Apr 02 2012

Ziua cand au zburat porcii: Goodwine 2012

Published by at 9:30 AM under Cotnari,Jidvei,Manifestari si targuri

 

Spuneam intr-o postare anterioara, ma autocitez: “(..) propun sa inlocuim sintagmele: “cand o face plopul pere si rachita micsunele”,  “la pastele cailor”, “cand o zbura porcul” cu urmatoarea: “cand o vinifica Cotnari Grasa in sec”.

Sambata la Goodwine au zburat porcii, plopul a facut pere, rachita micsunele, a sosit Pastele cailor si Cotnari a prezentat Grasa vinificata in sec…Ramane sa ne rugam ca minunile sa nu tina doar trei zile..:)

 

Este prima postare despre Goodwine-ul de primavara si o sa ma refer pe scurt la cei doi producatori care cred ca au surprins cel mai mult la aceasta editie  a targului: Jidvei si Cotnari. Asa cum era de asteptat (si de dorit) mingea ridicata la fileu de Murfatlar cu lansarea cu mare tam-tam a Cramei Atelier si a gamei de vinuri premium Sable Noble, realizate de Razvan Macici, nu a lasat indiferenti ceilalti “grei” din industria autohtona, care au demonstrat ca atunci cand vrei (si ai si destui bani la dispozitie) nu e foarte greu sa faci calitate.

Uitandu-ma peste impresiile colegilor (Cosmin, Berbecutio, Mihai – de la care am “furat” si cele doua poze de mai jos, sper sa nu se supere, dar la urma mi-am dat seama de faptul ca, luat cu scrisul si degustatul nu am facut nici o poza) despre Goodwine-ul tocmai incheiat ieri, firul comun al abordarilor este surpriza placuta oferita de cei doi mari producatori prin gamele premium lansate la targ. Si ca sa ma alatur corului (nu e frumos sa zic “turmei”, jignesc colegii) o sa spun ca si pentru mine au constituit o surpriza placuta. Cei doi pretindeau ca fac vin (bun) si pana acum, doar ca unii (printre care si eu) nu eram deloc de acord. Asa ca o sa scriu in continuare cateva cuvinte despre cum s-au apucat cei la Jidvei si Cotnari sa faca vin:

..

Jidvei:

Deja se stia, cel putin in cercul “cunoscatorilor”, ca lucreaza cu Marc Dworkin pentru vinurile noi. Eram foarte curios cum arata vinurile facute de acesta pentru Jidvei, eu cunoscand creatiile rosii ale lui, mai ales de la Enira, reusite, in stil Parker, serios, grele concentrate. Eram intrigat cum ar arata “albe” in viziunea D-nului Dworkin, mai ales tinand cont si de specificul climatic oferit de podgoriile celor de la  Jidvei.

Rezultatele sunt mai mult decat multumitoare, pe alocuri surprinzator de bune tinand cont ca este prima recolta vinficata de pe noile plantatii, deci viile sunt tinere si inca la inceput din punct de vedere al exprimarii aromatice. Nu am sa scriu in detaliu despre fiecare dintre cele patru vinuri degustate, fidel principiului ca o experienta de degustare la targ nu poate oferi toate elementele unei analize corecte, favorizand mai mult anumite tipuri si genuri de vin.

Pe ansamblu toate sunt peste ce avea Jidvei in portofoliu pana acum (in treacat fie spus Jidvei chiar statea bine dupa parerea mea la capitolul albe seci, fata de ceilalti producatori mari). Cel mai reusit este Pinot Gris-ul , un vin cu tipicitate, cu o tenta roza specifica, un nas greu, cu fructe exotice, lyche si usor picant. Vinul este inca tanar, inca lipsit de structura si concentrare pentru soiul amintit, dar promitator; oricum o surpriza pentru o prima incercare. Astept cu interes Gewurtztraminer-ul (am inteles parca ca va aparea si asa ceva). Apoi a-si aminti Feteasca Alba, cu parfumuri florale si note usor mineral, bine inchegate si inca de pe acum si cu o structura sesizabila. Apropos o chestie interesanta la targ este senzatie pregnanta de crestere a calitatii pe segmentul Feteasca, atat Alba cat si Regala, lucru imbucurator. Pentru mine deocamdata tot cea de la SERVE ramane de referinta, ajutata in primul rand plantatia mai matura si de grija acordata acesteia, dar pe masura ce si viile noilor veniti se vor maturiza, concurenta pe segment va fi mult mai acerba. Apoi un Muscat Ottonel cu un buchet tipic, aromat dar usor diluat in corp si structura plus, in sfarsit, un Chardonnay pentru care am inteles ca s-a recurs la “batonage” (agitarea drojdiilor) pentru un plus de aroma. Chiar si asa corpul este usor si nu prea sustine baricul adaugat, simtindu-se lipsa de structura si concentrare a aromelor. Sunt foarte curios cum va evolua in viitor: tinand cont de climatul mai rece al celor de la Jidvei, mi se pare cel mai problematic soi de vinificat. Dar sub o supraveghere atenta, pe masura ce viile se maturizeaza, s-ar putea sa rezulte variante de Chardonnay surprinzatoare si total diferite de ceea ce exista acum pe piata autohtona. Oricum si cel de fata este total diferit de ceea ce am intalnit pana acum la capitolul Chardonnay la noi. De urmarit. La ora actuala, dupa trecerea in revista meteorica de la Targ a vinurilor celor de la Jidvei, ordinea preferintelor personale este cea de mai sus.

 

Cotnari:

Aici socul este si mai mare, tinand cont de faptul ca la noi Cotnari este “regele” vinurilor dulci si foarte dulci. La capitolul seci erau foarte saraci in portofoliu, fata de Jidvei cel putin, iar cele care existau erau in cel mai bun caz, baubile. Care este situatia la momentul actual? S-au executat replantari care acum au ajuns pe rod, creandu-se pentru noile vinuri o entitate separata total (din cate am inteles cu echipa dedicata de la vinificare la distributie si marketing) de vechiul Cotnari:  Cotnari Domenii (cam aceeasi idee ca la Murfatlar).

Noua firma are in portofoliu doua game de vinuri: Cotnari Domenii si Simpozion.

Personal ii apreciez pe cei de la Jidvei ca au avut curajul sa scoata noile vinuri pe aceeasi societate si nu au incercat  o invaluire de genul, cu firme si branding nou. Dar asta este o chestiune de marketing si de strategie de piata si nu are legatura cu vinurile. Care vinuri, vorbesc despre cele de la Cotnari, arata acum chiar foarte bine. Nu credeam sa ajung, in viitorul apropiat cel putin, sa spun chestiunea asta despre Cotnari, dar ma bucur ca o pot spune.  Cred ca “foarte bine” de mai sus vine si din diferenta psihologica creata intre ce aveau  inainte in portofoliu si cu ce au venit acum. Personal mi-a placut gama Simpozion, desi nici vinurile din Cotnari Domenii nu stau rau. Ideea este interesata si etichetele corecte pentru Horeca (da, sunt game pentru Horeca si magazinele de specialitate, in comert cred ca vor merge tot pe variantele vechi si dulci, deh nu poti sa cer luna de pe cer).

 

In aceasta gama au trei vinuri: Simpozion la Roma (Tamaioasa Romaneasca), Atena (Feteasca Alba) si Moscova (Grasa de Cotnari), toate seci (Doamne Ajuta!) si toate, interesant, cu 13,5 % alcool. Dintre toate cea mai reusita este Grasa de Cotnari in sec, uimitor de eleganta si integrata, cu un parfum floral, usor dulce, de strugure copt si un corp bine lucrat si asezat pentru o prima aparitie in aceasta varianta. Personal, daca nu as fi stiut ce este as fi considerat-o o Tamaioasa mai gingasa (probabil datorita notelor dulci din nas), dar extrem de bine lucrata. Apoi Feteasca Alba cu un nas tipic, floral, usor exotic si cu o evolutie diafana pe palat, proprie unui corp usor acidulat, elegant si un final cald si amarui. Parca usor dezechilibrata la capitolul integrarea alcoolului, dar e posibil sa sufere si de un efect de “bottle shock”, vinurile fiind imbuteliate de curand, special pentru targ, cu etichetele lipite manual. In final, o Tamaioasa Romaneasca cu un nas tipic, usor picant, rotund si serios. Atacul se prezinta in aceleasi note corpolente, evoluand apropiat de majoritatea Tamaioaselor vinificate in sec de la noi, cu tonalitati amarui uneori prea ridicate pe mijloc si cu un finalul picant. In gama Cotnari Domenii (din ce am inteles preturile vor in jur de 25-29 lei) avem o Feteasca Alba mai abordabila decat cea de sus, o Tamaioasa demisec cam in aceleasi note ca varianta de mai sus, dar usor atenuate de restul de zahar si un rose demisec (am inteles, sper corect, ca o sa apara si o variant Sec) din Busioaca de Bohotin cu un nas specific, dulce si cu nuante de trandafiri si o evolutie liniara si usor diluata pe palat, specifica insa soiului, dar salvata de un finish-ul in urcare din punct de vedere al prospetimii.

 

Cam aceasta ar fi o rapida trecere in revista a noilor vinuri Cotnari din goana targului. Cred ca nu am scris atat despe Cotnari niciodata. Ma refer la vinuri, ca de altele am mai scris. Una peste alta o initiativa pe care nu pot decat sa o salut. Si ar mai fi ceva de adaugat, fapt care m-a surprins in mod placut: am inteles ca oenologul noilor vinuri este destul de tanar si  pe deasupra localnic, cu rude “apropiate” care lucreaza tot la Cotnari. Nu, nu va ganditi la directori…J Este vorba de aceeasi linie profesionala.

Este un lucru de apreciat ca, mergandu-se pe “know-how”-ul local, s-au obtinut rezultate bune. Daca ar fi sa aleg, in acest moment, vinurile celor de la Jidvei sunt mai lucrate si mai structurate, vazandu-se mana lu Marc Dworkin si experienta de necontestat a acestuia. Dar aducandu-mi aminte de celebrul pasaj din “Mondovino”: “Poti sa faci vinuri bune oriunde, tot ce iti trebuie e sa il angajezi pe Michel Rolland in calitate de consultant”, nu pot decat sa ii apreciez pe cei de la Cotnari ca au riscat pe mana unui tanar de la noi.

Acestea au fost cele doua mari surprize de la Goodwine-ul din aceasta primavara. Au fost bineinteles si altele, atat producatori noi cat si foarte multi dintre cei vechi intr-o vizibila evolutie calitativa despre care voi aminti in posturile urmatoare (dupa noua ore de targ sambata am cateva pagini de carnetel cu impresii, culese mai mult pentru statistica si documentarea personala) Dar despre toate acestea intr-un episod viitor..:)

Deja raspunsurile la intrebarea “Ce sa beau la Goodwine?” de genul: ”Du-te la Cotnari si la Jidvei!”, care pana acum erau o modalitate de a testa cunostintele si nervii interlocutorului,  au capatat o alta fata, iar ceilalti producatori vor fi nevoiti cu siguranta sa se replieze si sa se adapteze la noile realitati, tinand cont in primul rand de puterea financiara a celor doi “granzi” de pe piata (chiar trei daca luam in considerare si Murfatlar-ul). Startul este bun, acum sa vedem si cum va fi evolutia pe viitor si daca vor confirma asteptarile publicului…

Iata deci ca “industria” se misca incet-incet in directia buna si (concluzie personala de la targ), la ora actuala problema a ramas tipul de cerere si de consum de pe piata interna si mentalitatea consumatorului. Dar in ritmul de evolutie actual sunt optimist ca in cativa ani va fi (a)tras si el in directia corecta. “Trenul” se deplaseaza in directia buna, miscarea este inca inceata, dar incepe sa prinda viteza si eu ma regasesc brusc, paradoxal si profund imprevizibil, mult mai optimist dupa participarea din acest an de la Goodwine!

 

Cred totusi ca e de vina si faptul ca vine (cam incet totusi) primavara!!!

 

 

P.S. Nu m-am putut abtine recitind postarea veche: daca ascultati prima “strofa” s-ar putea sa descoperiti acum un element de adevar…:)  Totusi poate cu timpul vom renunta si la formele de promovare mai “exotice” si le vom privi ca pe “pacatele tineretii”.  Dar la momentul actual, sa incheiem intr-o nota “vesela”:

..

40 responses so far

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply