monastrell cu productii mici, adesea sub 2500kg/Ha.

 

In pofida acestui fapt vinul este destinat consumului fiind considerat un vin popular, prietenos de catre producator. Puteti vedea chiar cateva poze din procesul de imbuteliere, pe blogul acestuia. Atat de popular si prietenos este incat a primit 89 de punct Parker sau 90 de la Stephen Tanzer. Toate astea pentru enormul pret de 6.4 €/sticla (direct din Franta), adica vreo 30 lei adus la locul personal de consum. No comment…Daca faceam miscarea asta cu un vin de pe la noi dadeam numai pe transport cam de trei ori mai mult. De vinuri nici nu mai vorbesc. Deci:

 

Aspect (culoare): rosu intens, cu reflexii violet si margini usor apoase, inchis, opac, concentrat, tanar

 

Nas: Destul de inchis in prima instanta cu mult baric, note afumate, de pamant, frunze uscate, piele si ceva condiment. Se deschide in tente fructate (fructe de padure, visina tanara), carnose, condimentate (cuisoare, piper) si usor dulcege, vanilate. Tipicitatea de soi se manifesta in fundal prin note de vanat, carne de vita maturata, trufe si ceva piper.

 

Gust: Atac potolit, asezat, cu note de visina coapta, prune afumate, piele, tabac, vanat si frunze uscate. Textura este catifelata, supla, omogena, compacta, dar asociata unei aciditati medii, bine integrata, prezenta mai ales in partea a doua a evolutiei care ii confera o tusa de prospetime mai ales in final. Evolutia releva un vin suprinzator de structurat si savuros, evolutiv cu note de ierburi aromatice (cimbru, rozmarin), violete si ceva condimente (piper alb, cuisoare, ciocolata neagra)

Finalul este mediu spre lung, cald, usor alcolizat (are totusi 14,5 %), fixand pentru multe minute pe palatin, prin taninii structurati dar moi, note dulci, fructate si de coaja de paine. In evolutia acestuia apar si arome de  fructe de padure, prune uscate, cu o nota migdalat-astringenta plus celebrul caracter “animalic” care insoteste vinul pe tot parcursul evolutiei.

 

Un vin Foarte Bun, impresionant chiar, daca discutam de RPC-ul similar pe care il ofera pentru cei 6 euro. Nu are rost sa o iau de la capat cu vinurile de pe la noi care ofera mult mai putin pentru preturi mult mai mari. Daca sunt la capitolul existential si interogativ puteti citi si postarea lui Ciprian de aici. Rezuma in mare „tragedia” pasionatului autohton de vin de calitate, prizonier parca intr-un scenariu absurd, de Kafka, populat cu importatori hrapareti si producatori lacomi (nu toti, nu dati cu pietre, exceptiile se stiu si le-am mai amintit si cu alte ocazii).

 

Cert este ca dupa lansarea vinurilor lui Razvan Macici realizate pentru Crama M1 Atelier a celor de la Murfatlar (o sa scriu despre ele cat de curand) multe s-ar putea sa se schimbe in urmatorii ani pe la  noi. Mai ales daca Murfatlar continua in aceesi linie si cu rosiile. Dar sa nu anticipam prin simple speculatii si sa vedem cum va evolua piata. Cert este ca vinul de mai sus “ingroapa” la propriu si la figurat multe vinuri cu pretentii “premium” si etichete “fancy” de pe la noi si deja ma intreb: daca asta este un vin „comun” cum arata celelalte din portofoliul producatorului de mai sus?

 

P.S. Poate ma lamureste cineva de inca un paradox autohton: de ce e mai ieftin sa aduci un vin din Franta decat de la Bucuresti?

 

4 responses so far

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply