May 23 2012
Despre vin, gastronomie si asocierea uneori (ne)fericita a celor doua
Zilele acestea, pe cand frunzaream o foarte interesanta carte a lui Elizabeth David (French Provincial Cooking), cu paginile ingalbenite de vreme (editia 1970), citind despre specificul culinar al fiecarei zone a Frantei in parte, mi-a cazut invariabil privirea pe capitolul (mai degraba paragraful) despre traditia culinara din Bordeaux.
Pe langa faptul ca autoarea nu se arata prea incantanta de mostenirea preluata de bordelezi in urma ocupatiei engleze pe parcursul dinastiei Plantagenet (ale caror pretentii la tronul Frantei au declansat Razboiul de o Suta de Ani) aduce in discutie si faptul ca acestia, in ciuda faptului ca detin cele mai bune vinuri ale Frantei, isi permit adesea asocieri ciudate cu mancarea, rezultand uneori adevarate dezastre culinare.
In sprijinul afirmatiei de mai sus, autoarea invoca meniul unei cine organizate in 1957 la Chateau Margaux in cinstea unui importator englez important la care au participat atat viticultorii din Bodeaux cat si cei din Burgundia. In dorinta de a impaca toate gusturile si pe toata lumea, L’Academie du Vin de Bordeaux a ajuns la asocierile de mai jos, cina respectiva fiind descrisa de catre unul dintre participanti ca fiind de fapt “doua cine”, mixul de vinuri fiind “o atrocitate” si tot aranjamentul degenerand in “haos”.
Dar iata minunatul meniu (intr-o traducere proprie, aproximativa si sper corecta, varianta original o gasiti mai jos):
Dupa consome,
– Chateau Climens 1952 (Barsac) cu somon de l’Adour Aurore
– La Tache du Domaine de la Romanee-Conti 1948 si Hospices de Beaune, Volnay Santenots, Cuvee Jehan de Massol 1929 cu Pui Bercy
– Chateau Canon 1945 (St Emilion) si Chateau Petrus 1945 (Pomerol) cu File Mignon de Vita a la Neva
– Chateau Haut-Brion 1934 (Graves) si Chateau Margaux 1929 (Medoc) cu platou de branzeturi
– Chateau La Tour Blanche 1949 (Sauternes) cu inghetata Napolitaine si prajituri
Pe hartie asocierile nu par chiar atat de nefericite, insa in realitate din relatarile de la fata locului se pare ca evenimentul nu a fost tocmai o reusita gastronomica. In contrapartida, ca exemplu pozitiv, autoarea ne ofera si meniul unei cine de la Chateau Lafite Rothschild din 1951 pe care va las sa o descoperiti singuri in poza de mai jos.
Pe langa ineditul si legatura cu vinul a randurilor de mai sus ale autoarei, nu pot sa nu remarc farmecul si pasiunea cu care a fost scrisa cartea, de altfel considerata o referinta in materie culinara. Foarte multe retete sunt perfect aplicabile si in prezent si nu intidimeaza deloc cititiorul transformat ad-hoc in bucatar novice. De remarcat si stilul de prezentare al acestora, povestite de la cap la coada, cu mici adaugiri de specific local, ceva de gen Pastorel sau Radu Anton Roman de la noi.
O carte cu farmec si suflet, care transcede trivialitatea unei simple carti de bucate cu masuri, cantitati fixe si poze cu aranjamente sofisticate, pe care le-a recomand tuturor fanilor autohtoni ai “Masterchef”.
Dar in primul rand o recomand celor care se declara dezamagiti de programul in cauza: refugiul cu siguranta nu o sa il gasiti (gasim) la televizor. Din pacate, ceva de genul acesta nu ar face “rating”. Societatea a evoluat si o data cu ea insusi felul nostru de a ne hrani, gastronomia…
In bine sau in rau? Parerile sunt inca impartite…depinde din ce punct de vedere privesti.
Nu puteam sa prind si eu vremurile alea? Cand ma uit la lista de vinuri, trepidez :))
[Raspunde]
Dan Micuda Reply:
May 23rd, 2012 at 1:30 PM
@Ciprian, Lasa ca nici mancarea nu cred ca era de lepadat..:))
[Raspunde]