Asa cum v-am promis in postare anterioara, revin cu partea a doua, de fapt continuarea “degustarilor” pe la standuri:

De la prietenii de peste Prut am incercat de la Et Caetera un Sauvignon Blanc in stil Chile, usor, fresh, citric, care mi-a placut destul de mult si un Chardonnay “crescut” in baric moldovenesc care vorbeste pe tonuri reduse despre vanilie, pere si ceva unt toate aranjate pe un corp mediu-usor. Din ce am inteles de la anul se va trece si aici la baric frantuzesc. Merlot baricat in lemn frantuzesc cu un corp usor si arome de visina, prune si tanini moi, rotunzi, cam fara expresie totusi. Pe final, un Rose Crescendo facut din Cabernet Sauvignon, usor, cam apos cu note de trandafir, miere. Mi sa parut cam “subtire” la corp gama lor, desi Sauvignon-ul e destul de reusit. De la F’autor am trecut in revista un Riesling de Rhin care nu mi s-a parut o realizare deosebita, apoi un Traminer superb, care mi-a placut foarte mult cu note de lychee, caise si piersici, elegant, deosebit de tot ce am gustat in gama albe. Apoi un cupaj popular F’abula de Cabernet si Merlot, cam inexpresiv, subtire si neintegrat.

Am trecut meteoric pe la Domeniile Anastasia si m-am edificat inca o data ca au un Merlot de calitate, tocmai bun de scos din baric si care daca va evolua bine in sticla va fi un “hit” in palierul lui de pret. Cel “chipsuit” se terminase, aparand paradoxul unei cereri inverse decat la Vintest, unde cel baricat era in penurie. De urmarit…

Alcovin Macin m-a surprins cu un Aligote Curtea Regala facut la mama lui acasa, care se bate de la egal la egal cu cel de la Gramma avand de partea lui atuurile unui buchet la fel de bogat, dar “altoit” pe un corp mai usor si inzestrat cu o aciditate superioara care il face mai proaspat. Daca tinem cont, din declaratiile celor de la stand ca va costa in jur de 25 de lei, are o recomandare calduroasa de pe acum din partea mea.  Apoi un Dry Muscat cu note specifice si corp mediu destul de bun si un Merlot cam nereusit, subtire, tanar si cu tanini cam puternici si neintegrati. In rest mult demisec, demidulce si dulce, ar putea sa incerce si alte “reusite” in gama celor seci (Sauvignon-ul Curtea Regala de pilda, l-as vedea mai degraba sec). Apropo am gustat de curiozitate si Pinot Noir-ul din gama entry–level Pelegrin: nu are legatura cu soiul, este ceva incert, lung,  colorat rosu si ceva arome de fructe coapte aruncate pe un corp aproape de dezintegrare.

De la standul celor din Dragasani (carora le sugerez data viitoare sa isi faca standuri separate sau sa ia mai mult spatiu, ca e pacat sa inghesui atata vin bun in 8 mp) am trecut in revista Novacul de la Stirbey care imi scapase la degustare si care m-a incantat cu note de fruct si condiment perfect aplicate pe un corp mediu-usor si proaspat. Apoi Merlot 2007 si Merlot Rezerva 2008 (cel cu Ordinul Cavalerilor de Malta) doua vinuri excelente, complexe, echilibrate carora le-as face un deserviciu daca le-as prezenta doar din intalnirea avuta pe fuga la targ. Am aflat de asemenea, de la Baronul Jacob Kripp, ca Negru de Dragasani ar avea ca parinte Babeasca Neagra si nu Negru Vartos, acesta figurand doar pe certificatul de nastere al Novacului. Poate asa o fi cel cultivat de Stirbey sau poate nu am inteles eu bine.

Apoi la Avincis, am trecut in revista cu maxima curiozitate gama lor de vinuri albe: O Cramposie Selectionata care se bate cu cea de la Stirbey (usoara, acida, cu note de pere, citrice, florale), dar parca nu e inca “acolo”. Apoi un Sauvignon Blanc cu un corp mediu, dar paradoxal diafan, elegant si delicios, cu note de iarba cosita proaspat, mere acre si ceva fructe exotice (ananas, papaya). Intrigant si deosebit! O Feteasca Regala lansata la targ din ce am inteles, partial baricata, cu note de vanilie si toast alaturi de cele florale care au prins bine pe corpul mediu. Parca un pic cam “scurta” si timida in exprimare, dar asta tine si de soi, oricum un exercitiu interesant. Parca as vrea sa o mai incerc o data sa ma edific. Sunt curios cum vor arata rosiile de la ei, am inteles ca vor scoate Merlot si Cabernet Sauvignon. I-am intrebat daca vor cultiva si soiuri autohtone cum ar fi Feteasca Neagra si raspunsul a fost negativ pe motiv ca “toti cultiva Feteasca Neagra” (?!?!), dar parca am auzit ceva de Negru de Dragasani, dar nu sunt sigur.

La standul celor de la Via Sandu (Ethic Wine) am incercat bineinteles Cramposia, cu un corp mai pronuntat decat surorile de stand, ceea ce ii mai ia din eleganta, dar cu o aciditate care completeaza bine “peisajul”  si un panel aromatic corect, cu  citrice si fructe exotice. La pretul de 16 lei este un best-buy in sectorul Cramposie. Apoi un Cabernet Sauvignon 2011 care inca se dezvolta din ce am inteles, dar are semne promitatoare (mult fruct si aciditate foarte buna), daca va trece putin si prin baric. Apoi Feteasca Regala, bine echilibrata cu note florale si de caise, piersici, destul de reusita. Sauvignon Blanc parca prea acid, desi cu un corp mediu si arome corecte de fructe exotice si fan proaspat. Per ansamblu, o surpriza placuta si oricum vinuri de recomandat, mai ales prin prisma raportului pret/calitate.

De la Eduardo Miroglio nu m-a mai tentat nimic, le cam incercasem pe toate, oricum pe unde ii prind, pe la toate targurile, e o intensa activitate comerciala la standul lor. Vand baietii astia intr-o veselie pe la toate targurile (mai ales renumitul Pinot Reserve la 50 RON, pret de targ). In schimb am prins un excelent Barbaresco Tenuta Caretta de la ei, la pontul D-lui Iva (Thanks). Bine a fost o intreaga saga: a trebuit sa clatesc paharul cu apa de la cuburile de gheata in lipsa de altceva la stand si sub amenitarea ca nu voi primi vin daca nu am paharul curat. Prima tentativa a fost cu un cub de gheata rotit anemic in pahar, dar a fost evaluata drept un esec de catre proprietarul decantorului cu respectiva licoare, drept care am ales varianta doi expusa mai sus care m-a “calificat’ pentru degustare. A fost o experienta foarte “army like”, mai ales pentru mine, care am dat “skip” la stagiul militar, iar personajul din partea cealalta a sticlei era destul de convingator si hotarat pentru varsta frageda si dezinvoltura pe care o afisa. Efortul a meritat totusi, vinul este superb: o combinatie naucitoare de aciditate si tanin cu arome de fructe confiate, ciocolata neagra si caramel si un echilibru de invidiat. Un vin cu o personalitate si o constructie aparte. Mai exista deschis si un Dolcetto d’Alba, dar nu m-am mai riscat din doua motive: sa nu stric finalul sublim al celui de mai sus si sa nu intind coarda prea mult cu privire la spalatul paharului. Plus ca nu cred ca merita inca o iteratie a ritualuluide mai sus. Stau acum si ma gandesc ca daca s-ar fi nimerit in locul meu un coleg blogger mai coleric si mai incisiv ieseau scantei..la propriu si la figurat…:)

La standul Cramelor Rotenberg, am (re)degustat si am stat de povesti in aceeasi companie placuta dintotdeauna a D-lui Rotenberg. Menestrel care am inteles ca va deveni calul de bataie al intregii game, care este intr-adevar un vin abordabil, popular, corect realizat, cu mai mult fruct si care nu da pe spate, dar nici nu dezamageste consumatorul. Apoi Merlot-ul Clasic, un vin care mie mi-a placut foarte mult, incredibil de catifelat si rotund in gura pe tot parcursul evolutiei, cu un finish prelungit, de visina si condiment, perfect pentru o discutie filozific-existentiala. Apoi Emeritus despre care am aflat ca ar fi de fapt acelasi vin ca cel de mai sus, doar ca a evoluat diferit in baric, fiind selectat in crama si impartit in doua. Desi se pot distinge notele comune, tanini sunt mai pronuntati, volumul fiind dealtfel “mai ridicat” cam la toate capitolele. “Intrarea” este intr-adevar catifelata, dar este repede urmata de o aciditate care il face un companion excelent la o masa copioasa. Este foarte ciudat cum acelasi vin a evoluat atata de diferit in baric si un demers extrem de interesant din partea vinificatorului in a le desparti si a le prezenta ca doi frati vitregi. Am terminat cu Notorius, care continua lupta cu integrarea taninilor, fiind insa mult mai “baubil” decat la inceputuri si cam in aceleasi note in care l-am gasit acum aproape doua luni. Interesant cat si cum va mai evolua. In concluzie,  desi stiam vinurile, nu m-am putut abtine sa nu le mai incerc o data si bine am facut. Vinurile celor de la Rotenberg sunt genul de “specii” care evolueaza distinct si surprinzator, necesitand un contact cat mai des pentru a le studia, intelege si savura.

In cele din urma am ajuns si la standul celor de la Petrovaselo (Vigna), aflati pe lista scurta de la inceput si suspectati ca ar fi unul din motivele pentru care Recas-ul nu a venit la targ, desi personal tind sa cred ca asta a tinut mai degraba de lipsa, per moment, a unor vinuri noi ce puteau fi promovate. Am gasit aici un Chardonnay si un Pinot Noir 2010 inca in “dezvoltare”, cel din urma, promitator, cu un corp mediu si cu multe arome de fructe rosii. In schimb avem Otarnita un Pinot Noir serios, puternic cu un nas ierbos, asociat cu fructe rosii si ceva note de piele si tutun obtinut totusi dintr-o vie inca tanara (2007). Apoi Ovas, un cupaj de Cabernet si Merlot extrem de reusit pentru varsta viei, puternic, extractiv in stil New World, cu mult condiment (piper, cuisoare, anason) si fructe de padure toate bine integrate unui corp pronuntat care lasa in urma un postgust condimentat si tanini bine dozati. Per ansamblu doua vinuri reusite (mai ales cel de la doilea care a luat cateva premii in scurta sa existenta) tinand cont de tineretea viilor, care promit multe surprize placute pe masura ce vor ajunge la maturitate. Sunt curios cum va arata gama de Entry Level si soiurile autohtone pe care le vor scoate.

Cam atat, adunate din amintiri (recente ce e drept) si din carnetelul cu notite. Iata ca nici nu s-a terminat bine GoodWine-ul de anul acesta si ma gasesc iarasi in ipostaza de a astepta cu nerabdare editia urmatore (de primavara). Pana atunci sa dam totusi un mic ragaz vinurilor sa fermenteze si sa exprime cat de bine posibil terroir-ul sau vointa oenologului. 

Au revoir Goodwine Noiembrie 2011!

P.S.: Apropo, o intrebare retorica : Au fost Cotnari si Jidvei la targ? Ca eu nu i-am vazut. Cred ca sunt totusi rautacios…cu fetele.

Tags: 2011, Goodwine, Noiembrie, Targ, Vinuri

Trackback URI | Comments RSS