May 10 2012

Un vin “de” si “pentru” cursa lunga: Feteasca Regala Castel Huniade

Published by at 2:30 PM under Alb,Demisec,Feteasca Regala,Recas

 

Cred ca toata lumea stie deja ca Recas se rebraduieste si scos chiar si o gama noua:  Castel Huniade, care inteleg ca va inlocui Castle Rock, pe care nu am putut-o asocia cu ceva in mod coerent niciodata si V-Legends, care  mi-a (ne-a) adus multe satisfactii. Acum vad ca au largit si portofoliul de vinuri importate cu niste nume interesante.

Deci se misca bine si in ritm alert pe drumul expansiunii. Daca stau sa ma gandesc, este printre putinii producatori care poate sa ofere si cantitate si calitate la preturi normale. De aceea il mangaiem cam toti pe crestet ca pe un copil tocmai ajuns la adolescenta si de la care te astepti sa iti aduca proverbiala cana cu apa (vin, in cazul de fata ) la batranete…:)

In fine, aseara mi-a trecut prin fata Feteasca Regala Demisec (12.5% alcool) din noua gama Castel Huniade. Pana acum ma intalnisem mai  ales cu rosiile din gama, ramanand placut impresionat mai ales de Cabernet Sauvignon.  Adevarul e ca la 12 lei (prin Auchan parca), nu prea vad ce i-ar sta in fata, decat autoconcurenta de pe gama Frunza si ceva Vinarte cand vine cate o pomotie si ajunge in jur de 10 lei.

Revenind la specimenul de fata, care si el costa cam tot in jur de 12-14 lei prin comertul capitalist (a.k.a hypermarketuri), avem asa:

 

Culoare (aspect): Galben pai, usor verzui, plin, cu ceva bule de CO2

 

Nas: intensitate medie, placut, direct, proaspat si fara complicatii inutile. Usor reductiv la primul pahar servit direct din sticla, cu mere verzi, pere, caise, piersici, toate pe un usor fundal floral care ii confera o tusa vaga de gingasie si subtilitate.

 

Gust: atac direct, proaspat, fara complicatii inutile, cu aciditate vioaie care balanseaza excelent restul de zahar. “Evolutia” pe palatin este meteorica, cu un corp usor (spre mediu datorita zaharului rezidual) si  aceelasi note de mere si pere, plus adieri de flori de soc. Ceva nuante verzi, usor deranjante de iarba, ardei gras, mere padurete(?!)  si parca o vaga impresie de rest de dioxid sau o fi fost din cauza corpului mai „light” care se dizolva cu rapidtate in gura. Finalul este proaspat, scurt, cu note floral-fructate si are tente de “maiada” (citit “Mai ada” cu paharul intins) creand o usoara dependenta..:)

 

Per ansamblu un vin Bun, modern, bine lucrat, cu un rest de zahar fericit integrat cu aciditatea a carui principala calitate este aceea ca te indeamna sa mai bei: abordabilitatea, ca sa fortez un pic limba romana. Prezentarea se inscrie in aceleasi coordonate: culorii vii, eticheta “fancy” si o tusa de traditie si istorie data de partea cu Castelul. Raportul pret/calitate este Foarte Bun,  lucru urmarit in mod clar si de producator. In acest segment de pret, pe brandurile de volum, nu prea pot identifica ceva comparabil ca stil si nivel de calittate, am auzit ca Halewood a scos acum o serie noua. Demonstreaza ca soiurile autohtone se pot vinifica cu succes in stil “Lume Noua” si nu inteleg de ce nu i-au pus Screwcap (probabil din reticentelor consumatorului roman)…

 

Este o Feteasca Regala “pentru popor”, corecta, de cursa lunga si dupa parerea mea piata are nevoie de acest tip de vinuri, cu tente de vinisor, usoare, necomplicate, prietenoase, americane, australiene (sic!) care pot ”muta” preferintele consumatorilor de la posircile galbene, siropoase, plate si alcolizate cu care a fost obisnuit atatia ani. Sunt curios cum arata si celelalte variante din gama, dar presupun prin inductie, ca stilul si filozofia se pastreaza.

 

Pretentiosii pot scoate ceva bani in plus din buzunar pentru Feteasca Regala din gama Sole, exemplar baricat, care pune mult mai bine in valoare calitatile soiului si joaca in alta liga de calitate,bineinteles cu alte niveluri de satisfactie din partea consumatorului.

 

No responses yet

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply